Manuale & auxiliare scolare

Lucrarea de faţă, CAIETUL MEU DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. ORTOGRAFIA, Clasa a III-a, este un auxiliar didactic, un instrument util cadrului didactic, dar mai ales elevului, fiind parte componentă a unui grupaj de lucrări alcătuite coerent, sprijinindu-se pe recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cuprinse în programele de învăţământ şi metodologiile didactice diseminate în cadrul inspectoratelor şcolare şi cercurilor pedagogice, la care s-au adăugat experienţa şi competenţa autoarei.

Auxiliarul cuprinde un demers didactic care porneşte de la activităţi de învăţare ce permit însuşirea, accentuarea, aprofundarea şi extinderea noţiunilor de limbă – ortografie, fiind schematizat pe zone, astfel: OBSERV, MEMOREZ ESENŢIALUL, METODĂ, MĂ ANTRENEZ, EVALUEZ COMPETENŢELE şi un set de Teste.

În alcătuirea suitei de publicaţii privitoare la ortografie, CAIETUL MEU DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (clasa a II-a) şi CAIETUL MEU DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (clasele a III-a şi a IV-a), s-a avut în vedere şi asimilarea experienţei europene, prin consultarea unor lucrări similare, utilizate în Franţa, Anglia, Germania şi Ţările Nordice.

Georgiana Gogoescu

Lucrarea de faţă, CAIETUL MEU DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ. ORTOGRAFIA. FONETICA. PUNCTUAŢIA, Clasa a II-a, este un auxiliar didactic, un instrument util cadrului didactic, dar mai ales elevului, fiind parte componentă a unui grupaj de lucrări alcătuite coerent, sprijinindu-se pe recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cuprinse în programele de învăţământ şi metodologiile didactice diseminate în cadrul inspectoratelor şcolare şi cercurilor pedagogice, la care s-au adăugat experienţa şi competenţa autoarei.

Auxiliarul cuprinde un demers didactic care porneşte de la activităţi de învăţare ce permit însuşirea, accentuarea, aprofundarea şi extinderea noţiunilor de limbă – ortografie, fonetică, punctuație, fiind schematizat pe zone, astfel: OBSERV, MEMOREZ ESENŢIALUL, METODĂ, MĂ ANTRENEZ, EVALUEZ COMPETENŢELE şi un set de Teste.

În alcătuirea suitei de publicaţii privitoare la ortografie, CAIETUL MEU DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (clasa a II-a) şi CAIETUL MEU DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (clasele a III-a şi a IV-a), s-a avut în vedere şi asimilarea experienţei europene, prin consultarea unor lucrări similare, utilizate în Franţa, Anglia, Germania şi Ţările Nordice.

Georgiana Gogoescu

Lucrarea de faţă, CAIETUL MEU DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. ORTOGRAFIA, Clasa a IV-a, este un auxiliar didactic, un instrument util cadrului didactic, dar mai ales elevului, fiind parte componentă a unui grupaj de lucrări alcătuite coerent, sprijinindu-se pe recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cuprinse în programele de învăţământ şi metodologiile didactice diseminate în cadrul inspectoratelor şcolare şi cercurilor pedagogice, la care s-au adăugat experienţa şi competenţa autoarei.

Auxiliarul cuprinde un demers didactic care porneşte de la activităţi de învăţare ce permit însuşirea, accentuarea, aprofundarea şi extinderea noţiunilor de limbă – ortografie, fiind schematizat pe zone, astfel: OBSERV, MEMOREZ  ESENŢIALUL, METODĂ, MĂ ANTRENEZ, EVALUEZ COMPETENŢELE şi un set de Teste.

În alcătuirea suitei de publicaţii privitoare la ortografie, CAIETUL MEU DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ  (clasa a II-a) şi CAIETUL MEU DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (clasele a III-a şi a IV-a), s-a avut în vedere şi asimilarea experienţei europene, prin consultarea unor lucrări similare, utilizate în Franţa, Anglia, Germania şi Ţările Nordice.

Georgiana Gogoescu

Cartea pentru elevi. Clasele I -IV

"Comicul dă acestei lumi fizionomia şi firescul ei”, scrie cel mai de seamă istoric al literaturii italiene despre unul din cei mai mari povestitori ai ei. Putem spune şi noi despre povestirile şi poveştile lui Ion Creangă. Cele mai multe seamănă cu nişte farse teatrale. Unii au văzut în Soacra cu trei nurori sau în Capra cu trei iezi o anume cruzime a autorului faţă de personajele lui. Nici vorbă! Trebuie să citim cele două poveşti în ce au ele jucăuş şi gratuit. Creangă însuşi ne atrage atenţia la finalul celei din urmă asupra acestui fel de a le citi: „şi eram şi eu acolo de faţă, şi îndată după aceea am încălecat pe-o şa […] şi unde n-am mai încălecat şi pe-o căpşună şi v-am spus, oameni buni, o mare şi gogonată minciună!” Tot o mare şi gogonată minciună este povestea cocoşului înzestrat cu puteri supranaturale din Punguţa cu doi bani sau lenea omului din Povestea unui om leneş, care preferă să se lase spânzurat decât să se obosească a mesteca posmagii. „Muieţi îs posmagii?”, întreabă el cu tot calmul.

NICOLAE MANOLESCU

Cartea pentru elevi. Clasele IX -XII

Înainte de a da în Mara una din capodoperele romanului românesc, Ioan Slavici s-a remarcat prin câteva nuvele excepţionale, cum ar fi Budulea Taichii, Pădureanca sau Moara cu noroc. Acţiunea tuturor se petrece în satul ardelenesc, acela din vecinătatea Aradului din Câmpia Mureşului de Vest. Atenţie însă! E vorba de un sat care nu seamănă cu acela din Muntenia sau din Moldova, un sat foarte apropiat de micile târguri (cum erau numite orăşelele din Transilvania şi din Banat), în care nu trăiau exclusiv ţărani, ci meşteşugari, negustori şi alte categorii socio-profesionale, cum spunem azi. Pentru înţelegerea conflictelor foarte puternice din proza lui Slavici, e bine să ţinem seama de psihologia acestor oameni, mai diversă decât la Rebreanu, de exemplu. Slavici e un maestru al observaţiei psihologice şi al cutumelor cărora psihologia oamenilor le-a dat naştere de-a lungul vieţii.

NICOLAE MANOLESCU

Cartea pentru elevi. Clasele V - VIII

Cea mai cunoscută scriere istorică a lui Constantin Negruzzi este nuvela Alexandru Lăpuşneanul, considerată cea dintâi din genul literaturii istorice de la noi, dacă exceptăm, desigur, cronicile medievale. Alexandru Lăpuşneanul este totodată o proză romantică, scrisă ca urmare a recomandărilor lui Mihail Kogălniceanu din Introducţia la revista „Dacia literară”, în 1840, şi care reprezintă manifestul romantismului românesc. Kogălniceanu le recomandă scriitorilor vremii lui să se inspire din natura ţării, din obiceiurile trecute şi din evenimentele istoriei naţionale. Negruzzi a urmat a treia cale în câteva din scrierile sale, la fel cu Alecu Russo, Alecsandri şi alţii. Nuvela e solid construită, concisă în felul clasic, deşi tema e curat romantică, populată de personaje puternice, în cap cu Lăpuşneanul, captivantă sub raport epic. Ne ţine şi astăzi, după un secol şi trei sferturi, cu sufletul la gură.

NICOLAE MANOLESCU

Cartea pentru elevi. Clasele IX - XII

Să citim împreună prima pagină din roman şi să ne punem următoarea întrebare: cine o căinează pe Mara, rămasă văduvă, „săraca”, cu „doi copii, sărăcuţii de ei”. Mara însăşi nu poate să se vadă în această lumină. Nici autorul, care ştie bine că vrednica femeie nu e deloc săracă, nici copiii ei demni de a fi plânşi. Frazele cu pricina trebuie puse „în gura satului”, acea instanţă morală, colectivă şi anonimă, caracteristică lumii rurale a lui Slavici, şi pe care n-o întâlnim nici în romanele lui Marin Preda sau Zaharia Stancu, nici măcar la celălalt mare ardelean, Rebreanu. Faptul este cu atât mai interesant, cu cât Mara nu este, ea, ţărancă şi nu trăieşte, ca majoritatea personajelor lui Slavici, la ţară, ci într-un târg. E adevărat că, la mijlocul secolului XIX, târgurile ardeleneşti semănau destul de bine cu satele.

NICOLAE MANOLESCU

Carte penru elevi clasele 9-12

Titu Maiorescu este considerat fondatorul criticii literare româneşti. Cu alte cuvinte, cel dintâi critic profesionist al nostru. Întreagă critica literară modernă se trage din Criticele lui. Odată cu profesionalizarea comentariului literar, Maiorescu a impus un canon, cel dintâi la noi, altfel zis, o selecţie a operelor în funcţie de valoarea lor literară. Numai datorită acestui ciur, a putut lua naştere o ierarhizare, conform unor criterii limpezi, a literaturii române. Literatura modernă datorează totul acestei ierarhii. Dar acţiunea spiritului critic maiorescian nu se mărgineşte la a fi fixat întâiul nostru canon. Actualitatea lui Maiorescu a jucat mereu şi un rol simbolic. Spiritul critic al lui Maiorescu va fi invocat de mai multe ori în istoria literaturii ca un scut capabil a apăra literatura contra pericolelor ideologice şi politice.

NICOLAE MANOLESCU