Moderni & contemporani

Doua povesti se intalnesc in Un apartament la Paris: una din La Belle Epoque, alta din lumea contemporana. Pornind de la fapte istorice, una urmareste spectaculosul jurnal al lui Marthe de Florian, celebra demimondena a Parisului de la sfarsitul veacului al XIX-lea, cealalta, viata unei experte in mobila europeana de la casa de licitatii Sotheby’s, April Vogt. Pe masura ce April, ajutata de un seducator avocat parizian, descopera secretele vietii tumultuoase a lui Marthe, o intreaga epoca, stralucitoare si framantata, se contureaza aducand in prim-plan figurile unor personaje cunoscute, precum pictorul Giovanni Boldini sau Robert de Montesquiou, dar si locuri sau cafenele din vechiul Paris: Maxim’s, Cafe Zephyr, Folies Bergeres, Opera Garnier, Pigalle.

April Vogt, experta in mobila europeana, e trimisa de casa de licitatii Sotheby’s sa evalueze obiectele dintr-un apartament parizian care n-a fost deschis de sapte decenii. Odata ajunsa la Paris, in apartamentul plin de mobile spectaculoase, April va identifica un tablou al pictorului Giovanni Boldini care o infatiseaza pe faimoasa proprietara – curtezana Marthe de Florian. Hotarata sa afle mai multe despre frumoasa demimondena, April gaseste o serie de carti de vizita ascunse in interiorul mobilelor si primeste de la avocatul care se ocupa de mostenire scrisorile si jurnalul acesteia, descoperind astfel ca viata lui Marthe de Florian fusese una fascinanta, petrecuta printre poeti, artisti si oameni politici importanti. Pe masura ce pune cap la cap firele povestii existentei agitate a lui Marthe, April incearca sa-si faca ordine in propria viata.

„Pentru forţa morală cu care a continuat marea tradiţie a literaturii ruse.“  Motivaţia juriului Premiului Nobel

În vârstă de nouăsprezece ani, Karl Ove se mută la Bergen şi se dedică în întregime scrisului. Dar eforturile lui au efectul opus – îşi doreşte asta atât de mult, încât este afectat de blocajul scriitorului. În acelaşi timp, îşi vede prietenii, unul câte unul, publicându-şi volumele de debut şi începe să aibă îndoieli că va fi publicat vreodată. Scrisă cu o forţă şi o sinceritate extraordinare, cartea vorbeşte, de asemenea, despre prietenii noi şi puternice şi des-pre o iubire cutremurătoare. Apoi, în viaţa lui Karl Ove au loc două evenimente cruciale: tatăl său moare şi, la scurt timp după aceea, finalizează pri-mul lui roman...
„O reuşită rară. Nici un scriitor din generaţia sa nu egalează combinaţia lui Karl Ove Knausgård de talent, stil, spirit de observaţie şi originalitate...”
Dagens Næringsliv
„Această carte dovedeşte că se poate atinge uni-versalul şi marea literatură pornind de la viaţa de zi cu zi. În spatele autobiografiei se află reflecţia scriitorului asupra identităţii masculine. Şocant!”
L’Express
* * *
Clasici contemporani Litera pune laolaltă scriitori contemporani laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii literare, care le prefigurează statutul de „clasici”. Ficţiunile cele mai noi, cele mai vândute, cele mai iubite din zilele noastre – cărţi pe care abia aştepţi să le citeşti.

O bijuterie narativă ce combină armonios trama psihologică cu istoria recentă, Jumătate de viață are structura unei piese în două acte și urmărește destinele a cinci prietene, Olga, Marta, Lolita, Nina și Julia, surprinzându-le întâi adolescente, în timpul dictaturii franchiste, apoi în plină maturitate, în primii ani ai tranziției din Spania. Roman câștigător al Premiului Nadal în 2017.

În vara anului 1950, cinci fete de 14 ani, aflate în internatul unei mânăstiri catolice, joacă pentru ultima oară Adevăr sau provocare, căruia îi mai spun „jocul cu gajuri“. Două dintre ele, gemenele Viñó, se pregătească să înceapă o viață nouă. Nici una, însă, nu bănuiește că acea noapte le va pecetlui destinul pentru totdeauna, marcând sfârșitul inocenței lor. În iulie 1981, tot într-o noapte de vară, eroinele se reîntâlnesc în restaurantul Jumătate de viață din Barcelona și reiau jocul din adolescență. Secretele care ies la iveală sunt teribile, iar ele ajung să-și reconsidere convingerile despre prietenie, carieră, dragoste, maternitate, dar și pe cele despre propria sexualitate. Romanul lui Care Santos este, totodată, o poveste despre devenire și iertare, despre schimbarea personală și colectivă.

Roman finalist la International Prize for Arabic Fiction 2017

Adam Dannun imigrează la New York încercînd să fugă de o dragoste distrusă de traumele psihologice provocate de ocupaţia israeliană. Lucrează într-un restaurant unde prepară falafel şi începe să scrie un roman de dragoste al cărui protagonist este Waddah al-Yaman, un celebru poet arab din vremuri apuse. Dar odată ce firul poveştii se desfăşoară, îşi fac apariţia întîmplări mai vechi din copilărie, din ghetourile pe care armata israeliană, după ce a evacuat mare parte din Lod, le-a construit pentru cei rămaşi în oraş. Personajele din poveste devin oameni din lumea reală, iar istoria dramei trăite în ghetourile palestiniene se contopeşte cu încercările naratorului de a se elibera de o identitate care nu mai e doar a lui. 

„Elias Khoury e un artist care dă glas exilurilor cu rădăcini adînci şi refugiaţilor fără scăpare, graniţelor frînte, identităţilor în schimbare şi durerilor care nu mai pot aştepta.” (Edward Said) 

„O carte plină de forţă, o proză frumos construită, cu un ritm numai al ei.” (The Independent)

„Elias Khoury a scris un roman monumental, într-un anume sens, deschizător de drumuri.” (The Guardian)

Frumoasa Kitty Fane este surprinsa cu alt barbat de sotul ei, un renumit medic bacteriolog pe care-l insoteste in China coloniala. Acesta o va lua cu el intr-o zona devastata de holera, unde medicul incearca sa combata efectele teribilei maladii. O calatorie in timpul careia tinara femeie se va confrunta cu aspecte ale vietii ce-i fusesera total necunoscute pina atunci, ajungind astfel sa se descopere pe sine insasi, dar si pe cel ce-i este tovaras de viata.
Romanul a fost transpus cinematografic in 1934, Greta Garbo intruchipind‑o pe Kitty Fane. Noua ecranizare, din 2006, ii are in rolurile principale pe Naomi Watts si Edward Norton.

După ce a petrecut patru ani în America, Peter Mayle se întoarce în Provence, şi la fericirea cu care acest ţinut îşi copleşeşte locuitorii, fie ei turişti sau connaisseurs. Redescoperă cât de mult i-au lipsit obiceiurile locului, de la mirosul cimbrului de pe câmp până la îmbulzeala şi agitaţia din pieţe, duminica dimineaţa, dar mai ales, bucătăria provencală. Viaţa de pe aceste meleaguri nu e niciodată lipsită de curiozităţi şi geniul naţional de a complica lucrurile te însoţeşte permanent.

Dar Provence mai ascunde şi alte minuni, veţi face cunoştinţă cu industria parfumului, vinul din Luberon, faimoasele bouillabaisse de Marsilia, dar şi cu un crime passionnel, căci asta se întâmplă când un soţ gelos des - coperă că nevasta îl înşală cu măcelarul cel nou şi arătos. Acest nou titlu completează trilogia curiozităţilor şi bucuriilor din Provence.
O citeşti ca şi cum ai degusta un vin bun - zâmbind şi cu senzaţia că lucrurile minunate din viaţa ta nu trebuie musai să aibă sfârşit.

GERLÓCZY Márton: Jurnalul tejghetarului de mezeluri fine, Editura Next Page, traducător Ana SCARLAT

Gerlóczy Márton este un scriitor și jurnalist liberprofesionist, prima sa carte a apărut în 2003 și de atunci este considerat un 'copil-minune' a literaturii maghiare contemporane, cărțile sale ajungând cărți-cult. Este primul scriitor care a scris primul roman plagiat.

Jurnalul tejghetarului de mezeluri fine prezintă o latură comercială a Budapestei de azi, în care orașul însuși este o piață vie, unde zi și noapte suntem vânzători și cumpărători, dar de cele mai multe ori noi, trupul și sufletul nostru sunt produsul pus la vânzare, uneori la ofertă, alte ori la reducere, sau la preț dublu, în ambalaj frumos sau neambalat deloc.

De la autoarea fenomenului international Oamenii fericiți citesc și beau cafea.

O meditație profundă asupra visurilor și ambițiilor fiecăruia dintre noi.

Yanis și Véra au tot ce le trebuie ca să fie fericiți: se iubesc ca în prima zi și au trei copii superbi. Singurul lucru îngrijorător este colaborarea tot mai problematică a lui Yanis cu Luc, partenerul lui de la firma de arhitectură și fratele Vérei. Ruptura dintre ei se produce în momentul în care Luc refuză o schimbare majoră pe care Yanis o așteaptă de mult. Susținut de soția sa și ajutat financiar de Tristan, un client apărut pe neașteptate și care îl admiră necondiționat, Yanis pornește până la urmă propria afacere.

Dar viața care părea un vis începe să capete o latură întunecată. Va putea Yanis să scape de vârtejul infernal care amenință să-l înghită, fără să o implice și pe Véra? Va rezista relația lor presiunii celor din jur?

“Regăsim în acest roman toate ingredientele de succes din celelalte romane ale lui Agnès Martin-Lugand. Teme importante – dragostea, familia, prietenia, ambiția, alegerile pe care le facem în viață – și personaje autentice, de care te atașezi pe loc.” - Le Parisien

“Iubire și ambiție, eșec și reușită: Agnès Martin-Lugand stăpânește arta de a transforma cotidianul în roman.” - L’Agathois

“Agnès Martin-Lugand explorează tema alegerilor pe care le facem în viață și pe cea a manipulării cu talentul și finețea pe care i le cunoaștem atât de bine. “ – Télé Loisirs

“În cartea mea am vrut să descriu o viață clădită pe baze solide, care începe să se clatine, cu riscul de a se schimba total. Personajele mele suportă consecințele și rămân cu cicatricele a tot ceea ce au îndurat, dar devin mai puternice.” - Agnès Martin-Lugand

După ce a profesat ca psiholog timp de șase ani, Agnès Martin Lugand sa dedicat scrisului, publicânduși primul roman, Oamenii fericiți citesc și beau cafea, în regim propriu, pe platforma Kindle Amazon, în decembrie 2012. Remarcată rapid de bloggerii atenți la mediul literar virtual, a trezit interesul Editurii Michel Lafon, care i-a propus debutul în lumea editorială tradițională. Astfel, romanul său a cunoscut un succes uriaș, fiind tradus în mai multe limbi. Drepturile de ecranizare au fost achiziționate de producătorul american Harvey Weinstein.

Agnès Martin-Lugand se numără printre primii zece cei mai bine vânduți autori francezi.

Cărțile ei s-au vândut în Franța și în lume în peste 2 milioane de exemplare și au fost traduse în 32 de limbi. La Editura Trei, de aceeași autoare, au apărut Oamenii fericiți citesc și beau cafea, Viața e ușoară, nu-ți face griji, Îmi pare rău, sunt așteptată… și Fericirea îmi scapă printre degete.

Unul dintre cele mai bune romane ruseşti ale secolului XXI.

O elegie luminoasă pentru Moscova din perioada Uniunii Sovietice. The GUARDIAN

„Sunt fiul subteranului Moscovei, rezultatul prea multor nopți petrecute în oraş.“ Aşa începe povestea lui Kiril, poreclit Mbobo, naratorul precoce, în vârstă de 12 ani.

Născut dintr-o mamă siberiană şi un atlet african venit în 1980 la Jocurile Olimpice de la Moscova, Mbobo trebuie să înfrunte toate dificultățile legate de faptul de a fi un băiețel de culoare, fără tată, în anii tulburi de dinaintea prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Cu ecouri din Omul invizibil al lui Ralph Ellison şi Însemnări din subterană al lui Dostoievski, romanul lui Ismailov abordează direct problema rasismului şi relația dintre individ şi societate într-un context cu totul modern.

În timp ce aduce un omagiu marilor scriitori clasici ruşi – Dostoievski, Turgheniev, Gorki, Nabokov şi Puşkin –, Ismailov se dovedeşte a fi un maestru al unui nou mod de a scrie literatură, care surprinde magistral realitatea sordidă şi diversitatea Rusiei de azi.

Plecând de la somptuoasele stații de metrou din Moscova, Hamid Ismailov construieşte un soi de memorii ficționalizate, inspirate de anumite episoade din propria-i viață supusă capriciilor istoriei. The Guardian

Cu o forță stilistică ce o egalează pe a lui Salman Rushdie, Hamid Ismailov arată înfăptuirile groteşti ale istoriei pe pământ. Literary Review

Ismailov se înscrie în lunga tradiție a romancierilor satirici ruşi, de la Gogol, la Bulgakov şi Platonov. The Independent

Hamid Ismailov (n. 1954) este un scriitor şi jurnalist din Uzbekistan, care a fost nevoit să-şi părăsească țara în 1992 şi să se refugieze în Marea Britanie, unde a început să lucreze pentru BBC World Service.

În 2016, în SUA: bestseller New York Times, Los Angeles Times, USA Today, Chicago Tribune, O: The Oprah Magazine, People Magazine, Harper's Bazaar; inclus în Entertainment Weekly’s Must List și Library Reads Top Ten Pick.

Admirabil scris, romanul Lebedele de pe Fifth Avenue, inspirat din fapte reale, oferă o plimbare ficțională într-o lume apusă, înalta societate newyorkeză a primelor decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial, avându-i în prim-plan pe scriitorul Truman Capote, cu farmecul, duplicitatea, narcisismul și vulnerabilitatea lui, alături de muzele sale, dintre care se detașează Babe Paley, cu tragica ei splendoare.

„O întreagă epocă și aspectele ei sordide prind viață în această biju¬terie de roman.“ (O: The Oprah Magazine)

„Ciudata și fascinanta relație dintre Truman Capote și „lebedele“ sale — Babe, Slim, Gloria și celelalte stele ale perioadei ilustrând ca o radiografie lumea lor — este transfigurată și înfățișată cu măiestrie în acest roman, în care fiecare personaj are un comportament detestabil, deși nu lipsit de amuzament. Meritul lui Melanie Benjamin constă în faptul că reușește să stârnească empatia cititorilor atât pentru aceste femei care dețin putere, grație și frumusețe, cât și pentru Truman Capote.“ (Sara Gruen, autoarea romanelor Apă pentru elefanți și La marginea apei)

„Cei care apreciază splendorile vechiului New York vor savura acest prilej de a retrăi viața celor bogați și faimoși (chiar și pasiunile lor vestimentare!). Melanie Benjamin ne oferă portrete convingătoare ale unor personalități reale, într-o narațiune îmbibată de rumori ale vremii, cuceritoare și totodată de o mare profunzime emoțională.“ (Library Journal)

„Lectura Lebedelor de pe Fifth Avenue este asemenea unei participări la o petrecere unde se servește șampanie și, pe tavă, secretele somptuoase ale elitei newyorkeze, fără să fie nimic de plătit. Eleganța „lebedelor“ nu e întrecută decât de eleganța scrisului lui Melanie Benjamin, captivant prin simplitate și rafinament.“ (Vanessa Diffenbaugh, autoarea romanului Limbajul florilor)

Kartik, tanarul calugar, stie ca trebuie sa aleaga intre viata de la manastire si iubirea lui pentru Moyana. Stie bine ca inca nu reuseste sa scape de dorintele tineretii sale si de dragostea fata de ea. O revolta impotriva traditiilor sfinte ale calugarilor din Pangchi il poate pune sub blestemul maestrilor insa isi doreste libertatea mai mult decat orice altceva si intr-o zi fuge de la manastire pentru a o gasi pe fata pe care o iubea.

Premiul Nobel pentru Literatură

Şobolanii încep să moară pe străzile din Oran. E semn de ciumă, confirmată destul de greu de medicii oraşului. Fiindcă autorităţile se mişcă încet şi declară carantina abia după ce epidemia nu mai poate fi stăpînită, doctorul Rieux, unul dintre primii care au ştiut cu ce se confruntă, organizează el însuşi echipe de intervenţie. Oraşul abia respiră sub ameninţarea morţii; oamenii sînt închişi între zidurile lui şi privesc neputincioşi cum flagelul loveşte din ce în ce mai aproape. Apărut în 1947, Ciuma este considerat unul dintre cele mai profunde şi mai influente romane ale secolului trecut. Departe de a fi doar o poveste despre ciumă, el vorbeşte în egală măsură despre marile catastrofe ale epocii, despre „ciuma brună” ce a devastat Europa în secolul XX. Laşitate, dăruire, nesăbuinţă, iubire, credinţă şi disperare, toate se amestecă şi se împletesc într-o carte despre om şi umanitate. 

„– Dumneata ai dreptate, Rambert, ai întru totul dreptate, şi pentru nimic în lume n-aş vrea să te fac să te întorci de la ceea ce ai de gînd şi care mi se pare ceva drept şi bun. Trebuie totuşi să-ţi spun următoarele: nu este vorba de eroism în toate astea. E vorba de cinste. Este o idee care poate să te facă să rîzi, dar singurul mod de a lupta împotriva ciumei este cinstea.
– Ce este cinstea? zise Rambert, cu un aer deodată serios.
– Nu ştiu ce e în general. Dar în cazul meu ştiu că ea constă în a-mi face meseria.
– A! zise Rambert furios, eu nu ştiu care e meseria mea. Poate că într-adevăr greşesc alegînd iubirea.
Rieux îl privi pătrunzător:
– Nu, zise el cu putere, nu greşeşti.” (Albert Camus)

Premiul Nobel pentru Literatură.

Străinul este primul roman al lui Albert Camus. Romanul a fost adaptat pentru marele ecran în 1967, de regizorul Luchino Visconti, într-o producţie cu Marcello Mastroianni în rolul principal.

La doar cîteva luni după ce nu manifestase nici o umbră de sentiment la înmormîntarea mamei lui, protagonistul romanului Străinul, Meursault, ucide un arab. Este momentul cînd povestea se desparte. Mai întîi ne poartă spre trecut, unde asistăm la viaţa relativ banală a unui funcţionar din Alger: moartea mamei, prietenia cu vecinul Raymond, relaţia cu o fostă colegă de serviciu, ajutorul dat lui Raymond ca să se răzbune pe o iubită presupus infidelă. De aici însă lucrurile devin tot mai tensionate, căci iubita lui Raymond e algeriană, iar fratele ei îi va urmări pe francezi ca să-i răzbune onoarea. Meursault îl întîlneşte la un moment dat pe plajă şi îl împuşcă, într-o clipă de inexplicabilă dezorientare. Romanul a fost descris în multe feluri: portretul unui sociopat, o critică a societăţii care nu acceptă în rîndurile ei inşi aparent lipsiţi de orice umanitate sau, dintr-o altă perspectivă, o poveste postcolonială.

„Acum multă vreme am rezumat Străinul într-o frază care, trebuie să recunosc, este extrem de paradoxală: «În societatea noastră, orice om care nu plînge la înmormîntarea mamei lui riscă să fie condamnat la moarte». Voiam să spun pur și simplu că eroul cărții este condamnat pentru că nu se prinde în acest joc. Astfel, el este străin de societatea în care trăiește, rătăcește, la marginea ei, prin foburgurile vieții private, solitare, senzuale. Și tocmai de aceea cititorii au fost tentați să-l considere o epavă. Ne-am face totuși o idee mult mai exactă despre personaj, în orice caz, mult mai apropiată de intențiile autorului, dacă ne întrebăm prin ce anume Meursault nu se prinde în joc. Răspunsul e simplu: refuză să mintă. Să minți nu înseamnă numai să spui ceva ce nu este. Ci și, mai ales, să spui ce este și, în ce privește sufletul uman, să spui mai mult decît simți. E ceea ce facem cu toții, în fiecare zi, pentru a ne simplifica viața.” (Albert Camus)

Amintind de Umbra vântului de Carlos Ruiz Zafón şi de Oraşul minunilor al lui Eduardo Mendoza, acest roman ingenios dovedeşte că mai tânăra scriitoare catalană Care Santos a dat o lovitură îndrăzneaţă pariind pe Barcelona istorică. În mai puţin de doi ani, Încăperi ferecate a fost tradus în peste 15 limbi.

O galerie de tablouri misterioase, în care poate fi citită istoria întunecată a unei celebre familii barceloneze. O serie de poveşti de dragoste şi răzbunare ale căror ecouri nu se sting nici peste secole. O tânără şi ambiţioasă moştenitoare care alege să dezgroape trecutul şi să-i desluşească enigmele, indiferent de consecinţe. Ipostaze în timp ale oraşului, dar mai cu seamă cea a Barcelonei anilor '30, surprinsă în plină glorie modernistă.

Când Violeta vine din America pentru a supraveghea renovarea vechiului palazzo moştenit şi a deschide aici muzeul dedicat tablourilor bunicului său, renumitul pictor Amadeo Lax, poveştile familiei sale stau încă închise în sertarele memoriei. Treptat însă, din încăperile ascunse ies fantomele trecutului, iar Violeta înţelege că nici frumoasa ei bunică, Teresa, a cărei dispariţie inexplicabilă a intrigat societatea epocii, nici alţi morţi ai familiei nu-şi vor găsi liniştea până ce istoriile lor nu vor fi dezvăluite.

Am citit Izvorul în adolescenţă, într-un moment în care eram în căutarea valorilor... Romanul avea un erou pe care îl puteam admira. El a fost un ghid de viaţă, un far într-o lume care părea că se prăbuşeşte. Odată ce am întâlnit-o pe Ayn, am auzit-o vorbind, am simţit forţa convingerii ei şi am înţeles logica ideilor ei, am ştiut că am găsit o direcţie.” Leonard Peikoff

În sălbăticie s-a menținut peste doi ani pe lista bestsellerurilor New York Times; a primit Washington State Book Award și YALSA Best Books for Young Adults Award în 1997; este nominalizat la YALSA Popular Paperbacks în 2012. Filmul omonim, regizat în 2007 de Sean Penn, cu Emile Hirsch, Vince Vaughn și Kristen Stewart, a fost recompensat cu două Globuri de Aur și nomina¬lizat la două premii Oscar.

„Povestea reală a tânărului Christopher McCandless, care a făcut autostopul până în Alaska, unde, după un timp, a fost găsit mort la poalele muntelui McKinley, este poate cea mai dramatică, mai frumoasă și mai simbolică poveste a epocii noastre despre chemarea sălbăticiei, voluptatea rătăcirii și mirajul izolării de civilizație. Scrisă admirabil, la limita jurnalului de călătorie și a introspecției poetice, În sălbăticie este o carte care te inspiră și te pune pe gânduri deopotrivă. Jon Krakauer a dat o adevărată fabulă modernă despre confruntarea omului cu sălbăticia din el însuși.“ (Marius Chivu, autorul volumului Trei săptămâni în Himalaya)

„Cu o atenție uluitoare pentru detalii, Krakauer a surprins cu subtilitate povestea fascinantă, dar tristă a unui idealist.“ (Los Angeles Times Book Review)

„Poate că viața și moartea lui Cristopher McCandless au fost fără sens, absurde, de condamnat, dar, când termini de citit În sălbăticie, destinul lui te afectează profund.“ (The New York Times)

Ce ne face sa toarcem?

Dintre toate intrebarile din lume, aceasta este cea mai importanta. Totodata, este si punctul de referinta. Pentru ca, indiferent daca esti un puiut jucaus sau o pisica adulta sedentara, un motan vagabond sfrijit sau o pisica de rasa cu blana lucioasa si indiferent de contextul in care te afli, tot ceea ce iti doresti este sa ai fericire. Nu ma refer la acel gen de fericire trecatoare, care vine si pleaca precum o conserva de ton, ci la o fericire care dainuie. Acea fericire profunda care te face sa torci din inima.

Dalai Lama ii atribuie simpaticei sale feline de companie sarcina de a cerceta Arta de a Toarce. Fie ca e vorba de perspectiva comica obtinuta in urma vizitei unui profesor de psihologie de la grupul universitar Ivy League, de cercetarile extraordinare ale unui biolog de renume mondial sau de revelatiile importante ale unui yoghin mistic, Pisica Sfintiei Sale descopera o mare de intelepciune in ceea ce priveste tema fericirii. Stralucind prin eruditie, caldura si o tusa de strengarie, Arta de a toarce este un reminder fermecator al motivului pentru care Pisica Sfintiei Sale a devenit una din cele mai iubite pisici din lume.

„Cea mai frumoasă poveste de dragoste din lume“ (Louis Aragon)

Romanul lui Aitmatov proiectează silueta unei iubiri clandestine pe fundalul unui sătuc de câmpie din Kârgâzstanul sovietic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un cer palid de toamnă veghează pașii a doi călători misterioși pe o cărare din pământ bătătorit care traversează stepa roșcată, plină de tufe de pelin. Dacă în tabloul pictorului kârgâz urmele celor doi devin tot mai palide pe măsură ce drumul se pierde în zare, în memoria lui reînvie perioada adolescenței și amintirea Djamiliei, tânăra exuberantă care i-a servit drept inspirație. Seit era fratele mai mic al bărbatului care se căsătorise cu Djamilia cu numai patru luni înainte să înceapă războiul și să fie chemat pe front. În acea perioadă de colectivizare a gospodăriilor, oamenii rămași acasă se străduiau să respecte cu strictețe cotele de cereale, lucrând fără încetare la colhoz.

Seit era unul dintre băieții de cincisprezece ani care ducea pe umerii lui slăbuți tot greul muncilor de la țară. Alături de el, Djamilia muncea vârtos, cu elan, ca un bărbat. Dar spiritul ei liber, voioșia și neobrăzarea care i se citea în ochii pătrunzători o făceau să iasă în evidență în acest sătuc din Asia Centrală și să fie privită cu neîncredere de unii săteni. Odată cu întoarcerea în sat a lui Daniar, un soldat infirm, viața Djamiliei ia o altă turnură. Vântul care gonește norii iuți și pestriți din tabloul lui Seit pare a surprinde zbuciumul a ceea ce s-a întâmplat în continuare.

După ce au fost repartizați să lucreze la câmp împreună, între Daniar și Djamilia s-a înfiripat o frumoasă poveste de dragoste. Seit le-a devenit complice, jurând s-o protejeze cu orice preț pe Djamilia în acea lume arhaică în care alegerea ei echivala cu un act suprem de trădare. Dar, în momentul în care cei doi îndrăgostiți au decis să fugă din sat fără să-l anunțe, Seit a suferit cumplit și a înfruntat de unul singur furia familiei și a sătenilor.

„Aitmatov vede lumea așa cum este: un tărâm al intoleranței, al prejudecăților, al sexismului, al brutalității patriarhale și al lipsei de armonie dintre oameni. Toate acestea sunt accentuate de cadrele superbe în care sunt revelate bunătatea, înțelepciunea, iubirea și devotamentul, desprinse din acele peisaje uimitoare din Asia Centrală, pe care autorul le evocă atât de poetic.“ - The Guardian

„O frumoasă poveste de dragoste, subtilă și minunat construită.“ - Bookseller

Dupa ultima aventura a simpaticului detectiv Sam Levitt in Franta, el s-a gandit ca o vreme nu va mai pune piciorul in Marsilia, cu atat mai mult cu cat frumoasa Elena Morales ii retinea atentia in San Francisco. Dar miliardarul Francis Reboul, o mai veche cunostinta, le face lui Sam si Elenei o oferta de nerefuzat. Aceea de a petrece mai multe zile in insorita Marsilie, unde sa-l ajute la realizarea unui proiect imobiliar. Dar lucrurile se complica, deoarece nu doar Reboul era interesat sa castige proiectul. Iar unii dintre concurentii sai nu au scrupule... Va reusi oare Sam sa supravietuiasca si sa savureze inca o farfurie cu bouillabaisse?  "Mayle este un scriitor elegant si cu umor." - The New Yorker

Romanul de debut al lui Graeme Simsion, Proiectul Rosie, a fost tradus în patruzeci de limbi, recompensat în 2012 cu Victorian Premier’s Award pentru manuscrise inedite şi s-a aflat printre finaliştii la International IMPAC Dublin Literary Award.

Proiectul Rosie este o sublimă şi, la prima vedere, imposibilă poveste de dragoste. La treizeci şi nouă de ani, Don Tillman, un profesor de genetică suferind – fără să ştie – de sindromul Asperger, e încă burlac. Deşi e deştept şi arătos, nu prea are noroc în dragoste. Dar de data asta e hotărît să reuşească. De aceea a iniţiat Proiectul Soţia, pe baza unui chestionar de şaisprezece pagini, care îl va ajuta să-şi afle partenera perfectă prin eliminarea pas cu pas a tipurilor feminine nepotrivite: veganele, microbistele, creaţionistele, fumătoarele, ignorantele, homeopatele... Numai că frumoasa Rosie, care dă buzna în viaţa lui, e exact pe dos: munceşte într-un bar, e vegetariană, fumează şi, în plus, încearcă să dea de urma tatălui ei biologic. „Cea mai incompatibilă femeie din lume”, conchide Don. Şi totuşi se lasă implicat, fără să ştie prea bine de ce, într-un nou proiect: s-o ajute pe Rosie să-şi găsească tatăl prin intermediul unor mostre de ADN prelevate pe ascuns. Şi să descopere că dragostea şi viaţa nu urmează întotdeauna regulile ştiinţei.

Claudio Bianchi trăieşte singur la ferma lui din sudul idilic al Italiei. Un bătrîn tipicar şi încăpăţînat care nu renunţă la tabieturile lui, Claudio se împotriveşte vieţii moderne, strîmbă din nas la apropierea cunoscuţilor şi preferă o viaţă simplă, în care îşi vede de treburile de la fermă şi le citeşte poezii bătrînului ţap Cherubino, cîinelui Garibaldi şi celor trei vaci. Într-o dimineaţă, un vizitator nebănuit îşi face apariţia în grădina sa – o licornă de o frumuseţe stranie, al cărei secret îi va schimba cu totul viaţa retrasă. Cu ajutorul neaşteptat al poştaşului şi al năvalnicei lui surori, Claudio trebuie să-i ţină departe de oaspetele său pe toţi vînătorii de unicorni, pe turiştii atît de curioşi, pe reporterii amatori de senzaţional şi pe monstrul care se prezintă drept om de afaceri. Unul dintre cei mai iubiţi povestitori contemporani americani, Peter S. Beagle alcătuieşte prin romanul În Calabria o istorie a unor vremuri complicate, o înşiruire de aventuri care apropie fantezia de cotidianul cel mai banal.

Cu farmecul său de povestitor, Peter S. Beagle face să strălucească subiecte atît de banale precum fantomele, unicornii sau vîrcolacii. Ani de zile, cititorii pasionaţi l-au văzut ca pe un specialist în frămîntările inimii, pe care mintea nu le poate pricepe. Ursula K. Le Guin

Singurul dintre scriitorii contemporani care ne aminteşte de Tolkien. Booklist

Unul dintre cei mai mari scriitori, demn de compania lui Márquez, Allende şi chiar Borges. The American Culture

Universul Marianei Enriquez este populat de femei, dar nu e unul blând. Este bizar în cel mai sofisticat și mai neliniștitor mod cu putință, cu atât mai diabolic cu cât straniul irumpe din țesătura banală a vieții cotidiene. Personajele ei se confruntă cu abuzuri, sărăcie, droguri, criminalitate, trafic de copii, patologii dintre cele mai diverse, diformităţi, violenţă. Fiind jurnalistă de profesie, multe dintre proze pleacă de la întâmplări reale apărute în presa vremii - criminalul în serie copil rămas în istorie sub numele de Piticul Clăpăug, doi adolescenți torturați de poliție într-o suburbie sinistră a Buenos Airesului și forțați să se arunce în apele unui râu poluat -, dar ficțiunea ei împinge totul la un alt nivel.

Aici, în aceste povestiri electrizante care lovesc cititorul direct în plex, macabrul rafinat este împins la rang de artă: magie neagră, sfinţi răzbunători, case bântuite, dispariţii cât se poate de misterioase, femei care își dau singure foc pentru a protesta împotriva violenței domestice.

Rezultatul – o combinație bulversantă de Poe, Stephen King și Cortázar – este de neuitat.

„De mică am adorat literatura horror şi gotică. Cu anii, mi-am lărgit orizonturile literare, dar pentru mine acest gen rămâne la fel de fascinant. E popular, ceea ce-mi place. Provoacă reacţii fizice, ceea ce-mi doresc mereu de la ficţiune. Şi e un gen minunat care-ţi permite să fii extrem de grav şi să atingi subiecte foarte serioase (politica, moartea, frica, insatisfacţia), rămânând în acelaşi timp captivant. Nu ştiu dacă-mi ies toate aceste lucruri în povestirile mele, dar asta încerc să fac.“ Mariana Enriquez

„Povestirile Marianei Enriquez surprind dimensiunea istorică și conștiința de clasă, însă personajele sale nu fac uz nici o clipă de sentimentalism sau milă. Autoarea caută un adevăr mai profund – şi mai tulburător – decât cel permis de regulile stricte ale realismului. O carte explozivă şi fascinantă, excelând în grotesc şi cel mai negru umor.“ New York Times Book Review  

„În mâinile scriitoarei, inegalitatea, frumuseţea şi corupţia Argentinei se împletesc pentru a deveni o manifestare a celor mai întunecate gânduri şi frici ale noastre.“ VanityFair

„Foarte feminista Mariana Enriquez amestecă cu un extravagant talent de povestitoare fantasticul și realismul cel mai sordid. Mariana Enriquez este o vrăjitoare povestitoare.” Télérama

„O scriitură precisă și răscolitoare ca o lamă uitată într-un buzunar și niște povești hipnotice topite într-un realism magic brutal. Ce iese la suprafață nu e niciodată ceea ce vrei.” Scena9

Isabel Allende: 23 de cărți publicate, traduceri în peste 35 de limbi; peste 70 de milioane de exemplare vândute; 15 doctorate onorifice; 60 de premii în peste 15 țări; 2 filme de succes realizate după romanele sale.

În Brooklynul înzăpezit, o tamponare ușoară în trafic declanșează o neașteptată poveste de iubire târzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru și solitar, lovește mașina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăiește și lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neașteptată când tânara, în mod evident terorizată, sună la ușa lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Lucíei Maraz, proaspăta lui chiriașă și colegă, o chiliană greu încercată de viață, dar voluntară și optimistă. În jurul acestor trei personaje se construiește un roman bogat, palpitant și de mare intensitate emoțională, care tratează teme de acută actualitate – violența, imigrația, migrația economică și efectele ei asupra copiilor –, dar din care nu lipsește, ca în multe dintre cărțile lui Isabel Allende, elementul magic și încrederea într-o forță care ajută la restabilirea ordinii și a justiției naturale.

Un tată aflat în închisoare pentru că și-a ucis copiii îi scrie soției despre revelația de a fi primit vizita lor dintr-o altă dimensiune; în adolescență, un fiu își părăsește aparent fără motiv familia și ajunge să trăiască asemenea unui vagabond, disprețuind valorile societății moderne; în secolul al nouăsprezecelea, Sofia Kovalevskaia, matematician și scriitor talentat, se luptă cu efectele succesului asupra relației de cuplu.

Eroii celor zece povestiri îndură pierderi, șocuri, dezamăgiri, revelații neplăcute despre propriul caracter și totuși merg mai departe, pentru că acesta este sensul vieții. Undeva, prin întunericul în care înaintează, ei simt strălucirea intensă a fericirii, fie că este vorba despre fericirea trecută, despre cea care ar fi putut fi sau despre cea care îi așteaptă.

Cu o voce narativă unică, Alice Munro se strecoară în labirintul întunecos al sufletului uman, dezvăluind secrete și încordări interioare indescifrabile din exterior.

Colecția Clasici moderni Litera adună laolaltă scriitori moderni ale căror opere au devenit deja repere clasice, dar și autori contemporani a căror valoare literară le prefigurează statutul de "clasici". 

Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoționante, mai revoluționare opere din ultimii 125 de ani - cărți care vor continua să fie citite de la o generație la alta.

Aljaz Cosini, călăuză pe râurile tumultuoase din Tasmania australiană, conduce un grup de turişti într-o expediţie pe râul Franklin. Un om obişnuit, cu eşecurile, spaimele şi regretele sale, Aljaz dă dovadă de un eroism surprinzător atunci când un turist cade din barcă, punându-şi în pericol propria viaţă pentru a-l salva. Captiv el însuşi sub apă, într-un prag al râului, este asaltat de viziuni deopotrivă teribile şi fantastice, care se succed aparent haotic, într-o ordine aleatorie: istorii de viaţă ale unei suite de personaje pe care Aljaz le-a cunoscut mai mult sau mai puţin, zugrăvite cu mult realism şi expresivitate a limbajului. Scenele din viaţa de familie se împletesc iscusit cu povestea celor patru zile şi jumătate ale expediţiei pe râu, prilejuindu-i personajului principal reflecţii pasionate despre destinul tragic şi fragil al omului.