Autori români

Scrise la indemnul celor apropiati, printre care sotia sa, Renate, si nepoata sa, Oana Pellea, care i-au fost si cele dintai cititoare, amintirile povestesc despre politicienii de altadata, despre ofiterii eleganti ai armatei romane, despre casele celor de sus, despre cluburile sportive elitiste, despre destinele distruse si despre micile stratageme zilnice ale supravietuirii in comunism.

Marturia unui fost socialist

„...Nu vom mai regasi niciodata nu doar Romania noastra interbelica, dar nici macar Romania viitorului, la care am visat. Zi de zi, de cativa ani incoace, invatam pe dinafara acelasi verdict. [...] «Ce e de facut?» m-as fi intrebat pe vremuri. Atunci puteam sa-mi raspund «mergem inainte»: aveam un microfon si ascultatori. Ascultatori ar mai fi. Dar [azi] fenomenul nu mai e decat acustic. E o ascultare fara tinere de minte. Uitarea se instaleaza in cuvant in chiar momentul in care e rostit.“ (Monica Lovinescu, Jurnal inedit, 2001)

Carte de calatorie neobisnuita, Lacasul zeilor il trimite pe cititor intr-un univers al minunilor lumii vazute dintr-o perspectiva personala, pe cat de fermecatoare, pe atat de complexa. Veti fi purtat prin Mexic, Peru, Argentina si Chile - munti, piramide, culturi fascinante, dar si oameni simpli intalniti de-a lungul unui voiaj pe cont propriu.

Dupa o introducere in care isi povesteste viata din Romania interbelica si din anii comunismului, Ion Ganea Arges (n. 1926) prezinta in facsimil o serie de documente din dosarul pe care i l-a intocmit Securitatea prin agentii ei, care l-au urmarit pe autor si dupa ce acesta a plecat in exil, in Elvetia.

Veti descoperi Anul Regal 10 Mai 2013 – 10 Mai 2014 asa cum l-a vazut Ioan-Luca Vlad din spatele cortinei si asa cum va ramane in paginile istoriei secolului XXI.

Autoarea prezinta odiseea pictorului Mircea Ciobanu, incepand cu perioada in care acesta s-a decis sa paraseasca Romania si terminand cu ultimii sai ani de viata si cu cateva dintre ecourile operei sale plastice si literare.

Ilustratii de Bogdan Petry

„Intr-o carte pe care am tradus-o, un personaj batran se simte atat de anonim si de inconsistent incat, ca sa se convinga ca exista, calca adanc in straturile de zapada, apoi intoarce capul ca sa-si vada urmele, dovezi ca da, exista. Eu sunt ferm convinsa ca inca exist. Dar, asemenea batranului, prin cartulia de fata, intorc si eu capul, sa-mi vad urmele.“ (Antoaneta Ralian)

Niciodata nu am fost mai spiritual ca astazi, cand absolut nici o idee nu mi-a trecut prin cap, dar am privit ore in sir un biftec care ma gandea.
Ma intreb asadar din ce in ce mai sumbru cum voi sfarsi: in mizerie, alcoolic sau cu mintile ratacite...

Desene de Helmut Stürmer si Roxana Popescu

Anul 1924 a fost unul in general linistit pentru Casa Regala din Romania. Dupa casatoriile lui Carol, Elisabetei si Marioarei, familia se gindeste la o posibila sotie pentru principele Nicolae.

Editie integrala

Editia a II-a

Gheorghe Florescu (n. 1944) a invatat mestesugul pregatirii cafelei de la Avedis Carabelaian, unul dintre celebrii cafegii armeni care mai existau in Bucuresti la sfarsitul anilor '60. Devine el insusi cafegiu si totodata sef al magazinului de cafea si delicatese din str. Hristo Botev 10, unde avea drept clienti mari literati, actori sau medici bucuresteni, dar si personaje importante din Securitate si Militie ori alti privilegiati ai regimului.

Volumul Marturia unei vieti se prezinta deopotriva ca un autoportret si un Bildungsroman, o relatare adesea dramatica, dar si constant iluminata de fkacara credintei, a unor fapte de viata convertite in experiente spirituale.

Editia a II-a, revazuta si adaugita

Ultima carte a lui Petru Dumitriu, scrisa in registru nonfictional, este biografia lui evenimentiala si mai ales aceea spirituala, prezentind concluzia axiologica, de natura morala, la care a ajuns in privinta salvarii – deopotriva a insului si a omului ca specie – si, prin aceasta, testamentul lui religios-metafizic.

Volumul I (1927-1944)
Volumul II (1945-1999)
Centenar Maria Banus (1914-2014)

Ce scriitori aveau succes la public in Romania comunista? Cum puteai sa obtii pe sub mina cartile sau discurile preferate? Cine lua parte la spectacolele Cenaclului Flacara sau la Cintarea Romaniei?

Pe cand ma aflam pe marginea prapastiei financiare si existentiale, dupa ce s-a mai linistit mahmureala, mi-am facut o lista de prioritati.

Editie noua, cu numeroase texte inedite in addenda intitulata „Figuri din Parnasul interbelic”

Orice dialog cu Neagu Djuvara paraseste degraba conventiile genului si devine adevarat taifas, asa cum aproape nicaieri nu mai avem sansa de a trece prin aceasta experienta a comunicarii.

De multa vreme aveam de gand sa scriu lucrurile pe care mi le mai amintesc despre cateva matusi fabuloase. Matusile mele adevarate, cateva matusi adoptate si chiar matusi ale prietenilor mei, femei care, la prima vedere, erau (unele mai sunt) foarte deosebite unele de altele, dar care se asemanau intr-o anume privinta: erau cu toatele niste supravietuitoare, femei cu suflete de otel – e drept, cele mai multe ascunse in invelisuri moi de catifea. (Silvia Colfescu)

Aceasta este povestea Aninei Ciuciu, tanara de etnie rroma care a pornit de la periferia insalubra a Craiovei si a ajuns peste ani sa studieze la Universitatea Sorbona.

Prefata de Constantin Toiu
Postfata de Doris Jurgea-Negrilesti

Volumul prezinta cronologic, sub forma unui jurnal cotidian, principalele activitati ale Casei Regale a Romaniei, prin intermediul membrilor Familiei Regale, in decursul anului marcat de cele doua date de 10 mai.

Marin Moraru face parte, indiscutabil, din galeria marilor actori care si-au pus amprenta asupra artei teatrale si cinematografice romanesti. Usurinta cu care a dat viata celor mai felurite personaje nu poate fi decat semnul talentului pur. Acum, cand Marin Moraru a acceptat sa se adreseze si altfel marelui public – nu doar de pe scena sau din fata camerelor de filmat -, avem in sfarsit ocazia de a patrunde in „laboratorul“ actorului, in culisele rolurilor care ne-au bucurat sufletul si privirea de-a lungul anilor.

Incrucisare de destine, de drumuri si de intimplari, parasirea Romaniei in 1980 devine pentru Gina Stoiciu un reper al celorlalte momente ale vietii sale: anii dinaintea exilului, azilul politic in Grecia, alegerea Canadei ca tara de rezidenta, adaptarea, inventarea unei noi vieti, caderea comunismului si intoarcerile periodice in Romania. Aceste etape sint descrise si din perspectiva altor romani care au ales sa emigreze, surprinzind conditia si angoasele „strainului”, diferentele culturale, dificultatile de adaptare si de integrare profesionala, dar si bucuriile si satisfactiile traite in tara de adoptie.

In volumul sau de amintiri, Stefan Agopian schiteaza traseul pe care un tinar din Romania comunista trebuia sa-l parcurga daca dorea sa publice si sa fie recunoscut ca scriitor.