Biografii - Memorii & Jurnale

ESTHER (ETTY) HILLESUM s-a născut în 15 ianuarie 1914 într-o familie de evrei din Middelburg (Țările de Jos). Din 1924 familia se mută la Deventer, unde tatăl, profesor de limbi clasice, devine director al liceului local. După încheierea studiilor liceale, Etty se mută la Amsterdam pentru a urma dreptul, apoi slavistica. La începutul anului 1941 îl cunoaște pe Julius Spier, fost discipol al lui Jung, psiholog, psihoterapeut și chirolog; la început este pacienta lui (cel mai probabil ideea ținerii unui jurnal a venit dinspre acesta, ca parte din terapie), apoi secretară, prietenă și iubită. Însemnările foarte intime din jurnal surprind, în paralel cu explorările spirituale ale tinerei de 27 de ani, viața de zi cu zi din Amsterdamul ocupației naziste, persecuțiile la care au fost supuși evreii și tăvălugul de neoprit al istoriei, căruia îi vor cădea victime într-un final și autoarea și întreaga ei familie. Caietele lui Etty, cu scrisul lor mărunt și greu de descifrat, au avut un destin complicat vreme de aproape patru decenii, până în anul 1981, când a apărut, în îngrijirea lui Jan G. Gaarlandt, prima selecție în neerlandeză a jurnalului, alături de o serie de scrisori trimise de ea, majoritatea din lagărul de tranzit Westerbork. Prima ediție integrală a fost publicată în 1986. Ulterior, jurnalul și scrisorile au fost traduse în engleză și în alte 24 de limbi. Pe lângă importanța istorică, scrierile lui Etty înfățișează o tânără de o inteligență și o sensibilitate aparte, nonconformistă, de o intensă compasiune și cu abordări feministe sofisticate. Vocea sa vine ca o completare „de maturitate“ a jurnalului Annei Frank. Etty Hillesum a murit pe 30 noiembrie 1943 la Auschwitz.

Născut în 1883 la Praga, într-o comunitate evreiască germanofonă, Franz Kafka este cel mai mare dintre cei șase copii ai familiei unui mic negustor.
În copilărie n-au lipsit conflictele cu autoritatea paternă, îmblânzite adesea de apropierea mamei, o femeie educată. Elev și apoi student strălucit, Kafka urmează, împins de voința tatălui, studii de drept, definitivându-le cu o diplomă de doctorat. În timpul studiilor își face prieteni printre artiști, scriitori și studenți la filosofie. Tot acum îl cunoaște pe Max Brod, care avea să-i fie alături pe tot parcursul vieții. Din 1906 lucrează pentru o firmă de asigurări. În această perioadă scrie primele povestiri, pe care avea să le publice în volum, sub titlul Contemplație, în 1913. Metamorfoza apare în 1915, urmată de Verdictul, în 1916, de Colonia penitenciară și de un volum de povestiri dedicat tatălui său, Un medic de țară, în 1919. Împins de sănătatea precară, Kafka renunță la slujbă și părăsește Praga, unde revine cu trei luni înaintea morții (iunie 1924). America, Procesul și Castelul, romane rămase neterminate, nu ar fi fost cunoscute publicului fără ajutorul prietenului Max Brod. Acesta le publică postum, împotriva dorinței autorului lor, care le voia arse.

Eugen Istodor este jurnalist, absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Doctor în sociologie, cu o cercetare despre umor coordonată de profesorul Vintilă Mihăilescu. Între 1990 și 2011 a fost senior editor al publicației Cațavencu, săptămînal incomod, devenită din 1992 Academia Cațavencu, și semnatar al rubricilor de interviu și reportaj. Între 2011 și 2014 a fost reporter la săptămînalul Cațavencii. Colaborează cu Cotidianul (2004-2009) și cu Dilema veche (din 1998). Este fondatorul secțiunii Perspektiva de pe HotNews.ro. Este cadru didactic asociat la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării din Facultatea de Litere. De acelaşi autor la Editura Polirom: Vieţaşii de pe Rahova (2005, 2008), Cartea vieţii mele (2007), Dicționarul ideilor fixe (2009), 101 cărți românești de citit într-o viață (2012).

Andrea Petkovic (n. 1987 în Tuzla/Bosnia) a devenit în 2011 prima jucătoare germană intrată în Top 10 WTA, de la Steffi Graf încoace, în 1999. În următorii trei ani, din cauza mai multor accidentări, Petkovic a coborât mult în clasament, dar a reușit performanța de a își recupera locul în 2014, care s-a dovedit și cel mai bun an al carierei sale.
De-a lungul carierei, Petkovic a câștigat șase campionate WTA, nouă titluri ITF și trei titluri ITF la dublu. A fost campioană națională a Germaniei de două ori, în 2007 și 2009.
Andrea Petkovic s-a remarcat ca o talentată comentatoare sportivă și autoare de texte eseistice pentru Süddeutsche Zeitung, Spiegel și cunoscuta revistă americană Raquette Magazine. Din decembrie 2019, pe lângă prezența în circuitul feminin, este și moderatoare TV la emisiunea de sport a ZDF.

Această biografie premiată explorează experiențele de război ale luiJ.R.R. Tolkien și impactul acestora asupra vieții sale și a scrierii romanelor Hobbitul și Stăpânul inelelor. „Să fii prins în plină tinerețe de anul 1914 nu a fost o experiență mai puțin traumatizantă decât cea din 1939... până în 1918, mai toți prietenii mei apropiați erau morți." Cartea dezvăluie groaza și momentele de eroism trăite de Tolkien ca ofițer în bătălia de pe Somme și introduce întrucâtva cercul de prieteni apropiați care i-au stimulat imaginația și au încurajat predilecția sa pentru elementele mitologice străvechi.

LAVINIA BETEA a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie, secția filosofie-istorie și a obținut doctoratul în psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca. În prezent, este profesor de psihologie socială și politică și director al Institutului European „Serge Moscovici” al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. Abilitată pentru coordonare de doctorate în științe umaniste de Universitatea „Paul Valéry” Montpellier 3 și pentru coordonare de doctorat în științele comunicării de Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Jurnalistă de presă scrisă și televiziune, a înființat și a condus secția de Istorie Recentă a ziarelor Jurnalul Național (2004–2011) și Adevărul (2011–2013). Actualmente este colaboratoare a TVR și coordonatoarea Colecției Istorie a Editurii Corint. A publicat în calitate de autor sau coordonator 20 de volume, circa o sută de articole științifice și peste două mii articole publicistice. În 2003 a obținut Premiul ,,Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru cartea Lucrețiu Pătrășcanu – moartea unui lider comunist. Domenii de interes științific: psihologie politică, istorie recentă, istorie orală, comunicare media. Apariții editoriale (selecție): Gladiatorii lui Stalin. Începuturile comunismului în România, Editura Leistung Publishing, București, 2018; Viața lui Ceaușescu (coord., 3 volume), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2015; Editura Adevărul, București, 2013, 2012; Stăpânul secretelor lui Ceaușescu. I se spunea Machiavelli. Ștefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea, Editura Adevărul, București, 2011; Povești din Cartierul Primăverii, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2010; 21 august 1968 — Apoteoza lui Ceaușescu (coord.), Editura Polirom, Iași, 2009; Psihologia politică – o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna), Editura Curtea Veche, București, 2008; Partea lor de adevăr, Editura Compania, București, 2008; Mentalități și remanențe comuniste, Editura Nemira, București, 2005; Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist, Editura Humanitas, București, 2001.

Andrew Morton (n. 1953) este ziarist și scriitor englez, bine-cunoscut biograf, autor al câtorva cărți de succes, dedicate unor celebrități precum Monica Lewinsky, Madonna, David și Victoria Beckham, Tom Cruise, Angelina Jolie, ducele și ducesa de Cambridge.

A studiat istoria la Sussex University. După absolvire, până în 1987, a lucrat la ziarele londoneze Daily Star, News of the World și Daily Mail. Dintre lucrările sale recente amintim: 17 Carnations: The Windsors, the Nazis and the Cover-Up (2015), Wallis in Love: The Untold Life of the Duchess of Windsor, the Woman Who Changed the Monarchy (2018), Elizabeth & Margaret: The Intimate World of the Windsor Sisters (2021).

Hans Rosling a fost medic, specialist în domeniul sănătății globale și un celebru formator public. A fost consilier al Organizației Mondiale a Sănătății și al UNICEF și cofondator al organizației umanitare Medici Fără Frontiere din Suedia și al Fundației Gapminder. Discursurile sale TED au fost urmărite de peste 35 de milioane de ori și a fost inclus de Time pe lista celor mai influenți 100 de oameni din lume. A decedat în 2017, dedicându-și ultimii ani din viață scrierii acestui volum de memorii și cărții Factfulness, care s-a aflat pe lista de lecturi a președintelui Obama și a lui Bill Gates.

Fanny Härgestam este jurnalistă și scriitoare și locuiește în Stockholm și Paris.

VICTORIA EUGENIA HENAO avea doar 13 ani când l-a întâlnit prima dată pe Pablo Escobar în orașul său natal, Envigado, din Columbia. Măritată la 15 ani, s-a trezit în curând prinsă într-o lume plină de violență și teroare, Pablo Escobar devenind cel mai de temut baron al drogurilor din lume. După moartea lui, Victoria s-a refugiat în Argentina, unde locuiește și în prezent.

Oscar Fingal O'Flahertie Wills Wilde (16 octombrie 1854–30 noiembrie 1900) a fost un prozator, poet si dramaturg de origine irlandeza.

Primele sale versuri au aparut in volumul Poems (1881), fiind urmate de povestirile cu semnificatii moralizatoare si critice din volumele Crima lordului Artur Savile (1891) si Printul fericit (1888), precum si de eseurile din Intentii (1891).

Romanul Portretul lui Dorian Gray (1891), cea mai importanta opera a sa, este ilustrarea principiilor sale ideologice si estetice, care deriva din doctrina "artei pentru arta" a lui Walter Pater. Lucrarea a fost publicata integral, in premiera, in numarul din iulie 1890 al revistei Lippincott's Monthly. Totusi, anumite pasaje, considerate de redactia publicatiei ca fiind indecente, au fost cenzurate. O versiune imbunatatita a textului, fara alte imixtiuni externe si sub forma de carte a aparut un an mai tarziu. Aceasta versiune a fost deschisa de un aforism, in care Oscar Wilde pleda pentru libertatea de exprimare si contra falsei pudori.

In creatia sa dramatica, reprezentata prin piesele Salomeea (1893), Evantaiul doamnei Windermere (1893), O femeie fara importanta (1894), Sotul ideal (1895) si altele, Wilde satirizeaza snobismul, frivolitatea si fatarnicia „inaltei societati" a timpului, lasand sa se intrevada, in subtext, preocuparile proprii pentru problemele spirituale majore ale omului.

Printre ultimele sale lucrari se numara poemul Balada inchisorii din Reading (1898) si eseul De profundis (1905).

Oscar Wilde s-a casatorit, in 1884, cu Constance Lloyd, alaturi de care a avut doi fii. In jurul aceluiasi an, a tinut o lunga serie de prelegeri de estetica in Statele Unite si Canada, Paris, Marea Britanie si Irlanda. In 1891, cand deja se bucura de un real succes in calitate de conferentiar, de poet si de scriitor, a cedat atractiilor unui tanar lord, pe nume Alfred Douglas. Condamnat, la varsta de 40 de ani, la munca fortata pentru „conduita indecenta si sodomie", nu si-a mai revenit niciodata. Dupa ispasirea pedepsei, s-a retras in Franta si, dupa doi ani petrecuti aici, la 30 noiembrie 1900, a murit, in singuratate si mizerie, la varsta de 46 de ani.

Nadia Ghulam s-a născut la Kabul în 1985. Familia ei a fost puternic afectată de războiul civil din Afganistan, dar, în pofida tuturor problemelor, Nadia a rămas pasionată de literatură și poezie. În prezent trăiește și studiază în Spania.

Agnès Rotger s-a născut în 1973 la Badalona. Este scriitoare, editoare și jurnalistă, colaborînd, între altele, cu revistele Sàpiens și Descobrir Catalunya. De asemenea, a condus editurile Pòrtic și Mina.

Zak Ebrahim s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, pe 24 martie 1983, fiul unui inginer industrial egiptean şi al unei învăţătoare americane. Când Ebrahim avea şapte ani, tatăl lui l-a împuşcat şi omorât pe fondatorul Ligii de Apărare a Evreilor, rabinul Meir Kahane. Din spatele gratiilor, tatăl lui Ebrahim, El-Sayyid Nosair, a fost unul dintre cei care au pus la cale atentatul cu bombă asupra World Trade Center din 1993. Ebrahim şi-a petrecut restul copilăriei mutându-se din oraş în oraş, ascunzându-şi identitatea. Şi-a dedicat viaţa denunţării terorismului şi răspândirii mesajului său de pace şi non-violență. În 2013, a participat la selecţia de talente organizată de TED în New York City şi a fost ales să vorbească la Conferinţa principală TED din următorul an. Acel discurs a servit drept inspiraţie pentru această carte.

O parte din câştigurile primite de autor pentru scrierea acestei cărţi au fost donate organizaţiei non-profit Tuesday’s Children, care ajută comunităţile afectate de terorism din întreaga lume.

Jeff Giles este un jurnalist şi romancier stabilit în New York. A colaborat cu The New York Times Book Review, Rolling Stone și Newsweek şi a ocupat postul de redactor-șef la Entertainment Weekly.

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye(2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă,Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020).

Fotografia autorului © Adam Scourfield

Sara Daniel este jurnalistă, specializată în Orientul Mijlociu. A lucrat ca reporter în Afganistan și Irak, unde a fost corespondentă la Bagdad pentru Le Nouvel Observateur. În 2014, a devenit șefa serviciului extern al acestei publicații. De aceeași autoare: Guerres d’aujourd’hui. Pourquoi ces conflits? Peut-on les résoudre? (2008), Iran: La révolte verte. La fin de l’islam politique? (împreună cu Ahmad Salamatian, 2010), Guerres intimes. Une femme reporter de guerre raconte (2012).

Benoît Kanabus, doctor în filosofie, fost cercetător la Fonds National Belge de la Recherche Scientifique, este în prezent profesor invitat la Centrul de Filosofie a Dreptului de la Université Catholique din Louvain și profesor la Catholic University din Arbil. De același autor: La généalogie du concept d’Archi-Soi chez Michel Henry (2011), La Ducasse rituelle de Mons (coord., 2013).

Jung a fost un om al paradoxurilor – un individualist, un excentric, dar și întruchiparea vie a omului universal. S­-a zbătut să își realizeze întregul potențial uman, dar, totodată, era ferm hotărât să trăiască o viață fără compromisuri. Jung a fost deopotrivă un erudit și un scriitor prolific: pe lângă psihologie (cunoscută ca psihologie analitică pentru a o distinge de psihanaliza lui Freud și de psihologia experimentală, știința pură a mediului academic), psihiatrie și medicină, el poseda cunoștințe enciclopedice despre mitologie, religie, filosofie, gnosticism și alchimie, știa engleza, franceza, latina și greaca, pe lângă limba maternă, germana, și era familiarizat cu literatura scrisă în aceste limbi. Deși își asuma impresionanta erudiție cu o plăcută lipsă de infatuare, aceasta este evidentă în tot ce a scris, iar pentru că nu se pricepea să își organizeze materialele, Operele complete constituie o perspectivă descurajantă pentru un cititor neinițiat. Drept urmare, este nevoie de mult timp și de străduință pentru a-­l înțelege pe Jung pornind de la însemnările și cărțile sale originale și, deși efortul nu poate fi evitat dacă dorești să asimilezi o parte din bogata moștenire a lui Jung, sarcina poate deveni mai puțin anevoioasă mulțumită acestei introduceri.

Behrouz Boochani a absolvit Universitatea Tarbiat Moallem și Universitatea Tarbiat Modares, ambele din Teheran; are o diplomă de master în științe politice, geografie politică și geopolitică. Este scriitor, jurnalist, activist cultural și cineast de origine kurdo­iraniană. Boochani semnează articole în revista de limba kurda Werya, este membru onorific al PEN International, câștigător al Amnesty International Australia 2017 Media Award, al Diaspora Symposium Social Justice Award, al Liberty Victoria 2018 Empty Chair Award și al Premiului pentru jurnalism Anna Politkovskaia; este și profesor invitat nerezident la Sydney Asia Pacific Migration Centre (SAPMiC), Universitatea din Sydney. Publică frecvent în The Guardian, iar articolele sale apar și în The Saturday Paper, Huffington Post, New Matilda, The Financial Times și The Sydney Morning Herald. Boochani este de asemenea coregizor (alături de Arash Kamali Sarvestani) al filmului de lung metraj Chauka, Please Tell Us the Time (2017) și consultant pentru piesa de teatru Manus a regizoarei Nazanin Sahamizadeh.

CRISTINA CHEVEREȘAN este conferențiar doctor abilitat la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă cursuri de literatură, cultură și civilizație americană. Director al masteratului de Studii Americane, alumn și ambasador Fulbright, a fost visiting professor la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția în 2019. A participat la cursuri de specializare la instituții prestigioase din străinătate precum Cornell University (School of Criticism and Theory), University College Dublin sau Salzburg Global Seminar. Seria de burse câștigate a culminat cu un stagiu de cercetare Fulbright Senior la Harvard University. A publicat opt cărți în limbile română și engleză și numeroase articole, recenzii și interviuri în reviste naționale și internaționale. A coordonat, editat și tradus o serie de alte volume. În 2020 a obținut premiul Cartea Anului pentru critică și istorie literară, eseu, acordat de filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor.

RADU VANCU (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014; România vertebrată, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). La Humanitas a publicat volumele Elegie pentru uman. O critică a modernităţii poetice de la Pound la Cărtărescu (2016) și Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015 (2017). Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.

Daniel Mendelsohn (n. 1960), eseist şi critic literar american, a urmat studii de limbi şi literaturi clasice la University of Virginia şi Princeton University. În prezent este profesor la Bard College. Publică în mod regulat eseuri, cronici literare şi articole în The New Yorker şi The New York Review of Books. Dintre cărţile publicate amintim The Elusive Embrace: Desire and the Riddle of Identity (1999), Gender and the City in Euripides’ Political Plays (2002), Waiting for the Barbarians: Essays from the Classics to Pop Culture (2012), Ecstasy and Terror: From the Greeks to Game of Thrones (2019). La Editura Polirom, de acelaşi autor a apărut O odisee. Un tată, un fiu şi o epopee (2019).

RICHARD SHEPHERD s-a născut în West London, dar a crescut în Watford. În școala primară a descoperit un manual de medicină, adus pe furiș în clasă de un prieten, care i-a deschis ochii asupra lumii infracțiunilor și a crimei și a reprezentat punctul de start în căutarea continuă de a înțelege moartea în multiplele ei forme. S-a pregătit ca doctor la școala de medicină St George’s Hospital din Hyde Park Corner, obținând diploma în 1977, apoi și-a finalizat pregătirea postuniversitară ca patolog criminalist în 1987. S-a alăturat imediat Departamentului de criminalistică de la Guy’s Hospital, pe atunci de elită. A fost implicat în investigații criminaliste naționale și inter - naționale, cercetând mii de morți din cauze nenaturale – de la crime locale la dezastre mondiale –, iar investigaţiile sale au concluzionat că multe dintre morțile subite și fără explicații erau naturale sau accidentale. Abilitățile și experiența lui sunt la mare căutare în toată lumea.

TATIANA NICULESCU este scriitoarea care a impus în literatura română contemporană genul biografiei. A publicat la Editura Humanitas: Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu (bestseller Humanitas, 2020); Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee (bestseller Humanitas, 2019); Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018); Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas, 2017); Mihai I, ultimul rege al românilor(Humanitas, 2016, 2020); Regina Maria. Ultima dorinţă (Humanitas, 2015, 2016, 2018, 2020). A debutat în literatură cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), urmat de Nopţile Patriarhului, Povestea domniţei Marina și a basarabeanului necunoscut, Tăierea fecioarelor. A coordonat volumele colective Iubirea din oglindă. Despre sex și identitate (Humanitas, 2017) și Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudăţenii, uimiri(Humanitas, 2019) și a îngrijit volumul Maria, regina României, Gânduri pentru vremuri grele (Humanitas, 2020).  Traduceri: Brant Pitre, Fiul lui Dumnezeu. Pledoarie pentru Isus(Humanitas, 2017, 2021), Isus mirele. Cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor (Humanitas, 2018), C.S. Lewis, De ce, Doamne? O radiografie a suferinței(Humanitas, 2020), Frank WilczeK, Fundamentele vieții (Humanitas, 2021).

HEATHER MORRIS s-a născut la Te Awamutu, în Noua Zeelandă. Și-a început studiile universitare la Canterbury University, în 1986, iar după ce s-a mutat în Australia, la Melbourne, le-a finalizat la Monash University, în 1991. Din 1995 până în 2017 a lucrat în cadrul Departamentului de asistență socială al Monash Medical Centre din Melbourne. În 1996 s-a înscris la un curs pentru scenariști profesioniști la Australian College of Journalism. A urmat apoi mai multe workshopuri și seminare de scenaristică, atât în Australia, cât și în Statele Unite. În 2003 l-a cunoscut pe Lale Sokolov și prima formă a poveștii lui s-a constituit într-un scenariu cu care Heather Morris a câștigat International Independent Film Awards în 2016. Impulsionată de succesul avut și de părerile celor care au citit scenariul în cadrul competiției, l-a rescris ca roman. Apărut în ianuarie 2018, Tatuatorul de la Auschwitz (The Tattooist of Auschwitz; Humanitas Fiction, 2018, 2019) cunoaște un mare succes internațional, fiind publicat în peste 50 de țări și vândut în aproape 6 000 000 de exemplare în întreaga lume. I s-au acordat numeroase premii, printre care: Premiul pentru cel mai bun Roman Istoric din 2018 (Polonia), Prémio Livro do Ano Bertrand 2018 (Portugalia), Wordery Book of the Year 2018, Nielsen Gold Bestseller Award 2019 și Specsavers Book of the Year 2019 (Marea Britanie), Eason’s Book of the Year 2018 (Irlanda), Small Publishers’ Adult Book of the Year 2018 (Australia) și Apple Book of the Year 2018 (Statele Unite). Sincronicity Films a cumpărat drepturile de ecranizare și pregătește un serial TV. Apărut în octombrie 2019, al doilea roman semnat de Heather Morris, Călătoria Cilkăi (Cilka’s Journey; Humanitas Fiction, 2020), urmărește destinul unuia dintre cele mai puternice personaje din Tatuatorul de la Auschwitz. Publicat în peste 40 de țări, a fost finalist la numeroase premii, între care British Books Awards 2020 și The Bookseller Book of the Year 2019 (Marea Britanie), ABIA’s General Fiction Book of the Year 2019 (Australia). Apărută în 2020, Povești despre speranță. Cum găsim inspirație în viața de zi cu zi (Stories of Hope. Finding Inspiration in Everyday Lives; Humanitas Fiction, 2021) este prima lucrare de nonficțiune semnată de Heather Morris și cunoaște, de asemenea, un mare succes internațional. Ea va fi urmată de un nou roman bazat pe fapte reale, Trei surori (Three Sisters), ce va apărea în toamna anului 2021.

MARIA KONNIKOVA nu mai jucase niciodată poker, așa că nu știa regulile când l-a abordat pe Erik Seidel, membru al Galeriei Celebrităților din Poker și câștigător a zeci de milioane de dolari din premii, și când l-a convins să devină mentorul ei. Seidel a acceptat și Maria l-a urmat în curând pe calea pokerului, în lumea sălbatică, extrem de competitivă și copleșitor de masculină a jocului Texas Hold'em cu miză mare, având ca obiectiv ediția World Series of Poker din anul următor.

Însă apoi s-a întâmplat ceva extraordinar. Sub îndrumarea lui Seidel, Konnikova a avut o serie de revelații despre viață derivate din noua sa ocupație, inclusiv despre cum să citească mai bine nu doar trăirile adversarilor, ci și pe ale sale, despre cum să identifice lucrurile care o destabilizau și o aduceau într-o stare emoțională care nu favoriza deciziile corecte și despre cum să ajungă să accepte norocul (sau lipsa lui) ca atare. Peste mai puțin de un an a început să obțină bani serioși din turnee, ajungând în final la sute de mii de dolari. A câștigat un turneu important, a făcut rost de un sponsor și s-a obișnuit să apară la televizor sau în ziare sub titluri precum „Transformarea unei scriitoare în jucătoare profesionistă de poker”. A învățat chiar și să-i placă Las Vegasul.

Maria Konnikova este și jucătoare, și cercetătoare în domeniul comportamentului uman, astfel că a transformat această călătorie incredibilă într-o sursă de lecții de neprețuit. Cea mai mare cacealma dintre toate, a descoperit ea, este că abilitățile nu fac totul. Vom primi și cărți rele, dar, dacă ne concentrăm pe modul în care le jucăm, și nu pe rezultat, vom reuși să trecem prin multe momente dificile, până când norocul ne va ieși din nou în cale.

Cea mai mare cacealma este o carte grozavă dacă jucați poker, dar e o lectură extraordinară și pentru cei care nu joacă, la fel ca mine. Pentru noi, jocul oferă o perspectivă fascinantă asupra naturii umane, asupra atenției și concentrării, asupra teoriei jocului (aplicată nu doar la jocuri) și asupra luării unor decizii mai bune. Cartea ne învață să suportăm mai bine rezultatele acestor decizii și nu doar să învățăm din ele, ci să mergem mai departe... O lectură obligatorie pentru majoritatea antreprenorilor. — Inc.

O investigație inspirată despre „lupta pentru echilibrul între noroc și control din viețile noastre și deciziile pe care le luăm”, la mijlocul distanței dintre un jurnal, un abecedar de psihologie privind luarea deciziilor și un set de strategii pentru viață. — Maria Popova, Brain Pickings

Nu am avut niciodată mai multă nevoie de literatură digerabilă și coerentă despre luarea rațională a deciziilor. Așa a apărut Cea mai mare cacealma, povestea specialistei în psihologie Maria Konnikova despre călătoria sa în lumea pokerului profesionist. Deși începe ca o poveste ușurică despre o cercetătoare curioasă care se avântă încet în apele înțesate de rechini, cartea ne oferă o lecție esențială despre succes într-o lume tot mai înșelătoare. Am citit aproape toate cărțile despre poker și pot spune că aceasta este prezentarea cea mai bună a jocului pe care-l ador și a deprinderilor cognitive de neprețuit pe care le aduce. Povestea „de la 0 la 100” a Mariei Konnikova vă va aduce zâmbetul pe buze în această perioadă dificilă. — Nature

Aceasta este o carte nu doar despre jocul de poker, ci și despre însemnătatea norocului, știința abilităților și psihologia dominării adversarilor. — Joshua Foer, autorul cărții Moonwalking with Einstein și fondatorul Atlas Obscura

Irvin D. Yalom este profesor emerit de psihiatrie la Universitatea Stanford şi autorul mai multor cărți cu success internațional. Marilyn Yalom este autoarea cărților A History of the Wife, Birth of the Chess Queen, How the French Invented Love și Innocent Witnesses: Childhood Memories of World War II, publicată postum. Cei doi au fost căsătoriți timp de 65 de ani.

Singurul interviu acordat unui jurnalist român de Pacepa, realizat de Lucia Hossu-Longin în SUA, în 2009, în care generalul dezvăluie informații inedite despre fuga sa din țară, dar și detalii despre numeroase asasinate, sistemul serviciilor secrete din perioada comunistă și grandomania lui Ceaușescu.