Publicistică & Critică & Istorie literară

„O istorie a Cenaclului de Luni a avut pentru mine nu numai implicatii intelectuale, ci si sentimentale. Realizarea unor interviuri cu majoritatea membrilor importanti ai acestui cuib si club al poetilor Generatiei ’80 a constituit centrul si punctul culminant ale aventurii. Ma gindesc la discutiile purtate pina tirziu in noapte, incheiate ritualic cu primirea unei lanterne in dar, spre luminarea caii din scara de bloc pe atunci fara bec, din partea lui Traian T. Cosovei; la episoade memorabile impreuna cu maestrul Musina, dar si cu Ion Bogdan Lefter ori Radu Calin Cristea; la momentele de cumpana si dezamagire legate de refuzul unor membri de a oferi interviuri, dar si la bucuria aducerii aminte pe la terase cu Magda Carneci sau Bogdan Ghiu ori in balconul apartamentului lui Doru Mares.” (Daniel Puia-Dumitrescu)

„În rândurile acestei cărţi nu e vorba de persoane, ci de ceea ce trădează comportamentul lor public: acomodarea, delimitarea strategică de un trecut care compromite, demagogia şi gargara patriotardă, trecerea dintr-o tabără în alta la momentul oportun, amnezia conjuncturală, tehnica mistificării, minciuna ca modus operandi, conştiinţa impunităţii, comerţul cu drame, mârlănia cu ifos, pamfletul folosit ca alibi pentru înjurături, laşitatea păzită de bodyguarzi etc. Persoanele care au comis aceste gesturi se bucură de notorietate şi îşi duc (sau şi-au dus) o bună parte din viaţă în ochiul public. Indiferent dacă vin din politică, mass-media sau sport, ele pot fi preluate ca modele. Multiplicate în pliurile societăţii, refăcute în microuniversul unei scări de bloc, al unei întreprinderi, al unei şcoli. Or, când modelul e un mistificator, un delincvent sau un bolşevic, consecinţele nu pot fi decât gravisime.“ (Radu Paraschivescu)

Mitologii este una dintre cele mai cunoscute colectii de eseuri ale reputatului eseist, critic, filosof si semiotician francez Roland Barthes.

Aceasta a doua editie a eseului Dostoievski in constiinta literara romaneasca, prefatata de George Ardeleanu, cuprinde in plus fata de editia aparuta in 1976 o addenda cu texte legate de proiectul Dostoievski al autorului, un dosar de referinte critice, bibliografia receptarii lui Dostoievski in Romania, bibliografia scrierilor lui Dinu Pillat si cea a scrierilor despre Dinu Pillat. Volumul de fata incheie seria de autor ingrijita de Monica Pillat si George Ardeleanu, publicata de Editura Humanitas in perioada 2010−2015.

Observator atent al realitatii imediate, Vintila Mihailescu creioneaza in eseurile sale o imagine sui-generis a societatii romanesti actuale, aratind cum ne raportam la diferite valori, care sint noile mentalitati si obiceiuri, dar si relatia noastra cu propriul trecut si sperantele pentru viitor. Complexele culturale, sarbatorile, dezindustrializarea, munca, elitele si masele, detoxifierea, homo branshatus sau porcusorul Luta devin puncte de pornire pentru analize spumoase, dar si pentru texte polemice de critica sociala.

„Sensul acestei alcatuiri este acela de a lua in serios pretentia de «antropologie publica» si de a transmite un mesaj de «optimism critic», pe care il consider util in acest climat public de mizerabilism necritic. Altfel spus, este vorba si despre unmesaj public, nu doar despre o conjuncturala antologie de autor.” (Vintila Mihailescu)

In Mizantropul optimist. G. Calinescu si (de)stalinizarea Romaniei, George Neagoe reconstituie, in mare masura, traseul pe care cel mai important critic literar roman a ajuns sa faca parte din organizatiile de masa patronate de P.C.R. Intii simpatizant al Uniunii Patriotilor (1944-1945), fictiune planificata de Stefan Foris, ulterior figura marcanta a Partidului National Popular (1946-1949), G. Calinescu s-a aratat tot atit de impresionist in politica pe cit s-a dovedit a fi in exegeza.

Pryemysław Czaplinski (n.1962) este profesor la Facultatea de Filologie Polona a Universitatii „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia. Cunoscut critic si istoric literar, a publicat, printre altele, volumele: Slady przełomu. O prozie polskiej 1976 – 1996 (Urme ale perioadei de rascruce. Despre proza polona 1976-1996), Cracovia, 1997; Nostalgie w prozie lat dziewięćdziesiątych (Nostalgii in proza anilor nouazeci), Cracovia, 2001; Swiat podrobiony. Krytyka i literatura wobec nowej rzeczywistości (Lumea contrafacuta. Critica si literatura fata in fata cu noua realitate), Cracovia, 2003; Efekt bierności. Literatura w czasie normalnym (Efectul pasivitatii. Literatura in vremuri de normalitate, Cracovia, 2004; Powrót centrali. Literatura w nowej rzeczywistości (Reântoarcerea centrului. Literatura in noua realitate), Cracovia, 2007. A fost distins cu mai multe premii, printre altele Meritul Cultural „Gloria Artis”.

Paradoxal, dar pe cat de cunoscuta este in lume opera lui Fiodor Dostoievski, pe atat de ignorata este viata lui personala, plina de excese si framantari.

E adevarat ca a trait cu un secol in urma, cand nu existau paparazzi, ziaristi insidiosi si fotografi indiscreti, iar mass-media se limitau la cateva zeci de ziare si reviste, ce considerau nedemn sa scormoneasca prin lenjeria unui scriitor. E drept ca marele Dostoievski era o fire inchisa, evitand nu numai sa vorbeasca despre sine, dar si sa-si exteriorizeze sentimentele. Cu atat mai mult, cand era vorba de intimitatea sa. Cu rare exceptii nu si-a marturisit iubirea nici chiar femeilor pe care le-a iubit cu adevarat. Sa mai adaugam la aceasta si subiectivismul exacerbat al scriitorului, care si-a transformat romanele in monologuri - confesiuni, desi partile ascunse ale existentei sale le-a prezentat doar partial. Nu a lasat in urma nici o scriere autobiografica.

John Freeman este un autor premiat si binecunoscut critic de carte. Fost presedinte al National Book Critics Circle si coordonator al antologiilor Granta, Freeman a scris despre carti in mai bine de 200 de publicatii din intreaga lume, printre care The New York Times Book Review, Los Angeles Times, San Francisco Chronicle, The Wall Street Journal, The Guardian, La Repubblica si La Vanguardia. Prima sa carte, The Tyranny of E-mail, a fost publicata in 2009. In momentul de fata, John Freeman locuieste la New York.

A doua editie a Dictionarului literaturii romane de la origini pana la 1900 readuce in fata cititorului monumentala editie aparuta acum mai bine de doua decenii prin stradania cercetatorilor literari de la Institutul de Lingvistica, Istorie Literara şi Folclor al Universitatii Al.I. Cuza din Iasi (azi Institutul de Filologie Romana A. Philippide).

Noua editie, cu o prezentare grafica imbunatatita, reproduce integral cele 1311 articole consacrate autorilor şi monumentelor literare pe care le-a dat literatura romana din cele mai vechi timpuri pana la finele secolului al XIX-lea.

Dictionarul de teorie literara (DTL) inventariaza si analizeaza principalele curente literare, figuri de stil si specii literare, elemente de metrica, de prozodie si personalitati ale teoriei literare din spatiul european si american. Importanta stiintifica a demersului nostru editorial se raporteaza la necesitatea cunoasterii in profunzime, a explicarii si interpretarii conceptelor operationale, a structurilor teoretice si a tendintelor din cadrul teoriei literare, dar si la ilustrarea celor mai importante figuri ale gandirii umaniste moderne si contemporane.

Prin integrarea unei materii plurimorfe din punct de vedere conceptual, dar mai ales istoric, intreprindem o sincronizare a diferitelor varste ale culturii universale. rezultatul este unul multiplu: o panorama a ideilor culturale care au circulat de-a lungul istoriei, o serie de studii de caz pornind de la specificitatea ganditorilor care au marcat prin scrisul lor evolutia literaturii in diverse perioade.

Pregatita si elaborata partial in ultimii ani de viata ai lui B.P.Hasdeu (primele doua capitole, referitoare la genealogie, au aparut in martie 1907), lucrarea lui Iulia Dragomirescu a beneficiat de cateva avantaje irepetabile.

Primit in preajma savantului, autorul ei a avut o sansa sa-l cunoasca indeaproape, sa-i afle din propriile-i marturisiri trecutul, gandurile, framantarile si proiectele nerealizate, sa fie ghidat de el in hatisul stufoasei sale familii si in labirintul atat de complex al operei, in sfarsit, sa aiba la indemana intreg fondul de documente, manuscrise, reviste si carti necesare documentarii (dintre care multe s-au pierdut in timp).

Date fiind aceste imprejurari, lucrarea capata - dincolo de interesul sau caracterul uneori discutabil al consideratiilor exegetului, - valoarea unui document unic, prin intermediul caruia ne putem apropia ceva mai mult de sufletul marelui invatat. (I.Oprisan)

Dupa rezolvarea acestor teste veti sti care sunt aptitudinile pe care va puteti baza, cum sa va dezvoltati in profesia dvs. si care sunt posibilele schimbari de directie.

„Timp de mai bine de o jumatate de secol - din 1903 pana in 1955 - Barbu Lazareanu a simtit o atractie deosebita fara de personalitatea si opera lui B.P. Hasdeu.

Prezentul volum contine comentarii literare, cronici, recenzii si profiluri critice dedicate autorilor din generatia nouazeci. Comentariile surprind o miscare literara in plina emulatiune si solidarizare in jurul unei axe proprii, intr-un moment de detasare de generatia optzeci. Pe de alta parte, se poate observa ca o parte dintre creatori si-au ars destul de repede etapa varstei interioare. Deschiderea postmoderna le-a priit creatiei, discursul lor s-a diversificat, chiar daca ei nu fac decat sa prelungeasca paradigma generatiei optzeci. (Gheorghe Mocuta)

Cuprins: 

• Cheia descifrarii unei obsesii


• I. Tanarul Marin Preda


• II. Momentul nuvelistic sub semnul eticii satesti


• III. Nuvela sau roman? O problema „glorioasa”


• IV. Salcamul


• V. Calul


• VI. Reabilitarea unei nuvele. Iubire


• VII. O adunare linistita


• Bibliografie

„Filolog, dar si doctor in antropologie religioasa, Marius Lazurca reuneste in chimia sa intelectuala toate ingredientele care fac din aceasta carte o exceptie savuroasa si o piatra de temelie a hermeneuticii eliadiene. Exceptie, pentru ca textul curge nuantat si precis, cu o pasionanta luciditate calofila. Piatra de temelie, pentru ca analitica pusa in joc de autor integreaza si depaseste tot ce s-a scris, pina acum, despre relatia mit-fictiune-stiinta, in opera lui Mircea Eliade. Zeul absent — ca tema esentiala a modernitatii — este, deopotriva, o prezenta critica revelatoare si un test de perspicacitate trecut cu brio.” (Teodor Baconschi)

Figura piratului, consacrata de literatura de aventuri pe mare, de filmele de gen sau de benzile desenate, este doar un surogat fictional, un concentrat simbolic-narativ menit sa satisfaca orizonturi ale unui subconstient modern, civilizat, legal si moral. Desi povestile despre pirati si piraterie au fost trecute, adesea, in categoria optiunilor estetice ale copilariei, adevarul pe care s-au ridicat aceste veritabile retele imaginare este unul istoric si poate fi identificat, macar in parte. Pirati si corabii analizeaza cimpul larg de desfasurare al acestui adevar, decupat pe intervalul secolelor XVI-XIX, in spatiul geocultural anglo-saxon postcolumbian. Inevitabil, exista si o aplicatie in arealul romanesc al fenomenului. Si, chiar daca piratii, pirateria si epicul marin reprezinta, astazi, arii imaginare ce au ramas in zona kitsch-ului cultural, putem lua din analitica paradigmei culturale moderne o perspectiva prin care sa le salvam, macar partial, de la o astfel de intelegere.

C.D Zeletin este primul traducator in romaneste al uneia dintre cele mai dificile opere lirice ale literaturii universale, poate cea mai dificila, Poezii de Michelangelo Buonarroti si al Florilor Raului de Charles Baudelaire, pe care a tradus-o pentru intaia oara in romaneste integral. Anvergura intelectuala si talentul artistic i-au fost pretuite superlativ de spirite elevate ale culturii romanesti, ca Tudor Vianu, Perpessicius, Al. Philippide, A.E. Baconsky ori Stefan Aug. Doinas.

Cine s-ar fi gandit ca Marcel Proust, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului XX, ne poate oferi o imagine atat de completa despre cum sa ne traim viata mai bine? Proust a inteles ca valoarea vietii este de fapt o suma a lucrurilor cotidiene. Relevante in egala masura astazi si la finalul secolului trecut, viata si opera lui Proust sunt transformate intr-un ghid practic despre cum sa recunosti dragostea, cum sa fii o gazda buna, cum sa dobandesti un discurs articulat sau cum sa raspunzi insultelor. A trebuit ca Alain de Botton sa gaseasca inspiratia in scrisorile, eseurile si romanele lui Proust pentru a-i contura o imagine edificatoare. Facem astfel cunostinta cu un Proust spiritual, inteligent si pragmatic, cu mari sanse de a ne schimba viata.

Specialist in decriptarea constructiilor imaginare, Lucian Boia isi propune sa rezolve aceste contradictii, punand in lumina formula umana si literara specifica scriitorului, precum si modul in care lumea secolului al XIX-lea, cu valorile, proiectele si prejudecatile ei, se oglindeste in opera sa. O investigatie originala si convingatoare, consacrata, mai intai in editia ei franceza, implinirii a o suta de ani de la moartea lui Jules Verne.

Adina Dinitoiu este critic literar, jurnalist cultural si traducator din franceza, redactor la revista Observator cultural. Colaboreaza cu cronica literara la Romania literara,Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cartii Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii in fata politicului si a mortii, Editura Tracus Arte, 2011 (rezultata in urma tezei de doctorat sustinute la Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sub coordonarea prof. Paul Cornea). A tradus din limba franceza: Opiul intelectualilor de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007),Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes de Antoine Compagnon (in colaborare cu Irina Mavrodin; Editura Art, 2008), Sentimentul de impostura de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), Patul ravasit de Francoise Sagan (Editura Art, 2012).

Opera lui Eminescu se constituie in jurul catorva teme si motive esentiale, adevarate ipostaze lirice ale aceleiasi viziuni asupra omului ca fiinta cosmica sau ca fiinta a naturii, ca fiinta a istoriei sau ca fiinta a iubirii. Influenta coplesitoare a liricii sale provine din perspectiva filosofica si din expresivitatea imaginarului poetic, cele doua dimensiuni fiind percepute drept principalele elemnte de recunostere a spiritualitatii nationale, in afara careia nu exista creatie durabila.

"Pastelurile" lui Alecsandri sunt scrise cu o deosebita sensibilitate fata de natura inconjuratoare. Tot el a realizat un ciclu de comedii avand ca personaj central pe nemuritoarea "coana Chirita", personaj de un comic savuros, care parca pregatea drumul personajelor lui Caragiale.

„Dinu Pillat a mostenit in larga masura disponibilitatea intelectuala a lui Ion Pillat, larghetea sa de spirit care-i ingaduie, dincolo de obsesii si fanatisme, sa imbratiseze o mare varietate de formule poetice. O curiozitate rasata, domoala, oarecum protocolara, care se fereste de «originalitatea» acuzata ca de o aventura dizgratioasa. O nota de chibzuinta senioriala, de aristocratic echilibru intra in componenta unei atari atitudini intemeiate pe livresc, pe documentul produs cu harnicie, cu voie buna si cu o ireprosabila civilitate. E o curiozitate de gentilom care nu incalca anume limite, nu fraternizeaza si ocoleste polemica gesticulara, zgomotoasa, satisfacandu-se in surprinderea pitorescului, plantat intre o admiratie de bun-gust si o usoara ironie.“ (Gheorghe Grigurcu)