Biografii - Memorii & Jurnale

Grigore Gafencu (n. 30 ian. 1892, București – 30 ian. 1957, Paris). A fost una din marile personalităţi ale diplomaţiei româneşti. Ministru de externe între 1938 şi vara lui 1940.

• A terminat facultatea de drept la Geneva și a obținut doctoratul la Paris (1914).


• Se întoarce în țară și urmează cursurile școlii de observatori aerieni din cadrul Aeronauticii militare. Ia parte la războiul de întregire națională, ca locotenent aviator în escadrila de observație din Grupul 1 aeronautic.


• 1921 – înființează ”Revista vremii”; 1923 – conduce cotidianul Argus; 1937 – fondează cotidianul Timpul;  – a fost fruntaș al Partidului Național-Țărănesc, din 1928 – senator; 1928 – este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine;  14 nov. 1929 – 7 iunie 1930 – Subsecr. St. Min. Lucr. Publ. Comunic. ; 13 iunie – 8 oct. 1930, Subsecr. St. Președinte Cons. Min.; 9 iun. – 10 aug. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str.; 11 aug. – 17 oct. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str. ; 14 iun. – 9 nov. 1933, Subsecr. St. Min. Ind. Comerț.


• Este desemnat Ministru al Afacerilor Străine (21 dec. 1938 – 1 feb. 1939; 1 feb. – 28 sept., 1939; 28 sept. – 23 nov. 1939; 24 nov. 1939 – 11 mai 1940; 11 mai – 1 iun. 1940); totodată, face parte din Directoratul Frontului Renașterii Naționale. Este acreditat Trimis extern și Ministru plenipotențiar la Moscova (10 aug. 1940 – 22 iun. 1941). Este scos din cadrele Ministerului Afacerilor Străine la 4 aug. 1941. În noiembrie 1941 pleacă în Elveția. Desfășoară o activitate intensă pentru desprinderea României de statele Axei.


• În 1944 este publicată, în limba franceză, cartea Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, una din cele mai bune analize ale relaţiilor sovieto-germane dinaintea izbucnirii războiului.


• După război, militează împotriva sovietizării României și este implicat în procesul conducătorilor PNȚ (1947), fiind condamnat (în contumacie) la 20 de ani de muncă silnică.


• Gafencu s-a stabilit la Geneva. Considerat unul dintre cei mai buni analişti politici ai epocii, a ţinut, în timpul războiului, numeroase conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, FLorenţa, Zurich, Geneva, pledând întotdeauna cauza şi interesele României.


• În calitate de reprezentant al grupului diplomaţilor aflaţi în exil, a depus pe masa Conferinţei de Pace din 1947 două memorandumuri în care își prezenta opiniile, corecte, documentate, față de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Acţiunile sale şi poziţia proaliată a lui Gafencu aveau să-l transforme în persona non grata în faţa regimului comunist de la Bucureşti. El a fost condamnat în contumacie în noiembrie 1947, împreună cu lotul Maniu-Mihalache.


• La 20 februarie 1948 i se retrage cetățenia română. Rămas în străinătate, se impune ca lider al emigrației românești anticomuniste.


• Grigore Gafencu a încetat din viață la 30 ianuarie 1957, având și astăzi mormântul în străinătate.

Grigore Gafencu (n. 30 ian. 1892, București – 30 ian. 1957, Paris). A fost una din marile personalităţi ale diplomaţiei româneşti. Ministru de externe între 1938 şi vara lui 1940.

• A terminat facultatea de drept la Geneva și a obținut doctoratul la Paris (1914).


• Se întoarce în țară și urmează cursurile școlii de observatori aerieni din cadrul Aeronauticii militare. Ia parte la războiul de întregire națională, ca locotenent aviator în escadrila de observație din Grupul 1 aeronautic.


• 1921 – înființează ”Revista vremii”; 1923 – conduce cotidianul Argus; 1937 – fondează cotidianul Timpul;  – a fost fruntaș al Partidului Național-Țărănesc, din 1928 – senator; 1928 – este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine;  14 nov. 1929 – 7 iunie 1930 – Subsecr. St. Min. Lucr. Publ. Comunic. ; 13 iunie – 8 oct. 1930, Subsecr. St. Președinte Cons. Min.; 9 iun. – 10 aug. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str.; 11 aug. – 17 oct. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str. ; 14 iun. – 9 nov. 1933, Subsecr. St. Min. Ind. Comerț.


• Este desemnat Ministru al Afacerilor Străine (21 dec. 1938 – 1 feb. 1939; 1 feb. – 28 sept., 1939; 28 sept. – 23 nov. 1939; 24 nov. 1939 – 11 mai 1940; 11 mai – 1 iun. 1940); totodată, face parte din Directoratul Frontului Renașterii Naționale. Este acreditat Trimis extern și Ministru plenipotențiar la Moscova (10 aug. 1940 – 22 iun. 1941). Este scos din cadrele Ministerului Afacerilor Străine la 4 aug. 1941. În noiembrie 1941 pleacă în Elveția. Desfășoară o activitate intensă pentru desprinderea României de statele Axei.


• În 1944 este publicată, în limba franceză, cartea Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, una din cele mai bune analize ale relaţiilor sovieto-germane dinaintea izbucnirii războiului.


• După război, militează împotriva sovietizării României și este implicat în procesul conducătorilor PNȚ (1947), fiind condamnat (în contumacie) la 20 de ani de muncă silnică.


• Gafencu s-a stabilit la Geneva. Considerat unul dintre cei mai buni analişti politici ai epocii, a ţinut, în timpul războiului, numeroase conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, FLorenţa, Zurich, Geneva, pledând întotdeauna cauza şi interesele României.


• În calitate de reprezentant al grupului diplomaţilor aflaţi în exil, a depus pe masa Conferinţei de Pace din 1947 două memorandumuri în care își prezenta opiniile, corecte, documentate, față de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Acţiunile sale şi poziţia proaliată a lui Gafencu aveau să-l transforme în persona non grataîn faţa regimului comunist de la Bucureşti. El a fost condamnat în contumacie în noiembrie 1947, împreună cu lotul Maniu-Mihalache.


• La 20 februarie 1948 i se retrage cetățenia română. Rămas în străinătate, se impune ca lider al emigrației românești anticomuniste.


• Grigore Gafencu a încetat din viață la 30 ianuarie 1957, având și astăzi mormântul în străinătate.

Acum, când îi recitesc povestea de viață, Ioana s-a dus din casa cu cărți și grădină. Pe 9 septembrie 2008, drumurile ei s-au oprit din firescul cunoscut.
Cu doi mai înainte, „Am făcut Jilava în pantofi de vară” se publicase la Editura Compania. În cercul prietenilor, Ioana i-a adăugat pe scriitoarea Adina Kenereș și pe poetul Petru Romoșan, grație cărora cartea a apărut într-o excepțională ținută. Volumul s-a bucurat de succes. Culmile şi abisurile destinului Ioanei Berindei au impresionat cititorii, istoicii și gazetarii. După unele mărturisiri, au retrăit șocul lecturii cărții lui Soljeniţîn „O zi din viața lui Ivan Denisovici”. Dar mult mai convingătoare e pledoaria pentru miracolul vieții a unei femei care și-a purtat sarcina, a născut şi și-a ocrotit fetița în închisoare.
Viața și amintirile Ioanei Berindei au intrat astfel în panteonul memoriei exemplare de care se ține seama în evocările și judecățile asupra secolului XX și momentelor sale de fractură istorică.
Ultima oară când am vorbit cu Ioana Berindei, noutăţile se legau de recunoaşterea harului său de povestitoare. Publicase de curând, în revista Cultura, o evocare intitulată „Memoria calului” și primea într-una felicitări. O veste bună îi adusesem și eu. O scenaristă franțuzoaică îi propunea să devină eroina unui documentar, împreună cu scriitoarea Oana Orlea, nepoata lui George Enescu și fostă deținută politic în circumstanțe asemănătoare. Voi vorbi fără părtinire şi fără ură, spunând adevărul, a acceptat Ioana.
Dar Îngerul ei s-a grăbit să-i petreacă sufletul prin vămi.

Volumul „Vieţile lui Alexandru Paleologu” apare la editura Vremea sub semnătura lui Tudorel Urian. Este o trecere în revistă a circumstanţelor în care s-a desfăşurat viaţa unuia dintre cei mai cunoscuţi literaţi ai secolului XX, o viată caracteristică pentru contextul istoric al acestui veac şi pentru contextul geografic al României. Tudorel Urian prezintă viaţa lui Alexandru Paleologu (1919 - 2005) din perspective multiple: cea a personajului, cea a prietenilor sau simplilor martori ai existenţei sale şi cea a Securităţii.

Bibliografia e foarte generoasă în cazul acestui eseist, critic literar, diplomat şi om politic – Alexandru Paleologu a acordat numeroase interviuri, a fost adesea menţionat de oameni de cultură în memoriile sau articolele lor, iar documentele din arhiva CNSAS privitoare la el sunt şi ele numeroase.Autorul prezintă genealogia personajului său, menţionând şi legendele privitoare la descendenţa princiară, şi apoi descrie pe larg „întâlnirile esenţiale” ale lui Alexandru Paleologu – petrecute în realitate sau doar prin intermediul cărţilor – cu Alice Voinescu, Caragiale, Paul Zarifopol, Noica, Goethe, Mihail Sadoveanu, Nicu Steinhardt etc. Tudorel Urian nu trece cu vederea nici episoadele controversate – masonerie, catolicism, anii petrecuţi în închisorile comuniste, colaborarea cu Securitatea –, dar tonul volumului rămâne unul de admiraţie, respect şi simpatie pentru cel ce a rămas în amintirea sa drept „un mare senior”. Volumul e completat cu fotocopii ale unor documente din arhivele Securităţii şi cu fotografii ale lui Alexandru Paleologu. În secţiunea de anexe veţi putea citi articole referitoare la Alexandru Paleologu, interviuri acordate de acesta lui Tudorel Urian, precum şi transcrierea unor documente din arhivele Securităţii.

Tudorel Urian Născut în 1960, Tudorel UrianTudorel Urian este un critic literar cunoscut şi apreciat pentru articolele sale din Cuvântul şi România literară. Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Timişoara, Tudorel Urian a fost consilier personal al miniştrilor culturii Mona Muscă şi Adrian Iorgulescu.

Încă din copilărie mi-au plăcut obiectele de artă lucrate manual: mic mobilier marchetat sau sculptat, vaze, casete, tablouri sau covoare de preţ. Îmi aduc aminte că, plimbându-mă cu mama pe Calea Victoriei, într-un ajun de Mărţişor, pe o vreme însorită şi relativ caldă pentru acel anotimp, m-am oprit în faţa unui magazin în care se vindeau obiecte mici din porţelan de Meissen, Saxa, Limoges, Herend, Pforzheim sau Rosenthal, admirând obi-ectele de care erau legate şnururi alb-roşii. Aveam în jur de 8-9 ani şi am rugat-o pe mama să intrăm în magazin. Dorinţa mi-a fost satisfăcută, iar mama a crezut că o să mă îndrept spre un mic bibelou (foarte la modă în acea vreme) reprezentând un pisoiaş sau un căţeluş. Am ştiut imediat ce-mi doream şi anume o mică garnitură formată din două piese: o mică vază însoţită de o bombonieră, ambele de culoare ivoire, pe care erau delicat pictate mici floricele rosé, respectiv bleu-pal. Am rămas mută de admiraţie în faţa lor. „Văd că-ţi plac şi ţi le doreşti! Ţi le voi cumpăra cadou pentru Paştele ce se apropie, dar vor sta în vitrină, acasă la noi şi le vei păstra ca amintire de la mine!” Fericită, i-am făgăduit mamei că aşa o să fac. Promisiunea mea a fost parţial respectată. Nu ştiu când s-a spart mica vază, dar bomboniera există şi azi în vitrina Empire moştenită de la mama.

   Am făcut ordine în notițe. A trebuit să mă despart de o cantitate mare de balast. Deși erau doar notițe fără însemnătate, unele nici terminate, le-am aruncat cu greu. Ba am avut câteva pe care le-am pus o vreme deoparte și nu le-am aruncat decât după mari ezitări. Apoi a venit rândul notelor mesianice despre ordinea lumii (pline de candoare și platitudini). Apoi acele însemnări profetice, ilizibile chiar și pentru mine (nu pentru că mi-aș fi uitat scrisul, ci mersul ideilor).

   Au rămas doar câteva note personale ca un răsuflu pe hârtie, o umezeală nebuloasă în care mă uit uneori ca într-o oglindă de telescop, să culeg firimituri de suflet, să-mi observ fenomenele, materia neagră.

Sanatatea, iubirea, credinta – trei piloni esentiali din viata fiecaruia dintre noi. Trei piloni care ne sunt pusi la incercare in dese randuri. Trei piloni conectati mai profund decat am crede.

Jurnalul unui suflet vindecat este o marturisire plina de inocenta, este o dovada vie de vulnerabilitate, este o poveste a unui om simplu ai carui piloni au fost daramati doar pentru a fi din nou ridicati, pe o fundatie mai puternica, pe o intelegere mai profunda a vietii.
Cartea Andreei impresioneaza prin franchetea cu care vorbeste despre boala, despre pierderea si regasirea credintei, despre propriile limite. Este povestea ei, dar in ea vei descoperi, ca intr-o oglinda, povestea ta. Citind filele din carte, te vei regasi, cu siguranta, in unele din intamplari.

Andreea nu iti ofera sfaturi, nu iti da retete sau pasi de urmat. Ea doar isi spune povestea. Iar sufletul tau, isi va lua exact ce are nevoie.
Oricine isi poate recladi viata, iar Andreea este o dovada in acest sens!

Serviciul de Informatii are adesea reputatia unui serviciu odios. El este impus si justificat de ratiuni de stat.
In aceasta carte, am relatat istoricul celor 40 de ani de modeste eforturi facute in tara noastra pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de siguranta si de informatii ale Statului Roman.
Serviciile de informatii au cerut multe jertfe generatiilor ce ne-au precedat si vor mai cere inca.
Ele insa nu au putut fi niciodata suficient de recunoscatoare celor sortiti sa poarte povara acestor grele misiuni.
E lung siragul celor care au sacrificat zeci de ani de zile si de nopti si au depus un imens capital de straduinte pentru a duce, cu un pas mai departe, activitatea acestor institutii.
Sunt multi eroi, necunoscuti astazi, care si-au sfarsit viata in dosul gratiilor sau in fata plutoanelor de executie; caci Serviciul de Informatii este ca titanul din mitologie, care isi manca propriii copii.
Istoria trecutului ne invata ca, pe deasupra exigentelor trecatoare si a intereselor subiective, firul de continuitate si traditie informativa trebuie sa se sprijine pe spiritul de solidaritate si de intelegere al tuturor. - Eugen Cristescu

    Complet captivanta de la inceput pana la final, cartea “Inima pura, minte iluminata” este o poveste reala de care s-ar putea sa te indragostesti.

   Fragment din volum:

„Desfid prevestirile.
Pana si moartea unei vrabii
Asculta de un destin.
Daca e sa fie acum,
n-o sa mai fie maine
daca n-o sa fie maine,
o sa fie acum
daca n-o sa fie acum,
oricum va fi sa fie!
Totul e sa fii gata!
Daca tot nu stii ce lasi in urma ta,
Ce conteaza ca pleci cu o clipa mai
devreme
Deci, fie!” - Shakespeare, Hamlet traducere Nina Cassian 

Specialistii sunt unanimi: Hillary Clinton are toate sansele sa devina viitorul presedinte al Statelor Unite. Daca nu se va petrece o lovitura de teatru, ea va trebui sa obtina investirea Partidului Democrat, iar in acest moment, nu exista in Partidul Republican nicio personalitate in stare sa o invinga. Care sunt relatiile ei cu puterea,cu sexul, cu banii? De unde ii vin ideile de stanga si de dreapta? Ce a invatat in cursul deceniilor de putere ca sa revina mai puternica dupa lectiile invatate pe campul de lupta? Cartea de fata, se deosebeste categoric de publicatiile existente si merge deseori mai adanc in deslusirea evenimentelor decat o biografie clasica. Usor de citit, "Hillary Clinton de la A la Z" se adreseaza marelui public care, fara sa fie pasionat de politica, vrea s-o cunoasca mai bine pe aceasta femeie cu destin exceptional.

ISAAC NEWTON s-a născut într-o casă ţărănească de piatră, în 1642, fără tată şi nedorit de către mama sa. Atunci când a murit la Londra în 1727, era atât de renumit încât i s-au făcut funeralii de stat – onoare fără precedent pentru un supus ale cărui realizări s-au situat în domeniul intelectului.

Cât timp a fost o prezenţă irascibilă la Trinity College, Cambridge, Newton a inventat proprietăţi ale naturii şi le-a dat nume – masă, gravitaţie, viteză – lucruri pe care ştiinţa noastră le consideră acum ca de la sine înţelese. Inspirat de Aristotel, stimulat de descoperirile lui Galileo şi de filozofia lui Descartes, Newton a înţeles intangibilul şi a avut îndrăzneala să îl măsoare, un salt spiritual fără pereche în generaţia sa.

James Gleick, autorul cărţilor Chaos şi Genius şi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori de literatură ştiinţifică din generaţia sa, îl poartă pe cititor în viaţa retrasă a lui Newton şi oferă explicaţii surprinzător de limpezi ale conceptelor care au modificat pentru totdeauna modul în care percepem corpurile, repausul şi mişcarea – idei atât de fundamentale în secolul XXI, încât se poate spune că, într-adevăr, noi toţi suntem newtonieni.

Biografia potrivită pentru profanul interesat. . . [Gleick] face remarcabil de accesibilă viaţa acestui om extrem de complex. THE NEW YORK TIMES BOOK REVIEW

Gleick a transformat cercetarea academică de tip clasic într-o poveste incitantă. Mai mult decât atât, a făcut o treabă minunată recreând viaţa intelectuală din Britania de la sfârşitul secolului al XVII-lea. El excelează în traducerea discuţiilor ezoterice în explicaţii clare, simple, pe înţelesul oamenilor moderni. SCIENCE James Gleick. . . scoate maximum din extraordinarul său subiect, oferindu-ne o abil construită viziune asupra marelui matematician, în calitate de creator şi victimă a epocii sale. . . [Isaac Newton] este un antidot perfect împotriva multor biografii voluminoase şi umflate, care inundă în mod obişnuit piaţa – şi, de asemenea, este un superb punct de pornire pentru oricine este interesat de viaţa unuia dintre puţinele genii indisputabile ale lumii. THE OBSERVER

O lucrare elegant scrisă şi pătrunzătoare, care îl reînvie pe Newton şi îi face dreptate. . . Gleick se dovedeşte a fi nu numai un solid explicator al ştiinţei newtoniene, ci şi un dotat stilist literar, a cărui discretă empatie cu subiectul său ne face să vedem lumea cu ochii lui Newton. LOS ANGELES TIMES

Cea mai bună biografie a celei mai uimitoare figuri a ştiinţei. NEW SCIENTIST

În această investigație dinamică, jurnalistul Ashlee Vance ne oferă o incursiune fără precendent în viața și cariera celui mai îndrăzneț om de afaceri din Silicon Valley. Autorul a obținut exclusivitatea publicării acestor informații de la Musk, de la familia și prietenii săi. 
În această carte, Vance prezintă în detaliu evoluția lui Musk, de la copilăria dificilă din Africa de Sud până la escaladarea celui mai înalt vârf al lumii afacerilor. Vance a petrecut peste 50 de ore de conversații cu Musk și a intervievat aproape 300 de oameni pentru a putea spune poveștile tumultoase ale companiilor revoluționare ale lui Musk și pentru a-i face un portret complex omului care a transformat și a inovat industria americană, făcându-și în același timp și numeroși dușmani. 

Într-o perioadă în care nenumărate companii sunt interesate mai degrabă să câștige bani și mai puțin să-și asume unele riscuri în dezvoltarea unor tehnologii radicale, Musk iese în evidență drept singurul om de afaceri cu suficient dinamism și viziune pentru a ataca – și revoluționa – trei industrii diferite în același timp. Vance argumentează că succesul lui Musk readuce în prim-plan ambiția și spiritul de inovare care au făcut din America un lider economic și intelectual. Elon Musk este o examinare strălucită și de impact a semnificațiilor pe care le are cariera lui Musk pentru industria tehnologică, care trece în prezent prin schimbări dramatice, și ne oferă o viziune a ce ne poate aduce acest secol incredibil.

Jorge Luis Borges a revolutionat literatura sud-americana a secolului trecut, fiind considerat de multi critici cel mai mare scriitor de limba spaniola dupa Cervantes.

In urma unei serii de interviuri cu rude, prieteni, cunoscuti ai scriitorului, in Borges - O viata, autorul profesor la Oxford, coreleaza informatiile de ordin biografic cu opera literara, realizand un portret dinamic al scriitorului al carui destin literar a fost atat de strans legat de istoria zbuciumata a Argentinei.

Omul care i-a cucerit pe italieni si i-a tarat intr-un razboi mondial!

Tipul din filme nu exista: o carte plina de autoironie si umor din care vei afla, intre altele, cum pastrezi langa tine un tip nascut inainte de 1989, de ce trebuie sa fugi de tipul care uraste pisicile, ce sa nu-i spui niciodata unui barbat in pat sau cum sa-l sperii de moarte, sau de ce sunt ochelaristele niste femei mai misto. O carte pentru femeile inteligente si barbatii cu simtul umorului, pe care poti s-o citesti si intr-un weekend, si intr-un an.

    Fragment din volum:

Eu va las in grija mare,
Idealul meu cel sfant-
Sa stati straja la hotare,
Sa paziti acest pamant!

Am scris aceasta carte din dorinta de a recupera lipsa de informatie, persistenta deocamdata, despre viata si faptele de vitejie ale personalitatii fara seaman a neamului nostru — voievodul Stefan cel Mare si Sfant. Am scris-o cu luciditatea pe care o da distanta in timp, incercand sa umplem cat de putin imensul gol de informatie despre trecutul nostru glorios, pe care regimul totalitar comunist a incercat sa-l condamne la uitare. Si faptul ca volumul vede lumina tiparului acum, cand sarbatorim donazeci de ani de independenta, este cu mult mai semnificativ, daca ne gandim ca Marele Voievod a luptat din prima pana in ultima zi de domnie pentru independenta si libertate, a aparat Moldova, cum spunea si Maria sa in scrisoarea catre Dogele venetian, „cand cu cuvantul", fiind un excelent diplomat, „cand cu sabia". De fapt, mai mult cu sabia, deoarece, asezata „"in calea tuturor relelor", cum scrie cronicarul, Moldova era jinduita nu numai de vecini, dar si de neamuri de mai departe, pentru clima calda si pamanturile sale manoase. Stefan cel Mare s-a sprijinit in anii de domnie, in temei, pe clasa de mijloc a societatii, dar mai ales pe tarani, deoarece boierii, de cele mai multe ori, il tradau, gandindu-se cum sa-si protejeze si sa-si mareasca averile... - Autorul

Daca psihoterapia ne da sansa unei ,,existente examinate”, atunci volumul autobiografic - Calatoria catre sine - al lui Yrvin D. Yalom ne ofera ceva in plus. Imaginea de cealalta parte a oglinzii, parcursul psihoterapeutului, cu incercarile, cu punctele de cotitura, iubirile si indoielile, dar si momentele de ,,Evrika!”. Yalom se dezvaluie cititorului prin acest demers introspectiv curajos si profund umanist:  psihiatrul, asemeni tuturor, traverseaza aceleasi distante in drumul catre sine.

Misu Munteanu • Mihai Diaconescu • Dorin Liviu Zaharia • Hippie • Florian „Motu” Pittis • Nicu Vladimir • Mircea Florian • Mircea Vintila • Doru Stanculescu • Sorin Minghiat • Valeriu Sterian • Nicu Alifantis • Adrian „Puiu” Ivanitchi • Mircea Bodolan • Marcela Saftiuc • Adriana Ausch • Zoia Alecu • Anda Calugareanu • Erika Jozsa si Karoly Horvath • Pro Musica • Eugen Eliu • Mircea Baniciu • Horia Stoicanu • Evandro Rossetti • Valeriu Mircea Popa si Dan Oprina • Dan Chebac • Benedict Popescu • Horatiu „Bebe” Paraschivescu • Cenaclul Flacara • Dan Andrei Aldea

Primul care s-a aplecat asupra folclorului şi a structurilor populare el a fost. Ideile sale s-au dezvoltat până la stadiul de concept... Toate spectacolele ulterioare, hippy, au fost începute de el şi de OLYMPIC ’64, dar şi cu alte trupe, individuale. Avea informaţii din foarte multe domenii, a-nceput studii la mai multe facultăţi, neterminând nici una; un individ de o valoare, gândire şi simţire extraordinare. Orice tip care îl cunoştea era marcat de el, ideile îi curgeau. Dorin Liviu Zaharia a compus muzica mai multor filme artistice cu rezonanţă, începând cu „Nunta de piatră”, realizat de Piţa şi Veroiu în 1972. El şi apare acolo, enigmatic ca în istoria însuşi rockului, lângă patefonul pe care l-a adus la nuntă; comparaţia cu Syd Barrett de la PINK FLOYD e imediată… Ce să mai zic, mi-a fost prieten bun şi am trecut prin multe împreună... (...) A fost un vârf al generaţiei lui, gândind mai repede decât toţi cei din preajma sa. Cu OLYMPIC ’64 s-a lansat în plină „Beatlemanie”, nu ca alţii după. Cântau ca PINK FLOYD înainte ca aceştia să apară, făceau spectacole de muzică şi poezie înainte de Jim Morrison şi DOORS. Florian Pittiș ...Acest talent fabulos, cuprins cât se poate de limpede, de sălbatic şi halucinant de nebunia divină a vechilor magicieni. Poet, compozitor, simfonist, desenator, povestitor, actor, anarhist, patriot, mistic yoghin şi credincios ortodox, amestec de suprarealism, onirism, budism, rock haiducesc, underground, numerologie şi tot ce furia lui turbionară putea absorbi în frenezia demoniei sale angelice... Dan C. Mihăilescu

Cartea urmareste in mai multe capitole toate etapele vietii si creatiei artistului, are o cronologie si ilustratii color, reproduceri dupa marile opere.

 Aceasta carte reprezinta o ocazie pretioasa de a-l cunoaste pe Michelangelo fara crusta asezata peste istoria lui de-a lungul timpului: un om obsedat de arta, salbatic uneori, fragil fara indoiala, in orice caz unic. Forcellino cunoaste orice milimetru din marmura cu care a luptat artistul si ne poarta inapoi pe schele, ne face sa auzim din nou loviturile daltii.
Armando Torno, Corriere della Sera

Putini sunt biografii italieni capabili sa nareze cu pasiune de romancier si precizie de cercetator, asa cum o face Forcellino. Michelangelo povesteste viata unui artist care a platit un pret foarte mare pentru creativitatea care l-a facut mai faimos decat un rege.
Brunella Schisa, il Venerdì di Reppublica

 Antonio Forcellino se numara printre cei mai mari cercetatori europeni ai artei renascentiste. A restaurat opere de o valoare inegalabila, ca Moise al lui Michelangelo si Arcul de triumf al lui Traian. Ca istoric, atentia lui s-a indreptat intotdeauna spre intreaga bogatie a crearii artei, spre tehnicile si materialele de constructie a operei, spre radacinile psihologice si biografice ale marilor capodopere.

In 1973, Jan Wong – una dintre putinii occidentali admisi la Universitatea din Beijing si maoista infocata – da pe mana autoritatilor comuniste o alta studenta. Motivul: tanara chinezoaica ii ceruse ajutorul ca sa fuga in America. Dupa treizeci de ani, chinuita de remuscari, Jan Wong se intoarce la Beijing in cautarea lui Yin Luoyi, femeia a carei suferinta ii bantuie constiinta. Dar primul soc pe care il traieste este orasul in sine: in locul atmosferei Revolutiei Culturale, pe care si-o aminteste atat de bine, Jan Wong descopera un fief al consumerismului: arhitectura de avangarda, localuri extravagante, apartamente sic. Unul dintre cele mai vechi orase ale lumii este acum unul dintre cele mai moderne.

 Misiune la Beijing este sinteza a trei povesti fascinante: drumul lui Wong de la vinovatie la impacare, drumul lui Yin de la dizgratie la respectabilitate si uluitorul drum al Beijingului de la comunism la capitalism.
 

 Jan Wong s-a nascut in 1953, la Montreal, Canada. A absolvit Universitatea McGill, Universitatea de la Beijing si are un masterat in jurnalism de la Universitatea Columbia. A plecat prima oara in China in 1972, ramanand sase ani, timp in care a invatat dialectul mandarin si a studiat istoria Chinei. Renegandu-si simpatiile maoiste de tinerete, Jan Wong s-a intors in Canada, dar a revenit in China intre anii 1988 si 1994, pe post de corespondent pentru Globe and Mail.

 In 1989, s-a aflat in ploia de gloante din Piata Tiananmen, scapand apoi cu bine dintr-o tentativa de rapire. Prima ei carte, Red China Blues: My Long March From Mao to Now (1996), a fost nominalizata printre primele zece carti ale anului de revista Time si este in continuare interzisa in China. Jan Wong s-a intors la Beijing in 1999, pentru a filma un documentar si a-si scrie cea de-a doua carte, Jan Wong’s China: Reports from a Not-So-Foreign Correspondent.

„Din povești se nasc poveștile, din povestit se naște povestitul, așa că boala cea mare a scrisului, la mine, sunt sigur, vine de atunci, de la mama, din serile cu o veioză verzuie. Pentru asta îi mulțumesc cam cât ar fi distanța din cartierul Crihala, de la Severin, și până la capătul cerului...” Filip Florian „Cristina Struțeanu are un talent literar exploziv, pe care l-a transmis celor doi fii ai săi, scriitorii Filip și Matei Florian, deja celebri și cu cărți publicate. Dar ce-a rămas e destul și e «altfel». Deși nu se află la vârsta debutului, Cristina are o solaritate care aprinde cuvintele și o bucurie a scrisului care îl fac fericit pe cititor. Mă număr printre cei molipsiți, drept pentru care subsemnez această susținere din tot sufletul.” Sânziana Pop „Rareori am văzut un titlu care să se potrivească mai bine conținutului: fiecare fragment este – palpabil – un fir de nisip din clepsidra timpului autoarei. Cartea se citește bine și are ceva energic, neastâmpărat, nisipul curge iute, îți scapă printre degete, te păcălește. Dar, de la o vreme, observi că totul se adună din nou fir cu fir, crescând ca un munticel. Ce se pierde din cupa de sus, se câștigă în cea de jos. E ca o regăsire. E ca o împăcare târzie. Și toate astea se numesc viață, viața unei femei pline de curaj.” Ioana Pârvulescu

Comandant militar, strateg, filosof, protector al artelor, gradinar, arhitect — imaginea istorica a printului Eugeniu de Savoia e supradimensionata, la fel ca statuia sa din Viena Heldenplatz. Loialitatea si onoarea i-au determinat actiunile, dar personalitatea sa a fost marcata de nevroze puternic inradacinate in traumele copilariei. intreaga viata si-a ascuns vulnerabilitatea in spatele unei imagini publice pe care a purtat-o ca pe o masca. Volumul este portretul fascinant al omului din spatele mitului: complex, genial, vizionar, dar supus unor frici si unor constrangeri interioare puternice. Este povestea unei persoane publice care a influentat cursul istoriei si, totodata, a unei persoane ce se ascunde in spatele rolului de erou.

Stela Popescu a căzut în holul casei sale și s-a lovit la cap, chiar în momentul în care se pregătea să plece de acasă. Actrița avea banii și cheile pregătite pe masă, pentru a le lua în drumul spre ieșire.

Marea artistă a fost găsită întinsă pe jos, într-o baltă de sânge, lovită la cap. Decesul a avut loc într-o miercuri după-amiaza, dar trupul a fost găsit abia joi…

A fost o femeie frumoasă, talentată și nespus de pătimașă. A iubit și a fost iubită incredibil. A făcut lumea să plângă de emoție și să râdă cu lacrimi.

Stela Popescu a fost și este unică. În viață și mult dincolo de ea…

‒     Dosar penal pentru moarte suspect

‒     Un destin marcat de Basarabia și de ciuma roșie sovietică

‒     „Sexul este vital… Nu ştiu dacă am fost înşelată, dar eu am înşelat, cu mare grijă!”

‒     Cine moștenește averea Stelei Popescu

‒     Filmografie, teatru, televiziune, distincții

‒     În loc de Epilog: Andrei Pleșu – „Vot pentru doamna Stela Popescu”; Radu Banciu: „Pică bine plecarea Stelei Popescu” ș.a.m.d.

DESTINE CONTROVERSATE (14 VOLUME)

Marile personalități ale societății și culturii românești, din ultima sută de ani venind până spre contemporaneitate, au avut biografii și cariere care ascund încă multe secrete, dintre care unele pot deranja opinia publică pudibondă. Însă, cu toții, cei care au ținut capul de afiș al vieții publice au  trăit fiecare clipă intens, pătimaș chiar! De aici și încadrarea lor în categoria marilor români cu... DESTINE  CONTROVERSATE!

Dar, chiar dacă unele detalii pot părea șocante și contrazic violent miturile, zdruncinând uneori din temelii soclurile statuilor ridicate în subconștientul colectiv, de ce ne-am (auto)cenzura în continuare, făcându-le, practic, o mare nedreptate acestor oameni cu adevărat fabuloși, pe care nu vom înceta să-i iubim în continuare?

Literatura noastra veche din epoca slavonismului se poate mandri cu o opera literara exceptionala, ca stil, ca spirit si continut. Este vorba de opera unuia dintre cei mai cucernici si mai invatati domnitori ai Munteniei, de Invataturille lui Neagoe Basarab. Aceasta lucrare, de dimensiuni relativ mari, este o completare la stirile pe care ni le da istoria cu privire la stralucita domnie a voievodului muntean de la inceputul secolului al XVI-lea, la personalitatea lui inzestrata cu inalte calitati sufletesti, la mediul moral si cultural al epocii. In aceasta opera se proiecteaza idealurile vietii de atunci, inaltator si inviorator; aici gasim crampeie din viata curtilor noastre domnesti, aici apare figura smerita, dar barbateasca si plina de intelepciune batraneasca a lui Neagoe Basarab.

 Setul Biografii contine 6 carti:

• BENITO MUSSOLINI de Fortunato Minniti
    Pana in 1938, cand, dupa Pactul de la Munchen, a aparut in ochii lumii ca salvator al pacii, singurul in stare a-l tine in frau pe Hitler,  Mussolini a fost un personaj de prima marime pe scena politica si in presa internationala. In ciuda faptului ca, pentru a da o noua ordine poporului italian, a calcat in picioare democratia, il Duce le parea charismatic nu doar multor italieni, ci si unor oameni de stat liberal-democrati precum Churchill si Roosevelt si, mai inaintea lor, bolsevicului Lenin, cel care i-ar fi acuzat pe comunistii italieni ca au lasat sa le scape singurul socialist capabil sa realizeze cu adevarat revolutia.  Mare interpret al artei de a poza,  Mussolini a vrut - si a reusit - sa isi construiasca un mit. Prizonier al acestei imagini construite pentru a trece dincolo de propriul sau timp si pentru a intra in marea istorie, mitul Ducelui a degenerat impreuna cu charisma lui politica. Legile rasiale, insurectia antiburgheza, razboiul gresit, insuficienta calitatilor de comanda, complexul de inferioritate in fata lui Hitler au dezvaluit, toate,  esecul revolutiei fasciste si, in plus, au subliniat si inadecvarea totalitarismului sau. Astfel, atunci cand vantul istoriei a inceput sa sufle cu intensitatea unei furtuni, omul care militarizase politica a cazut ca un dictator banal in urma unei lovituri de palat pe care el o subevaluase politic.

     Fragment din volumul "Stalin" de Elena Dundovich:

    Securitatea l-a urmarit pe Ion Ratiu aproape 35 de ani. La inceput, in 1955, Tony, asa cum il denumisera ofiterii de securitate, a fost considerat un simplu «fugar» si «tradator de tara». La scurt timp a devenit «agent», „spion» si, in 1961, «terorist». Iar pe urmele unui terorist se sta o viata, nu doar 35 de ani. Urmarirea sa informativa a necesitat implicarea mai multor departamente ale serviciului secret comunist si a mai multor generatii de ofiteri de securitate, a unei retele de informatori care s-a dezvoltat in timp, cheltuirea a sute de mii de dolari si scrierea a mii de note informative, fie, interceptari si rapoarte. - Stejarel Olaru

 In 2012, Bana era unul dintre sutele de mii de copii obisnuiti din Alep, cu o familie numeroasa, pasiuni si prieteni. Insa, intr-o zi, din cer au inceput sa cada bombe si totul s-a schimbat. Povestea cutremuratoare a Banei, completata de scrisorile mamei sale, nu este doar povestea unei familii distruse de razboi, ci perspectiva extrem de emotionanta a unui copil asupra uneia dintre cele mai mari crize umanitare din istorie. In Batalia de la Alep, Bana si-a pierdut cea mai buna prietena, scoala, caminul si patria. Insa, asemenea lui Anne Frank, Malalei Yousafzai si milioanelor de copii anonimi mutilati de razboi din toata lumea, Bana a invatat ca in infern nu trebuie sa-ti pierzi niciodata speranta.
    Aceasta este povestea ei, o poveste despre supravietuire si despre moarte, devenita fapt cotidian intr-o lume nu foarte indepartata, pe care abia daca o cunoastem.

    Nascuta in Alep, Siria, in 2009, Bana Alabed este, in prezent, cea mai tanara activista pentru pace din lume, devenind cunoscuta pe plan international pentru postarile sale de pe Twitter despre ororile razboiului din Alep. In decembrie 2016, familia ei a fost evacuata in Turcia, unde incearca acum sa isi cladeasca o viata noua.