Biografii - Memorii & Jurnale

Cu un adaos de insemnari 1870-1941

“Spuneam de la inceput ca prima oara in viata sunt erou fara posibilitate de retragere. Cred ca nu ma insel si am si dovada: scriu in acest jurnal cu pasiune si nu ma simt catusi de putin bolnav cand o fac. Asta inseamna ca sunt singurul erou despre care pot trata si fabula in prezent sunt eu. O fi oare interesant acest erou? Iata o intrebare strict literara.” (Marin Preda)

"Acolo unde este vorba de viata intima, Preda este foarte pudic. Nu repudiaza femeile pe care le-a parasit sau de care este parasit. Se arata, in momentele de criza, foarte serios si cauta cu obstinatie si luciditate (chiar si atunci cand este bolnav de nevroza) radacinile raului. Trece, uneori, printr-un “rau de oameni”, dar se vindeca relativ repede printr-un efort de intelegere. Marin Preda este un intelectual autentic. Cine continua sa creada in „taranismul” lui primitiv si mascaros crede intr-o barfa proasta si intr-o fantezie profund mistificatoare. Insemnarile din jurnalul sau arata ce moralist inteligent si profund este fiul lui Tudor Calarasu. Un mare moralist!" (Eugen Simion)

„În descrierea unui voiaj în ţările române, germanul K[unisch] povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte, însă, pe pământ nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.“ (Mihai EMINESCU)

In fuga este povestea resorturilor care m-au tinut in viata in a doua parte a carierei mele. In prima parte a acestei cariere, prietenii mei au fost alcoolul, drogurile si Prozacul; oricat de nebuneste suna asta. De data asta, mai putin exceptional, alergatul a fost ceea ce m-a tinut deasupra nebuniei.(Ronnie O'Sullivan)

Publicata in peste zece tiraje, aflata inca de la aparitie in topurile de vanzari, bucurandu-se de traduceri in mai multe limbi, Lev Tolstoi. Fuga din rai a fost desemnata Cartea anului 2010 in Rusia si a fost recompensata cu premiul Bolsaia Kniga (Big Book).

Am inteles la un moment dat ca, de unul singur, nu voi putea schimba lumea. Asa ca nu mi-a ramas decat sa ma duc undeva departe de lume, sa traiesc singur, intr-o cabana. In padurile Siberiei. Am cumparat o izba de lemn, pe taramurile nimanui, la marginea lacului Baikal. Acolo, la cinci zile de mers pe jos de prima asezare umana, inconjurat de natura salbatica, am incercat timp de sase luni sa descopar fericirea.

“Aceasta nu este o carte, este o bijuterie.” Le Figaro

“Povesti halucinante, amuzante si nelinistitoare.” Liberation

“O calatorie emotionanta, tragica, dar si distractiva.” La Repubblica

“Avem ocazia sa vedem adevaratul comunism.” Frankfurter Allgemeine Zeitung

“O carte intrligenta si pasionanta.” Adam Michnik

 

Lectura romanelor lui Jules Verne, ore indelungate petrecute la Muzeul de arta asiatica Guimet – asa s-a nascut pasiunea Alexandrei David-Neel pentru calatorii si mai ales pentru Orient.

Intr-o buna zi, stand la taclale ca de obicei, maestrul zen Bernie Glassman ii spune actorului Jeff Bridges ca „the Dude", personajul acestuia din filmul-cult Marele Lebowski, este considerat de multi budisti un maestru zen.

„Bryson este tovarasul de calatorie perfect.” (The Times)

Editie ingrijita, studiu introductiv, tabel cronologic, note si glosar de Leonidas Rados

"Pentru mine, cartea aceasta reprezinta o victorie a vietii contra imaginatiei, a realitatii contra fictiunii. Dar poate si ce am scris aici este tot fictiune, fictiunea mea despre viata traita sub semnul miracolului istoric si al nelinistii ca ne vom intoarce de unde scapaseram.” (Gabriela Adamesteanu)

Daca Clubul mincinoşilor a inceput prin a fi o scrisoare de dragoste catre clanul meu nu-tocmai-perfect, a dat naştere (in felul sau) unor scrisori de dragoste din partea lumii. Prin publicarea lui s-a construit pentru mine – la varsta mijlocie, pe neaşteptate – lucrul dupa care tanjisem cu disperare pe cand eram un copil visator care nu gasea alinare decat in lectura: acea aşezare mitica de suflete-surori care infloresc impreuna impartaşind poveşti vechi – dintre cele care iţi dau avant şi te elibereaza, cele adevarate. Deci intraţi, va rog. (Mary Karr) 

Richard Branson si-a scris propriile reguli ale succesului, creand un grup de companii care a impanzit toata lumea, dar fara sediu central, fara ierarhie de management si cu birocratie minima. Multe dintre afacerile lui – linii aeriene, retail, Virgin Coke, au aparut in domenii in care concurenta era destul de mare. A dat de cate o mina de aur pe piete unde consumatorii erau nemultumiti, unde confuzia era atotstapanitoare, iar firmele concurente stagnau.

In Acedia, Corin Braga continua neobisnuitul sau proiect (auto)fictional inceput in 1999 cu Oniria.

Le-am zis si la vecinii astia, la americansky: „Puneţi, ma, niste cuiburi de rosii, un rind-doua de praz, ceva, niste cartofi, ca ţineţi ditamai curtea goala, de creste iarba de pomana si mai si stricaţi apa pe ea aiurea!“.

Acest volum de memorii vine sa consfinteasca faptul ca aproape tot ce se stie despre Gabriel García Márquez provine din interviurile si din opera sa si sa aduca marturii emotionante despre "viata secreta" a autorului caci, asa cum acesta se destainuie, "omul are trei vieti: viata publica, viata particulara si viata secreta, cea pe care o povestim cel mai adesea noi, scriitorii; toata viata mea este incifrata in romanele mele".

Danuta Walesa

Pentru prima data, vorbeste despre sine. Cu sinceritate si curaj, pe alocuri fara menajamente.

„Am vazut pe bas-besli-aga parasind cazarma beilicului si iesind cu trupele sale pe la bariera Serban-Voda, pe cand, pe la bariera Mosilor, generalul Roth intra in Bucuresti cu avangarda ruseasca. Am vazut tara guvernata de Pahlen, de Zaltu-chin si de Kisselef, cu Barzof si cu pazarnicu. Puneam noaptea urechea pe pamant la Ghergani si numaram tunurile cari bateau Silistra. Am pomenit domnia lui Grigorie voda Ghica si pe a frate-so Alexandru voda, domnia lui Bibescu cu capitan Costache chehaia, ucenicul si imitatorul pazarnicului... Am asistat la infiintarea Societatii Literare si a societatei Fratia si la rascularea de la 1848. Am vazut indoita alegere a lui Cuza voda, proclamarea Unirei Principatelor si lovitura de stat. Am asistat la n'oaptea de 11 fevruarie, la plebiscitul lui voda Carol de Hohenzollern, apoi la declararea independintei Romaniei si a regatului si la incoronarea regelui Carol I...“

Povestea fetei care a luptat pentru educatie si a fost impuscata de talibani

Stabilirea textului, traducere din limba germana, cuvint introductiv si note de Vasile Docea

„Andreea Esca este stirea Romaniei. Sunt generatii care au crescut cu ea in minte, pe ecranul ProTV. Insa o jurnalista de stiri profesionista nu le vorbeste oamenilor cu chiar cuvintele ei. Oricat ar fi de atasanta, trebuie sa ramana si impersonala, sa nu lase sa se vada prea mult dincolo de chip si voce. In cartea aceasta, Andreea Esca simte nevoia sa ne spuna cuvintele ei. Sa ne transmita stiri despre ea si despre oameni, altfel decat la televizor. Andreea paseste dincoace de ecran, printre noi.“ (Cristian Tudor Popescu)

Suntem in Bucurestii fericitei belle époque, un oras prins in vartejul modernizarii, care-l indeparteaza treptat de Orient si-l intoarce spre Apusul altor miraje. Maude Rea Parkinson, o tanara profesoara educata la Magdeburg, amatoare de calatorii si aventura, ajunge in 1889 in capitala Romaniei, tara necunoscuta de la capatul pamantului, pe care o descopera plina de curiozitate si pe care invata s-o iubeasca cu pasiune. Insemnarile tinerei zugravesc in tonuri vii mai cu seama viata elitei frantuzite a Capitalei, in preajma careia a trait vreme de 22 de ani.

Scrise la indemnul celor apropiati, printre care sotia sa, Renate, si nepoata sa, Oana Pellea, care i-au fost si cele dintai cititoare, amintirile povestesc despre politicienii de altadata, despre ofiterii eleganti ai armatei romane, despre casele celor de sus, despre cluburile sportive elitiste, despre destinele distruse si despre micile stratageme zilnice ale supravietuirii in comunism.

Sa joace perfect: asta era forta care il mana in viaţa. Nu dorea neaparat sa isi invinga adversarii si sa castige trofee – chiar daca, dupa cum a si recunoscut, de altfel, ii placea ideea ca ar putea deveni bogat si celebru. Instinctiv, pentru el calea era scopul, iar calea era reprezentata de incercarea de a lovi si trimite mingile perfect cu racheta sa. Parea ca este posedat de ideea aceasta, ceea ce explica de ce se enerva atat de tare chiar si dupa schimburile de mingi castigate. Obsesia lui nu era dominarea adversarului, ci a mingii, pe care o iubea si o ura totodata. 
Aspiratiile lui Federer erau inalte – prea inalte insa pentru a si le putea atinge in acel moment. In aceasta relatie tensionata dintre asteptari si realitate, sentimentele ii insoteau fiecare miscare. Parea sa simta ce posibilitati stateau ascunse in el si ca putea face mult mai mult decat facea deja, dar nu reusea inca sa isi transpuna visurile in realitate. (René Stauffer)

Bazandu-se pe o corespondenta in buna parte inedita, Franny Moyle reconstituie tragica poveste a sotiei lui Oscar Wilde, dezvaluind lucruri nestiute pana acum despre aceasta femeie din prim-planul societatii londoneze fin-de-sièclesi din centrul curentului estetist, care devine victima uneia dintre cele mai mari tradari ale tuturor timpurilor.

Marturia unui fost socialist

„...Nu vom mai regasi niciodata nu doar Romania noastra interbelica, dar nici macar Romania viitorului, la care am visat. Zi de zi, de cativa ani incoace, invatam pe dinafara acelasi verdict. [...] «Ce e de facut?» m-as fi intrebat pe vremuri. Atunci puteam sa-mi raspund «mergem inainte»: aveam un microfon si ascultatori. Ascultatori ar mai fi. Dar [azi] fenomenul nu mai e decat acustic. E o ascultare fara tinere de minte. Uitarea se instaleaza in cuvant in chiar momentul in care e rostit.“ (Monica Lovinescu, Jurnal inedit, 2001)

Carte de calatorie neobisnuita, Lacasul zeilor il trimite pe cititor intr-un univers al minunilor lumii vazute dintr-o perspectiva personala, pe cat de fermecatoare, pe atat de complexa. Veti fi purtat prin Mexic, Peru, Argentina si Chile - munti, piramide, culturi fascinante, dar si oameni simpli intalniti de-a lungul unui voiaj pe cont propriu.