Biografii - Memorii & Jurnale

Autobiografia povestește relația privilegiată a Gertrudei Stein, mare colecționară de pictură modernă, expusă în celebrul ei atelier din rue de Fleurus, cu boema artistică și literară din Parisul anilor 1900-1930.

Magul este o biografie în care Fernando Morais oferă cea mai cuprinzătoare privire de până azi asupra fascinantei existenţe şi creaţii a celui mai tradus scriitor în viaţă.

„Nu cred decât în foc. Viaţă. Foc. Fiind eu însămi o flacără, îi înflăcărez pe alţii. Niciodată moarte. Foc şi viaţă. Le jeu." (Anaïs Nin)

Aceasta este povestea vieţii lui, povestită de servitorul şi tovarăşul său din copilărie şi până la moartea sa.

Este posibilă fraternitatea între creatori? Întâlnirea dintre doi artişti, iar uneori prietenia, nu poate exista în afara operei care se desăvârşeşte în ei. Această corespondenţă depune mărturie pentru o prietenie care hrăneşte meditaţia asupra acelor circumstanţe ce contează cu adevărat într-o viaţă, transfigurând-o uneori ca pe o şansă fulgurantă.

''Cartea lui Skierka ar putea deveni, cel puţin în spaţiul germanofon, lucrarea reper despre revoluţia cubaneză. Pentru că este scrisă ca un reportaj jurnalistic, devine o lectură plăcută, uneori chiar amuzantă, fără a pierde din seriozitate şi acribie.'' (Walter Haubrich, Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Mult aşteptata continuare a volumului Paula.

Mănâncă, roagă-te, iubeşte şi spune da, asta e concluzia doamnei Gilbert, şi trebuie s-o credem, pentru că la început era hotărâtă să spună mai degrabă nu decât da, dar s-a gândit, a călătorit, a analizat, şi din aritmetica ei simplă, fără artificii de calcul, a doua căsătorie i-a dat cu plus.

Ne va bântui însă, după ce vom închide cartea asta cu happy end, un avertisment strecurat de autoare: căsătoria nu e un joc pentru oameni tineri.

''Mai există încă oameni întregi, tradiţii vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conţine încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant.'' (Andrei Pleşu)

Cu o corespondenţă inedită Mircea Eliade – Károly Kerényi

O carte-eveniment, tradusă în şaptesprezece limbi, în care corespondenţa Bachmann-Celan cartografiază una dintre cele mai dramatice poveşti de dragoste ale secolului trecut.

Aceasta nu este, pur si simplu, o carte despre fabulosul oras din doua lumi, ci o carte despre Berlinul unic si irepetabil al fascinantei si seducatoarei scriitoare Nora Iuga, al carei monolog sta sub semnul unei replici memorabile: „Berlinul sint eu”.

Volumul Mărturisesc că am trăit este unul de memorii, amintirile scrise în această carte străbătând întreaga existență a poetului chilian Pablo Neruda.

Biografia unui star.

Fragmente memorialistice, dialog, critică teatrală şi literară, o varietate de teme şi tipuri de abordare.

Amintirile il au in prim-plan pe tatal autoarei, dar si numeroasele personalitati intilnite, in timp ce convorbirile cu Regina Ana se constituie intr-o veritabila istorie a secolului XX european si a caselor regale din Europa.

O carte de amintiri.

„Pentru filozof, arta cea mai mare este de a nu ajunge să se ocupe cu întrebări care nu îl privesc.“

Publicat cu doar câteva zile înainte de începerea procesului de acuzare a traderului francez, Angrenajul. Memoriile unui trader combină atmosfera ameninţătoare şi absurdă a unui roman kafkian cu detaliile care demască un sistem financiar viciat.

''Adevărurile cucerite cu trudă şi convingere de Galilei în munca sa de om de ştiinţă liber s-au întors împotriva lui, fiindu-i imputate nu ca erori ştiinţifice, ci ca vini morale cu relevanţă penală.(...)'' (Giorgio Stabile)

Copilărie berlineză la 1900 conţine câteva dintre cele mai frumoase pagini scrise vreodată în germană şi este în acelaşi timp un text fundamental al modernismului.

Jurnale - o perspectivă din interior asupra vieţii unuia dintre cei mai inteligenţi scriitori şi vizionari ai secolului XX, autorul celei mai cunoscute viziuni distopice asupra lumii viitorului: O mie nouă sute optzeci şi patru (Polirom, 2002).

Desfăşurat pe parcursul a 11 ani (1999-2010), dialogul dintre Norman Manea şi Edward Kanterian atinge toate controversele „fierbinţi” ale acestei perioade – culturale, politice, ideologice –, internaţionale sau româneşti.

Farîme de memorii (2006) este o carte de amintiri de pe vremea cînd Jose Saramago, Zezito, cum îl strigau acasă, era doar „o fărîmă de om” care se aventura să exploreze împrejurimile neîntinate de civilizaţie ale satului Azinhaga.

Intitulat iniţial Un muzeu in labirint, volumul ne oferă, după spusele autorului, „o istorie subiectivă a autoportretului”, de la primul om care şi-a vazut chipul reflectat în apă pâna la artişti contemporani.

„Ce înseamnă «normal» în artă? Faţă de «normal», soarele lui Van Gogh este prea mare şi prea galben; umbrele lui Caravaggio sunt prea brutale; muşchii statuilor lui Michelangelo, prea viguroşi; bătăliile lui Delacroix, prea somptuoase; Rafael e prea pur; Rubens, prea opulent; Velázquez, prea calm; Goya, prea crud. Şi unde merg femeile dansând, ca la Botticelli? Unde sunt caii albaştri ca la Gauguin? Courbet exclamă zeflemitor: «Daca vreţi să vă pictez îngeri, arătaţi-mi-i!».
Fraza nu era totuşi decât o bravadă a maestrului din Omans. El însuşi ştia, desigur, că pictura Renaşterii e plină de îngeri pe care nimeni nu i-a văzut şi de paradise în care nimeni n-a locuit. Pictorii au închis uneori ochii pentru a vedea mai bine...” Octavian Paler

„Am împlinit 66 de ani. Îmi amintesc brusc că la vârsta de 33 de ani mi s-a schimbat viaţa plecînd în Suedia. Acum mi se schimbă viaţa din nou în deşertul bătrâneţii.'' (Gabriela Melinescu