Religie & Spiritualitate

Scrisa de Paramhansa Yogananda, unul dintre cei mai importanti si influenti invatatori spirituali ai secolului XX, aceasta lucrare este o colectie pretioasa de povesti personale, de elemente de umor si explicatii practice si stiintifice despre marea intelepciune yoga a Orientului. In paginile acestei carti, Yogananda ne impartaseste intalnirile sale cu mari maestri spirituali, invataturi despre Kriya Yoga si revelatii despre unitatea dintre marile traditii religioase.

Cartea a avut un impact puternic in lumea occidentala, influentand generatii intregi de profesori, autori, muzicieni, oameni de afaceri, oameni de stiinta, activisti politici si reformatori sociali. Printre cei inspirati de aceasta capodopera se numara, George Harrison, Steve Jobs, Nina Simone, Marianne Williamson, Luther Burbank si Michael Beckwith.

In acest volum, Irénée Hausherr exploreaza profunzimile misticismului ortodox, oferind o privire de ansamblu asupra originilor si practicii isihasmului. Autorul analizeaza fundamentele istorice ale acestei traditii spirituale si detaliaza tehnicile de rugaciune esentiale, punand accent pe aspecte precum respiratia, smerenia sau concentrarea, pentru a atinge linistea interioara si echilibrul mental.

Aceasta lucrare este un ghid valoros nu doar pentru cei pasionati de misticismul ortodox, ci si pentru cei ce doresc sa aprofundeze practica rugaciunii si a contemplarii. Cu un stil clar si accesibil, Hausherr aduce in prim-plan vechea traditie mistica crestina, oferind cititorilor instrumente pentru linistirea mintii si cultivarea unei relatii autentice cu divinitatea.

 

Parintele Florin Simonca ne ofera premisele necesare intelegerii faptului ca nemurirea spre care tinde fiecare om, trebuie cautata in actul creator unde omul primeste acea suflare de viata care-l aseaza in campul invierii, iar nu in alta parte. Prin urmare, consider ca cercetarea parintelui aduce o contributie semnificativa discursului teologic vechi-testamentar si va aduce un plus de cunoastere celor care vor lucra roadele eforturilor sale stiintifice. - Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirila.

Lucrarea Pr. Lect. Univ. Dr. Habil. Calin Ioan Duse, Persecutiile si martirii crestini din secolul I, continua seria cartilor destinate cunoasterii perioadei patristicii, atat sub aspectul literaturii crestine, a textelor antice care expun, prin transparenta, puritatea doctrinara a credintei apostolice, cat si sub aspectul aprofundarii contextului in care apare si isi traieste copilaria Biserica lui Hristos. Se propune, printr-un itinerar metodologic, o prezentare a patristicii in stransa legatura cu ambientul geopolitic, cultural si spiritual al secolului I, oferindu-ne astfel un tablou complet asupra nasterii si dezvoltarii initiale a crestinismului.

Bogata naratiune a creatiei din primele capitole ale Genezei s-a dovedit irezistibila pentru mintile profunde, dedicate meditatiei, ale Parintilor Bisericii. In ele, ei au gasit capetele firelor cu care sa teasa o teologie a creatiei, caderii si rascumpararii. Urmandu-si mentorul, pe Apostolul Pavel, ei au explorat semnificatia adanca a lui Adam ca figura a lui Hristos, cel de-al doilea Adam.

Dincolo de freamătul lumii,

o voce înțeleaptă ne călăuzește cu blândețe

către soluții mai bune...

Minunata carte Înțelepciune străveche pentru lumea modernă îți prezintă gândurile și soluțiile lui Dalai Lama pentru evoluția spirituală a omenirii. Statutul lui deopotrivă tragic și privilegiat îi conferă o poziție unică în lume, din care contemplă bunele și relele omenirii cu privirea călugărului budist și deopotrivă a omului imersat în lume, la întretăierea multor ițe sociale, politice și economice. Din această poziție, el întâlnește numeroase persoane, din diverse țări, cu diverse probleme, și se implică în dialoguri pe diferite teme de actualitate.

Abordând ceea ce el consideră a fi pustiul spiritual din societatea modernă, Dalai Lama pledează în cartea de față pentru necesitatea cultivării virtuții și a compasiunii și oferă îndrumări concrete pentru tehnicile de contemplare.

Scrisă ca o formă de manual spiritual, această lucrare completează măiestrit celelalte cărți semnate de Dalai Lama.

Minunata lucrare „Autobiografia unui yoghin” este o relatare frumos scrisă a unei vieți excepționale și o introducere profundă în Yoga și tradiția ei ancestrală de meditație. Profund inspiratoare, dar și plină de umor și blândețe, această lucrare este una dintre cele mai influente 100 de cărți spirituale ale secolului XX, fiind tradusă în peste 30 de limbi și citită de milioane de oameni.

Cu candoare, elocvență și inteligență, Paramhansa Yogananda ne prezintă cronica inspirată a vieții sale: experiențele unei copilării remarcabile, întâlniri cu sfinți și înțelepți în timpul căutărilor și pregătirii sale. Vei afla din carte detalii despre întâlnirile lui cu Mahatma Gandhi, Rabindranath Tagore, Luther Burbank, Therese Neumann și alte personalități spirituale din Orient și Occident.

Paramhansa Yogananda explică în „Autobiografia unui yoghin” și legile subtile, dar precise, din spatele evenimentelor obișnuite, dar și al acelora extraordinare, pe care le socotim miracole. Povestea sa de viață captivantă devine fundalul unei priviri pătrunzătoare și de neuitat asupra misterelor supreme ale existenței umane.

Majoritatea oamenilor cred în Dumnezeu, dar nu cred într-un Dumnezeu care crede în ei...

Neale Donald Walsch a schimbat modul în care lumea gândește despre Dumnezeu. Cărțile sale au fost traduse în zeci de limbi, iar seria sa Conversații cu Dumnezeu, în 4 volume, se află în topul celor mai de succes cărți scrise vreodată.

În cartea Comuniune cu Dumnezeu, Walsch dezvăluie cum să ne ridicăm de la starea de prietenie cu Dumnezeu la nivelul de comuniune cu El. În acest plan, vom descoperi cele 10 Iluzii ale Omului – concepțiile greșite pe care le avem despre noi înșine, despre lume și despre Dumnezeu. Walsch ne prezintă cu claritate și forță cum să ne vindecăm de dezbinările interioare și exterioare apărute din aceste iluzii.

Explorează adevăratul sens al aducerii lui Dumnezeu în viața de zi cu zi și asumă-ți curajos convingeri mai sănătoase! Ne putem elibera de iluzii numai când acționăm întotdeauna în vederea împărtășirii profunde cu toate ființele – veritabila comuniune cu Dumnezeu.

„Ați învățat să vorbiți cu Dumnezeu, să purtați o conversație. În prietenia voastră cu Dumnezeu vi s-au dat putere, speranță și dragoste – iar voi, la rândul vostru, ați oferit aceeași prietenie, deoarece credința este o cale cu dublu sens. Acum, Dumnezeu vă întinde mâna din nou, oferindu-vă întregime, comuniune. Acum Îl veți cunoaște pe Dumnezeul care crede în voi.

Ați venit aici ca să învățați, prin propria experiență, că Dumnezeu sălășluiește înăuntrul vostru. Ați venit să vă întâlniți cu Creatorul – un creator care este înăuntrul vostru și de jur împrejurul vostru. Iar pentru a face acest lucru trebuie să priviți dincolo de cele 10 Iluzii ale Omului.

Când veți recunoaște aceste iluzii, vă veți schimba modul de a gândi. Când veți accepta că sunt doar iluzii, vă veți schimba modul de a crede. Iar când veți trăi fără ele, veți schimba lumea.“

Structura cărții este similară celorlalte volume din seria de autor „Mysterium Christi”, care sînt gîndite și scrise în spiritul dialogului dintre rațiune și credință, și imaginație.

După „Cuvînt-înainte”, prima meditație are un caracter filosofic. M-am oprit la doi filozofi contemporani, Ferdinand Ebner (1882-1931) și Hans Georg Gadamer (1900-2002), care au reflecții temeinice asupra Logosului întrupat.

Urmează douăzeci și nouă de meditații teologico-practice. Fiecare meditație are două secțiuni: în prima parte se găsește un text biblic, iar în partea a doua, meditația propriu-zisă, care actualizează credința. Sînt folosite argumente de bun-simț, de logică și de antropologie, dar și cele de autoritate teologică sau culturală.

Meditația finală este teologico-literară și subliniază rolul imaginației în relația dintre rațiune și credință. Ioan Alexandru (1941-2000), un poet contemporan, este invitat să ilustreze puterea imaginației de a traduce dialogul dintre rațiune și credință în simboluri și metafore accesibile publicului larg.

Sper că meditațiile la „floarea evangheliilor”, așa cum numea Origen Evanghelia după Ioan, vor fi citite și apreciate de oamenii care au luat o decizie în fața celei mai importante provocări existențiale cu care se confruntă lumea de două mii de ani: „Cuvîntul s-a făcut trup și a locuit între noi” (Ioan 1, 14). Însă nu doar ei vor descoperi că merită să ai răbdare și să meditezi la Cuvîntul întrupat, ci și cei care caută sensul vieții sau se simt apăsați de „povara zilei”. De exemplu, Mircea Eliade afirmă că, ori de cîte ori trecea printr-o încercare deosebită, și a avut destule, lectura diferite fragmente din Evanghelia după Ioan și se liniștea.

M-aș bucura dacă, prin acest volum, voi reuși să mijlocesc întîlnirea reală a cititorilor cu Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, care a spus: „Eu sînt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6). Nu știu dacă voi reuși, pentru că întîlnirea cu Domnul este și reală, și spirituală, nu-i așa? 

Wilhelm Dancă (n. 1959), preot, decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, profesor abilitat în domeniul filosofie și în domeniul teologie, autor a numeroase articole, studii și cărți. Membru al Academiei Române și membru al Academiei Europene de Științe și Arte din Salzburg.

Cuprins:
Ingerasul
Rugaciunea copiilor
Fetita si floricica
Rugaciune
Rugaciunea diminetii
Pentru cei mai mici
Inchinare

Invataturile Parintelui Vasile Ioana te ajuta sa-L asezi pe Dumnezeu in centrul relatiei tale de cuplu. Biblia ofera omenirii una dintre cele mai frumoase definitii ale iubirii: Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. Insa cat de greu este astazi sa traiesti cu adevarat aceste cuvinte? De aceea, Parintele Vasile Ioana vine in sprijinul cuplurilor crestine cu o carte care abordeaza cu sensibilitate provocarile pe care cu totii le intampinam in relatia cu celalalt, oferind recomandari practice, inspirate deopotriva de Scripturi si de indelungata sa experienta pastorala. Cand apar certuri si suparari, Cartea bunei intelegeri te ajuta sa regasesti calea dragostei si a rugaciunii. O carte care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca niciunui crestin!

Mintea linistita si senina. Gasirea linistii si seninatatii prin meditatia asupra maretei perfectiuni. Viziunea iluminarii in invataturile dzogchen (mareata perfectiune)

Sanctitatea Sa Dalai Lama expune principiile cheie ale budismului, aratand cum mintea poate fi transformata si suferinta invinsa, prin iubire, compasiune si o intelegere autentica a naturii realitatii. Prin ilustrarea viziunii sale de ansamblu asupra caii cu propriile sale experiente personale si sfaturi despre cum sa integreze practica, Dalai Lama aduce aceste invataturi la viata. Imbinand cea mai inalta intelepciune cu cea mai profunda compasiune si umanitate, Mintea linistita si senina ofera o incursiune prin invataturile lui Dalai Lama si o privire de ansamblu asupra caii budiste.

Oceanul sufletului intretese fabule, scene desprinse din viata de zi cu zi, revelatii si exegeza coranice, precum si consideratii metafizice intr-o tapiserie vasta si complexa. Rumi era convins ca folosirea muzicii, a poeziei si a dansului este o cale de a-l atinge pe Dumnezeu. In conceptia sa, muzica ii ajuta pe credinciosi sa isi concentreze intreaga fiinta asupra divinitatii atat de intens, incat sufletul este totodata nimicit si inviat. Practicile dervisilor rotitori au devenit un ritual pornind de la aceste idei.

Traducere din limba persana de Otto Starck.

Ucenicia in duhul Filocaliei. Paza gandurilor la parintii Filocaliei. Prezentul volum alatura sub titlul Practica filocalica doua texte inrudite tematic ale parintelui Anthony M. Coniaris. Este o lucrare despre instrumentele practice ale vietii crestine in general si ale practicii isihaste (Rugaciunii lui Iisus), in particular: paza gandurilor, trezvia (nepsis), metoda replicii opuse data gandurilor daunatoare (logismoi) - datand inca din vremea Parintilor Desertului (mai exact, de la Evagrie Ponticul) -, discernamantul in deosebirea duhurilor, raportul dintre minte - mai precis intelect (nous) - si inima, puterea nebanuita a cuvantului nu etc. Desi cartea este scrisa intr-un stil direct si alert, ea isi trage seva din duhul Parintilor filocalici, ale caror pilde si sfaturi sunt prezente din abundenta. Un adevarat manual al practicii rugaciunii si despatimirii, util nu numai crestinului, ci si omului contemporan, cu toate problemele si complicatiile vietii sale cotidiene.

„Cartea Părintelui Vasile Goje este, mai întâi, un document. Un act testimonial excepțional despre o experiență personală şi colectivă dramatică, ce poate părea incredibilă dacă ne gândim că evenimentele povestite, cu totul ieșite din comun prin încrâncenarea lor, se petreceau nu în siniștrii ani '50, ci tocmai pe când se celebra jubileul celui de-al doilea mileniu creştin, iar neuitatul Papă Ioan Paul al II-lea vizita Bucureştiul. 

Un document prețios și de neocolit, adeseori patetic și dramatic, despre regăsirea de sine şi despre recuperarea, anevoioasă și plină de obstacole, a identității de credință greco-catolice a unui om şi a unei comunități. 

Este, în acelaşi timp, o mărturie avertisment despre intoleranță și manipulare, despre ură şi partizanat, despre metode maloneste şi precaritate spirituală. O mărturie de visu, trăită şi pătimită, despre situația actuală a Bisericii Române Unite cu Roma şi despre o rană a istoriei şi a conștiinței naționale, care nu se închide atâta vreme cât nu este tratată cu adevăr și justiție, cu bună-credință și civilitate.” - Prof. univ. George Achim

„Biserica, Trupul lui Cristos, este sacramentul universal al mântuirii. Ea este, întru Cristos, semnul şi mijlocul uniunii intime cu Dumnezeu și, prin aceasta, a unității întregului neam omenesc.

Ultimul Conciliu ne-a confirmat acest lucru. Aceasta nu înseamnă că Biserica nu trebuie să se ocupe de atât de multe chestiuni grave care macină umanitatea și în fața cărora nu poate rămâne indiferentă: foamea, opresiunea, războiul... Însă, înainte de toate, ea trebuie să se dăruiască pe sine pentru mântuirea lumii, împreună cu Cristos şi prin el, care ne-a dăruit Trupul şi Sângele său.

Sau, mai bine spus, pentru că ea este Mireasa, pentru că Maria se afla în inima ei - ea trebuie să consimtă să se lase dăruită, să se lase împărţită.”  — Hans Urs von Balthasar

Împărăţia lui Dumnezeu este realitatea ce stă în centrul predicii lui Isus Cristos în Evanghelie.

Sfinţii Părinți ai Bisericii, marea lor majoritate păstori de comunități, au predicat despre împărăţie plecând de la parabolele evanghelice şi interpretându-le în funcţie de contextul social şi religios al Bisericilor particulare pe care le păstoreau.

Asemănări precum: sămânța aruncată în ogor, fiul risipitor, oaia pierdută şi regăsită, vameșul şi fariseul în rugăciune la templu, cele zece fecioare, angajații de la ceasul al unseprezecelea, bogatul şi săracul Lazăr etc., sunt tot atâtea prilejuri pentru a sublinia pronia lui Dumnezeu în lume şi a prezenta Împărăţia lui Dumnezeu ca fiind o realitate viitoare dar şi prezentă în Biserica cârmuită, prin furtuni şi vânturi potrivnice, de Isus Cristos.

Mântuitorul se prezintă discipolilor săi ca fiind prezența Împărăţiei lui Dumnezeu în lume. Predica lui este centrată pe realitatea acestei Împărății care nu are nimic asemănător cu împărăţiile lumii acesteia. Evangheliștii au cules de pe buzele lui Isus predica sa despre Împărăţia lui Dumnezeu sub formă de parabole. Parabolele sunt povestiri fictive bazate pe realități cotidiene, uşor de înţeles pentru auditori, precum: semănătorul, fiul rătăcit, păstorul, pescuirea etc. Asemenea povestiri folosesc imagini sensibile pentru a exprima adevăruri spirituale.

Parabolele erau un mijloc simplu şi la îndemâna lui Isus pentru a-i face pe discipoli să-i înțeleagă mesajul. Părinţii Bisericii au actualizat acest mesaj pentru vremea şi auditorii lor. Astăzi, la două mii de ani distanţă, suntem chemaţi să conştientizăm elementele culturale ce pot părea îndepărtate sau străine societății în care trăim sau culturii în care suntem formați, totuşi, mesajul rămâne mereu actual şi accesibil datorită spiritului implementat în învăţătura sa de însuşi Predicatorul împărăţiei lui Dumnezeu prin excelenţă, Isus Cristos.

În această lucrare profundă şi revelatoare, cardinalul Joseph Ratzinger îşi îndreaptă privirea de teolog desăvârşit asupra Mântuitorului răstignit şi ne aminteşte că Inima străpunsă a lui Cristos trebuie să fie și inima teologiei şi a vieții creştine.

Acest volum sintetic şi meditativ este teologic, fără a fi abstract sau sec, şi spiritual fără a fi sentimental.

Pornind de la dialogul în rugăciune dintre Fiul întrupat şi Tatăl său veşnic, Joseph Ratzinger arată cum ne putem apropia de misterul Inimii lui Cristos doar prin imitarea acestei rugăciuni. Pentru a-l cunoaşte şi înțelege pe Isus trebuie să participăm la rugăciunea sa. Rugăciunea lui Cristos trebuie să fie viața interioară a tuturor celor care sunt uniți cu el în Trupul său, Biserica. Bazându-se pe Vechiul şi Noul Testament şi pe Părinții Bisericii, cardinalul Ratzinger întăreşte faptul că comunitatea eclezială (Biserica) s-a născut din Inima străpunsă a lui Cristos pe Cruce.

"Cristos ne cheamă să găsim raiul în El, să-l găsim pe El în ceilalţi și astfel să fim unul altuia rai , să facem ca raiul să strălucească pe acest pământ, să-l instaurăm aici. Isus ne întinde mâna în mesajul său pascal, în taina sacramentelor, pentru ca acum să fie Paștele, pentru ca lumina raiului să fie prezentă în această lume și porţile să fie deschise . Să-i prindem mâna!"

– Cardinalul Joseph Ratzinger

Povestea lui Pietro Sarubbi, un actor desăvârșit, și a întâlnirii sale cu acea privire care convertește, astăzi ca și acum două mii de ani.

„Baraba este simbolul civilizației noastre, el este omul căruia Cristos i-a luat locul pe cruce, ca şi cum Cristos ar fi murit pentru a-l salva pe el, şi astfel în el se rezumă întreaga umanitate, salvată."

Baraba reprezintă omul epocii noastre, cinic şi păcătos, care primește o privire iluminatoare din partea lui Cristos, dar are nevoie de timp pentru a pricepe, pentru a înțelege valoarea harului primit şi pentru a se schimba.

Aşa cum i se întâmplă și lui Pietro Sarubbi, ales de Mel Gibson pentru rolul lui Baraba în filmul „Patimile lui Cristos".

„Nu e o întâmplare că aventura de credință a lui Pietro a început tocmai cu o privire, atunci când el, ca și „Baraba”, a trebuit să fixeze fața desfigurată a lui Isus.

Totul în viață se întâmplă cu un scop. Și totul ne poartă spre o frumusețe infinită care e o aventură fără sfârşit."

—Pr. Gabriele Mangiarotti  

„Cartea Prezențe catolice în Transilvania, Moldova și Țara Românească (1601-1698) este o emblemă publicistică pentru Lucian Periş, deşi au trecut aproape două decenii de la prima ediție. Teză de doctorat la origine, susținută strălucit la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, în anul 1999, ea ne îngăduie să urmărim filonul formativ al autorului, în care s-au împletit admirabil anii de studiu petrecuți în contextul istoriografic clujean cu cei petrecuți în ambianţa teologică din Cetatea Eternă. 

Dar cartea aceasta este și mărturia crezului său identitar, greco-catolic, cu interesul ardent pentru o lume aflată la răscrucea dintre Occident şi Orient, dintre toleranță și intoleranţă, dintre presiunea politică Habsburgică ori otomană și proiectele de hegemonie ale papalității la frontierele Europei.

Aşa cum sugerează şi titlul, cartea este o istorie comparată și totodată, complementară, a celor trei principate, într-un secol tensionat, din punct de vedere politic, cultural şi ecleziastic. După o documentare migǎloasă, Lucian Periş a oferit rezolvări interesante unor probleme istoriografice controversate, în măsură să ne ajute să înțelegem mai bine nu doar efervescența secolului al XVII-lea, ci și „rădăcinile mişcării de unire ecleziastică din Ardeal".

Recitind-o, mărturisesc că am regăsit, printre rânduri, frământările, entuziasmul, acurateţea, claritatea care l-au caracterizat pe Lucian ca învăţăcel, dar pe care, într-un fel sau altul, le-a transferat şi în relaţii interumane.

Sper ca reeditarea acestei valoroase lucrări, sub egida editurii Galaxia Gutenberg, să aibă ecou într-un cerc cât mai larg de cititori, care să-i descifreze cu interes conținutul şi să mediteze la profunzimea ei analitică.”  - Prof. Univ. Dr. Corina Teodor

Cuvânt înainte de cardinal Lucian Mureşan

Traducere revizuită, prefață și argument de Ovidiu Ghitta

Ediție îngrijită de Livia-Maria Bodea

 

Un ghid cuprinzător pentru trecutul recent şi pentru viitor

În acest volum amplu şi ambitios, Robert Royal, un participant proeminent la dezbaterile despre religie și viața contemporană, oferă o evaluare cuprinzătoare şi echilibrată a tradiţiei intelectuale catolice din secolul al XX-lea. Biserica Catolică prețuiește atât Credința, cât și Rațiunea, iar catolicismul a dat naştere unor idei extraordinare şi unor şcoli întregi de gândire remarcabilă, nu doar în trecutul îndepărtat, ci și de-a lungul deceniilor tulburi ale secolului XX. Autorul ne redă într-o manieră densǎ, dar accesibilă, modul în care gândirea catolică s-a dezvoltat în filozofie, teologie, studiul Sfintei Scripturi, cultură, literatură şi multe altele în secolul al XX lea grație unor reprezentanți de seamă precum Jacques Maritain, Bernard Lonergan, Joseph Pieper, Edith Stein, Alasdair MacIntyre, Charles Taylor, Romano Guardini, Karl Rahner, Henri du Lubac, Karol Wojtyla, Joseph Ratzinger, Hans Urs von Balthasar, Charles Peguy, Paul Claudel, George Bernanos, Francois Mauriac, G. K. Chesterton, Gerard Manley Hopkins, Christopher Dawson, Graham Greene, Sigrid Undset, J. R. R. Tolkien, Czeslaw Milosz şi mulţi alții. Royal susține că, fără o gândire riguroasă, catolicismul – oricât de primitor și hrănitor ar fi - ar deveni ceva asemănător unui medic foarte atent și afabil cu pacienții săi, dar care știe puțină medicină. A fost întotdeauna aspirația tradiției catolice de a uni emoția și intelectul, acțiunea şi contemplația. Dar dacă ignorăm ceea ce a dat deja tradiția – mai ales prin opera marilor oameni ai trecutului recent - nu vom putea răspunde provocărilor pe care le aduce lumea modernă şi nici măcar să recunoaștem corect întrebările adevărate cu care ne confruntăm.

După “sfârșitul marilor povești” (J.-F. Lyotard), oamenii postmodernismului sunt în căutarea unui sens individual. Propria sănătate, călătoria în lume, dar și bunăstarea familiei sau angajamentul social față de cei mai slabi împlinesc această nevoie. În toate acestea există o presimțire a faptului că omul ar trebui să ajungă dincolo de sine însuși pentru a ajunge la el însuși, că viața lui conține ceva mai mare și mai bogat decât ceea ce realizează el în prezent și că ar trebui să dea vieții sale o direcție pentru a deveni “întreg” și fericit.

Credința creștină cunoaște și venerează în sfinți și fericiți acei oameni care au ajuns până la Dumnezeu și au găsit în el viața cea nouă și împlinirea reală. Desigur, pentru creștin, în primul rând Isus Hristos însuși este cel mai semnificativ om, pentru că el și-a trăit umanitatea în întregime de la Dumnezeu. Pentru că în el umanitatea a devenit expresia de sine a lui Dumnezeu, omul are nevoie de om ca să-l găsească pe Dumnezeu; are nevoie de modele care să-i arate cum poate, credința, să-i modeleze și să-i transforme propria viață. Mărturiile de viață și credință ale sfinților sunt ca niște “semne de lumină la orizontul istoriei” care pot oferi și oamenilor din zilele noastre orientare pentru propriul lor drum.

În opera lui Joseph Ratzinger, emeritul papă Benedict al XVI-lea, predicile și meditațiile despre viața sfinților ocupă un loc important. Pentru el, istoria Bisericii este o “istorie personală” (A. Buckenmaier) și trăiește din concretețea existenței creștine. Sub patina venerației adesea de secole, el dezvăluie în mod repetat mesajul fundamental al credinței că omul se găsește cu adevărat pe sine doar atunci când se pierde în fața lui Dumnezeu și își exprimă dragostea pentru Dumnezeu în dragostea pentru aproapele său. 

Ediție dedicată așezării moaștelor sale în altarul Catedralei Notre-Dame din Paris

Prin reeditarea acestui Portret, dorim ca Ștefan J. Fay, plecat dintre noi pe 29 iunie 2009, să fie prezent simbolic la momentul așezării moaș­telor lui Vladimir Ghika în altarul Catedralei Notre‑Dame din Paris pentru ceremonia de res­fințire a sfântului lăcaș, împlinire a unui destin excepțional de Om, Creștin, Martir și Român.

Portretul european a fost schițat de Ștefan J. Fay cu fidelitatea căldurii amintirilor, docu­mentele istorice găsite de cei care s‑au aple­cat pe reconstituirea vieții Monseniorului fiind găsite sau revelate după încheierea acestui oma­giu, în 2005.

Familia autorului

Aceasta carte prezinta o selectie atenta din cele mai cunsocute povestiri din Vechiul si Noul Testament, transpuse intr-un limbaj simplu, adaptat la intelegerea celor mici. Include si rugaciuni cunoscute pentru copii, precum si ilustratii color care vor face deliciul micilor cititori.

Iata ca, dupa 1500 de ani, Sfantul Augustin (354-430) ne vorbeste in continuare. Surprinzator cat de relevanta este si astazi experienta umana si spirituala a acestui mare ganditor, nascut in zorii crestinismului si care l-a descoperit pe Hristos in launtrul cautarilor sale. Trecand dincolo de cadrul unui sistem filosofic si indreptandu-si curiozitatea catre doua dintre elementele importante ale fiintarii crestine, Facerea si Timpul, Augustin este "intuitiv si poet vizionar". El scrie parca pentru omul de azi care traieste in aceasta lume pipernicita, indiferenta la orice transcendenta, si totusi pentru omul care are sansa de a-si recapata demnitatea crestina.

Sfantul Ciprian al Cartaginei a fost una din personalitatile remarcabile ale Bisericii Crestine din prima jumatate a secolului al III?lea. Se tragea dintr?o familie nobila si bogata. A primit o educatie aleasa, studiind, printre altele, retorica (pe care mai apoi a predat-o). A dus o viata imbelsugata si, pare?se, chiar usuratica pana intr?o zi, cand, auzind de curatia si sfintenia preotului crestin Ceciliu, a inceput a?l frecventa, si astfel a fost castigat pentru totdeauna de invatatura si Biserica lui Hristos. Ca episcop, Sfantul Ciprian a condus comunitatea crestina din Cartagina, insa de fapt din toata Africa Romana, in vremuri foarte tulburi. A trebuit sa infrunte doua persecutii de amploare, apoi ciuma devastatoare din 252?254 - pentru care autoritatile romane si multimea paganilor i?au facut vinovati pe crestini -, erezii si invazii ale triburilor desertului. A primit cununa muceniceasca in timpul prigoanei lui Valerian.

Cuvintele sfintilor sunt cuvinte vii, lucratoare, asa ca e bine sa se stie si despre fratele Ioan... - Parintele Serafun Badila de la Casiel Cred ca fratele Ioan este sfant. Si acum, daca te rogi la fratele Ioan, nu-ti ramane rugaciunea neimplinita. Daca te rogi pentru ceva, ti se implineste. Daca il rogi pe fratele Ioan: Ajuta-ma, ca sunt in impasul asta! Ajuta-ma sa ies din impas!, te ajuta. S-a intamplat si altora. - Maica Ioresta Cata de la Ramet