Sociologie & Antropologie

Ce face ca o societate sa fie prea mare? Dar un om? Ce surse alternative de energie au cele mai mari sanse de a reduce dependenta noastra de combustibilii fosili? De ce castiga oamenii inalti mai multi bani? Cum te poate ajuta in dieta schimbarea dimensiunii farfuriilor? Pentru a raspunde la cele mai importante intrebari ale epocii noastre, Smil apeleaza la istorie, stiintele pamantului, psihologie, arta si multe altele, oferind o perspectiva noua asupra unora dintre cele mai mari provocari ale prezentului, printre care inegalitatea veniturilor, raspandirea bolilor infectioase si impactul neuniform al schimbarilor climatice. Prin conceptul de marime sunt explicate limitele si particularitatile proceselor-cheie care modeleaza viata (de la microbi la balene), Pamantul (de la asteroizi la eruptii vulcanice), progresele tehnice (de la arhitectura la transport), societatile si economiile (de la orase la salarii). Pe scurt, nici bacteriile, nici imperiile nu sunt imune la legile sale.

Antologia de fata cuprinde 23 de texte care abordeaza feminismul contemporan si actualitatea necesitatii acestuia. Veti regasi aici 23 de unghiuri deopotriva personale si profesionale, povesti de formare, de constientizare, de solidaritate. Istorii personale, imbinate cu expertize din domenii diverse (justitie, activism, academic, literar, publicitar, jurnalistic, cercetare, artele spectacolului, etc.), care vin cu o optica proaspata, articulata, vitala.

Doar înfruntînd direct modul în care am ajuns să gîndim în prezent, putem începe să ne eliberăm gîndirea către căile ce permit, cred, să analizăm mai convingător şi mai folositor dilemele noastre contemporane. … Aceasta e o introducere în analiza sistemelor-lume. Nu are pretenţia de a fi o totalizare. Cartea încearcă să acopere toată gama de probleme, însă, fără îndoială, unii cititori vor simţi că anumite lucruri lipsesc, altele sînt supradimensionate şi, bineînţeles, că unele argumente sînt pur şi simplu eronate. Cartea e concepută ca introducere la un mod de a gîndi şi, drept urmare, se constituie şi într-o invitaţie la o dezbatere deschisă la care sper să participe toate cele trei tipuri de public. Immanuel Wallerstein

„O operă de pionierat.” - Bookriot

„O istorisire limpede și nuanțată a modului în care condiționarea masculină formează și distruge bărbați.” - Buzzfeed

„Modelele patriarhale îi învață pe bărbați o formă de stoicism emoțional care spune că sunt mai bărbați dacă nu simt, dar dacă se întâmplă totuși să simtă și sentimentele le sunt rănite, răspunsul bărbătesc este să le înăbușe, să uite de ele, să spere că vor dispărea. George Weinberg explică în cartea Why Men Won't Commit: «Majoritatea bărbaților sunt în căutarea femeii perfecte, gata făcute, pentru că, în principiu, simt că problemele dintr-o relație nu pot fi rezolvate. Când cel mai mic lucru nu merge bine, le este mai ușor să fugă decât să vorbească». Pretextul masculin este că bărbații adevărați nu simt durere.” - bell hooks

Când lucrurile păreau că merg pe un drum bun, o serie de evenimente – printre care exodul sirienilor, Brexitul, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite în 2016, pandemia, invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul din Gaza – au declanşat crize grave, atrăgând lumea către o retorică suveranistă, naţionalist-autoritară şi ultraconservatoare. Într-o eră în care informaţia circulă rapid, iar opiniile sunt adesea influenţate de emoţiile de moment, recursul la istorie şi memorie devine cu atât mai necesar pentru a înţelege evoluţiile din prezent. Luând ca exemplu situaţia femeilor din România în ultimele decenii, volumul de faţă subliniază importanţa acceptării diversităţii şi a incluziunii în discuţiile despre libertate, egalitate şi dreptate şi explorează legătura profundă dintre umanism şi feminism, relevând modul în care aceste concepţii transpuse în strategii culturale şi politice pot fi utilizate eficient în lupta pentru drepturile omului.

Traducere de Alexandru Bejinariu şi Ion Tănăsescu (după volumul editat de Oskar Kraus în 1924 la Felix Meiner Verlag, Leipzig)

Studiu introductiv de Ion Tănăsescu

„Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a lui Franz Brentano (1838–1917) este una dintre cele mai importante scrieri de limbă germană din a doua jumătate a secolului XIX și totodată sursa unor teorii epocale atât în sfera filozofiei, cât și în cea a cercetărilor psihologice. Freud și-a dezvoltat psihanaliza distanțându-se de teze fundamentale ale psihologiei lui Brentano, ale cărui prelegeri de filozofie le-a frecventat totuși constant. Nu mai puțin, însăși fenomenologia husserliană își află, în bună măsură, fundamentul în gândirea brentaniană. Nu este deci nici o exagerare să spunem că întreaga filozofie a psihologiei, precum și actuala filozofie a minții nu pot fi înțelese în resorturile lor ultime fără studiul acestei opere apărute acum 150 de ani.“ — ION TĂNĂSESCU

„Brentano e un tip teribil de inteligent, poate chiar un geniu!… E un om ideal în multe privințe!“ — SIGMUND FREUD

„Fără Brentano nu aș fi scris un rând filozofie!“ — EDMUND HUSSERL

În una dintre reflecțiile sale cu rezonanță printre compatrioții hotărâți să se dedice scrisului, Constantin Noica afirma că e de dorit ca lucrările unui autor să se lege între ele, în timp, printr-un fel de silogism. A nu se înțelege că unele scrieri trebuie să țină loc de premise majore, altele de premise minore, iar altele (eventual una mai proeminentă) de concluzie. Referirea la silogism sugera, de fapt, o coerență tematică generală, dacă se poate chiar convergența către o idee finală, de bază. Ei bine, programat sau de la sine rulând, cam tot ce a scris Sebastian Ștefănucă până acum se subsumează acelui ideal noician. După strategicele precizări conceptuale din loc de origineContribuții antropologice la înțelegerea conceptului de spațiu (Paideia, 2014), a urmat descinderea în cercetarea concretă, pas descris în Vória Peonía. Jurnalul unei practici formative antropologice de teren (Eikon, 2015), apoi Pe drumul către o antropologie balcanică. Repere de antropologie socio-culturală în nordul Greciei (Eikon, 2016).

Volumul de față ‒ Identități în Balcani și loc de origine. Cazuri elene ‒ se adaugă perfect acestui complex tematic, cu răsfrângeri spre istorie, demografie, sociologie și (întâi de toate) spre antropologie. Regăsim aici: *locul ca ipostază antropologică a conceptului filosofic de spațiu; *legătura dintre identitate (nu doar individuală, ci mai ales comunitară) și locul de baștină; *observarea participativă într-un context cultural aflat în mișcare (inovație metodologică a autorului, acesta însoțindu-i pe descendenții grecilor pontici în călătoria lor spre ținutul de baștină); *proiectul unei antropologii balcanice ca laitmotiv, sau (în orizontul logic sub care ne-am plasat la început) ca un fel de concluzie anticipativă menită să dea seama și de alte viitoare lucrări ale autorului. - Gheorghiță Geană

În contextul anilor ’80, încercarea lui Ion Vasile Șerban de a investiga raporturile dintre literatură și societate și de a afirma pertinența perspectivei sociologice în analiza și interpretarea operei literare se înscrie în efortul de racordare a criticii și teoriei autohtone la dinamica ideilor teoretice europene, într-un context politic din ce în ce mai ostil deschiderii și dialogului cultural. Cu o bibliografie extinsă, preponderent francofonă, a temei abordate, din care nu lipsesc lucrările unor Lucien Goldmann, Robert Escarpit, Pierre Bourdieu, Serge Doubrovsky, Georg Lukács sau Pierre Francastel și nici contribuțiile românești ale unor cercetători ca Traian Herseni, Paul Cornea, Adrian Marino și Ion Ianoși, cartea lui Ion Vasile Șerban instituie, în momentul apariției, un dialog consistent cu ideile promovate în epocă de nume cu mare autoritate pentru domeniul sociologiei literare și, citită astăzi, nu pare deloc datată, ci incită la dezbatere. Poate și pentru că atitudinea adoptată de I.V. Șerban față de autorii discutați este una de suspiciune bine temperată, de vreme ce nici una dintre teoriile și ipotezele comentate nu este îmbrățișată cu entuziasm, ci interogată, nuanțată, comentată și, în final, acceptată sau, dimpotrivă, respinsă, cu argumente solide și fine disocieri. - Carmen Mușat

Mai mult decât o carte, Ce înseamnă să fii om este o experiență, o călătorie în miezul conștiinței noastre. Printr-o combinație unică de relatări personale, meditații filozofice și experimente captivante, Charles Foster, profesor la Oxford University, ne face să regândim limitările viziunii moderne și raționale asupra lumii și să explorăm adâncurile minții umane. Dincolo de perspectivele științifice, de aluziile literare și de reflecțiile introspective, autorul ne cheamă să-l însoțim într-o cercetare experimentală a condiției strămoșilor noștri, încercând să trăiască la fel ca vânătorii-culegători din Paleolitic sau ca fermierii din Neolitic. Aceste experimente făcute pe viu nu sunt simple cascadorii, ci încercări autentice de a înțelege senzațiile, gândurile și provocările care au stat la baza umanității noastre.

Ce înseamnă să fii om este o călătorie emoționantă în adâncurile conștiinței umane, în căutarea locului nostru în lume. Este o carte care ne rămâne în minte și după ce o terminăm de citit, o carte care ne va face să vedem lumea din jur cu alți ochi.

„Ce înseamnă să fii om este deopotrivă un tratat erudit și un fel de jurnalism vizionar; e o mărturie de la marginile conștiinței noastre îmbâcsite.“ — The Atlantic

„Foster este un scriitor cu capacități extraordinare... Ce înseamnă să fii om este o lecție despre ce să cauți în natură. Este un discurs despre conștiința pe care am avut-o la începuturile omenirii și pe care, de-a lungul mileniilor, am osificat-o. E o carte amuzantă. Emoționantă. Deschizătoare de orizonturi.“ — Forbes

„Foster este un scriitor interesant și un partener antrenant în această carte neobișnuită, uneori înnebunitoare. Ideea că noi, ca specie, am pierdut ceva în trecerea de la animismul nomad la o civilizație statornică este provocatoare și bine fundamentată.“ — The Guardian

O pledoarie a ideii ca omul e cu adevarat fericit cand isi gaseste vocatia. Pornind de la ideea ca am devenit o civilizatie bazata pe munca - dar nu neaparat o munca productiva -, antropologul David Graeber produce o explozie de proportii la nivel mondial odata cu publicarea unui articol devenit viral si care arunca o bomba plasata sub forma unei simple intrebari: Cati dintre cei care au o slujba pot sustine cu sinceritate ca slujba lor aduce o contributie semnificativa in lume?

Ultimii ani au fost cam dificili pentru optimiști. Speranțele că internetul ar putea aduce oamenii împreună au fost zdrobite de problemele ridicate de rețelele de socializare.

În încercarea de a afla dacă există o cale de întoarcere, Chris Anderson a avut privilegiul de a-i cunoaște pe cei mai îndrăzneți gânditori ai lumii, care și-au împărtășit cele mai înălțătoare idei.

Inspirat de aceștia, consideră că este în puterea noastră să transformăm indignarea în optimism. Totul se rezumă la a regândi una dintre virtuțile umane fundamentale: generozitatea. Ce-ar fi dacă generozitatea ar putea deveni contagioasă?

• Cum TED insusi s-a transformat dintr-un summit anual de nisa intr-un far global al ideilor, postand conferintele online fara restrictii si permitand unor milioane de oameni sa aiba acces gratuit la cunoastere.

Cu adevărat plină de inspirație! Aceasta este prima carte captivantă scrisă vreodată despre generozitatea umană. Va schimba modul în care vezi lumea din jur. — Elizabeth Dunn, psiholog social și expert în știința fericirii

Concisă și profundă, această carte cu adevărat excelentă va avea un mare impact asupra problemelor-cheie ale timpurilor noastre. — Alain de Botton, autor și filosof

Una dintre cele mai influente cărți ale secolului XX. - Time

Creanga de aur are un statut unic în antropologia și literatura moderne. Publicată într-o primă formă în 1890, lucrarea a apărut în cele din urmă într-o ediție în douăsprezece volume (1906–1915), care a fost apoi prescurtată în 1922 de către autor și soția sa. Această versiune prescurtată, din care au fost eliminate unele dintre cele mai controversate pasaje, inclusiv speculațiile lui Frazer cu privire la răstignirea lui Hristos, nu a fost niciodată revăzută pentru un public modern. Acum însă, în această nouă ediție într-un singur volum, sunt pentru prima dată restabilite teoriile mai îndrăznețe ale lui Frazer, în timp ce discuțiile despre riturile de fertilitate, sacrificiul uman, uciderea sacrificială a regilor, zeul muribund și țapul ispășitor dobândesc o nouă relevanță.

Lucrare fundamentală a antropologiei moderne, Creanga de aur i-a influențat pe mulți dintre scriitorii secolului XX, printre care D.H. Lawrence, T.S. Eliot și Wyndham Lewis.

James George Frazer (1854–1941), considerat unul dintre părinții fondatori ai antropologiei moderne, a studiat la University of Glasgow și la Trinity College, Cambridge (disertația sa avea să fie publicată câțiva ani mai târziu sub titlul The Growth of Plato’s Ideal Theory). A făcut apoi Dreptul la Middle Temple, dar nu a practicat niciodată. Pe baza disertației sale despre Platon, a fost admis, în 1879, ca Alpha Fellowship, în corpul profesoral de la Trinity College, titlu pe care și l-a reînnoit de trei ori: în 1885, 1890 și 1895. În 1914 a fost numit cavaler, iar în 1921, în onoarea lui, s-a înființat un lectorat public de antropologie socială la universitățile din Cambridge, Oxford, Glasgow și Liverpool. Creanga de aur este cea mai importantă lucrare a sa din domeniul antropologiei culturale, religioase și sociale

Imediat ce am citit această mare lucrare, Creanga de aur, m-am adâncit în studiul ei și am fost subjugat. Mi-am dat seama astfel că antropologia, așa cum era prezentată de Sir James Frazer, este o știință grozavă, demnă de același devotament ca oricare dintre studiile ei mai vechi și mai exacte — și m-am pus în slujba antropologiei frazeriene.“ - Bronisław Malinowski

„La fel cum Voltaire a fost o lumină necesară în secolul al XVIII-lea, tot așa în vremurile noastre, Frazer și Fabre au contribuit în mod esențial la înzestrarea spirituală a oricărei minți contemporane calificate să scrie despre etică, filosofie sau religie. Creanga de aur a furnizat informațiile care s-a dovedit că lipseau incisivității lui Voltaire.“ - Ezra Pound

Această carte este prima etapă a unui pelerinaj de pace. Un pelerinaj făcut de un om care, pe parcursul vieții, a fost un ziarist implicat personal în realitatea pe care o descria; un ziarist capabil să sesizeze instinctiv semnele pe care un anumit eveniment le lasă în istorie; un narator cu o voce unică, autentică și plină de compasiune.

Lucrarea de fata rezuma principiile elaborate de Bela Bartok asupra folclorului romanesc, ca si cele mai insemnate informatii pe care ni le-a lasat asupra creatiei astistice a poporului nostru. Au fost incluse ipotezele pe care le-a emis acest spirit ager si indraznet, nerabdator sa depaseasca stadiul nerodnic, cum gandea el, al simplei descriei, desi unele din ele au fosr infirmate in urma unor descoperiri mai noi, adesea chiar ale sale.

Volumul de fata cuprinde un manunchi de studii aparute cu incepere din anul 1956. In linii mari, temele abordate tin de domeniul muzicii populare, dar si a celei orasenesti, de cultura psaltica de pe teritoriul Romaniei.

În noua eră a tehnologiei, imaginea publică pe care o proiectăm a devenit un element esențial al vieții noastre, iar pentru mulți chiar sursa bunăstării. Am ajuns în punctul în care oricine poate deveni o persoană publică de succes, totul este să fii dispus să faci ce e necesar pentru a atrage atenția publicului și a-l fideliza. Tara Isabella Burton ne arată că această căutare a renumelui și imaginii publice nu este de fapt atât de nouă, ba, dimpotrivă, are rădăcini în Renaștere, când Leonardo da Vinci și, ceva mai târziu, Albrecht Dürer șocau atât prin operele lor, cât și prin comportament și atitudinea sfidătoare. Cartea este o istorie din secolul al XVI-lea până azi a oamenilor self-made, care au vrut să se delimiteze de „gloată” și, fie prin geniul sau talentul lor, fie prin muncă asiduă și atenție la detalii, fie prin „acel ceva” hollywoodian, și-au creat o imagine unică, una la care ceilalți nu puteau decât să aspire. De la Oscar Wilde, Thomas Edison sau Andy Warhol până la Donald Trump și familia Kardashian, cu toții au profitat de propriile talente, dar și de epoca în care trăiau pentru a ieși, într-un fel sau altul, în față. Self-made ne arată cum a evoluat în timp această goană după celebritate, cum s-a transformat dintr-o căutare a sinelui și a unui scop în viață într-o sursă de venit și chiar de îmbogățire și, mai ales, care sunt pericolele lumii de azi, când, odată cu apariția rețelelor de socializare, viața personală a ajuns să se confunde cu imaginea publică.

„O trecere în revistă distractivă și educativă a unei procesiuni de genii, dandy, șarlatani, moguli și staruri de film. Este o călătorie care culminează cu noi, miliardele de oameni cu camere foto la smartphone și conturi pe social media… Toți suntem acum oameni self-made, că ne place sau nu – iar această carte spirituală și sceptică ne povestește cum am ajuns aici într-un fel care ne pune pe gânduri.” (The Guardian)

„Cu claritate și autoritate, Burton arată cum oamenii self-made se complac în «fantezia vânzării propriei persoane», foarte profitabilă, și le oferă o cale de evadare din realitate urmăritorilor lor. Este o revelație.” (Publishers Weekly)

Când apele vor veni este o descriere atentă a fenomenului de creștere a nivelului apelor, a cauzelor și a modului în care acest lucru se întâmplă deja, dar și a consecințelor acestui fenomen. Cunoscutul jurnalist american, Jeff Goodell, călătorește de-a lungul țărmurilor a douăsprezece țări și descrie, de la firul ierbii, scene impresionante din ceea ce deja începe să devină o lume a apelor.

Peste tot în lume, cercetătorii observă o creștere tot mai rapidă a nivelului apelor, începând cu orașe istorice celebre și terminând cu sate tradiționale de pe coastele oceanelor. Cu fiecare fisură în calotele uriașe de gheață din zona Arctică și Antarctica, și cu fiecare ticăit în sus al termometrului Pământului, ne apropiem tot mai mult de pragul unui dezastru de amploare.

Pe la sfârșitul acestui secol, sute de milioane de persoane se vor fi retras de pe țărmurile apelor, deoarece vor fi deja inundate și relieful va fi modificat. Începând cu țările-insule, până la marile orașe și întregi regiuni de coastă, toate vor dispărea. În ciuda eforturilor internaționale și a cercetărilor asidue, nu se întrevede nicio soluție care să oprească scufundarea lumii pe care o știm.

În acest demers, Goodell are ocazia să-l acompanieze pe Barack Obama într-o excursie în Arctica, ia interviuri unor personalități, precum fostul primar al New York-ului, Bill de Blasio, dezvoltatorul imobiliar din Miami, Jorge M. Pérez, sau activista de mediu din Veneția, Jane de Mosto, reușind să compună o imagine amplă a felului în care lumea reușește – sau nu – să se pregătească pentru creșterea nivelului apelor, despre care mulți spun că este inevitabilă.

Scopul acestei lucrari este identificarea si evaluarea unora dintre conceptele pe care cercetarile actuale le folosesc pentru a alcatui o viziune de ansamblu a stiintei ce are drept obiect limba, adica structura, componentele, trasaturile, functionarea si evolutia celui mai reprezentativ mijloc de definire a individului uman si de integrare a lui intr-o comunitate.

Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea om-bestie Distinsul medic neurolog Jean-Jacques Askenasy, cercetator in domeniul neurostiintei din Israel, membru de onoare al Academiei Romane, se adanceste in studiul stiintific al motivelor ce au condus la una dintre cele mai mari tragedii ale umanitatii. Volumul Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea Om-Bestie subliniaza aceasta posibilitate a omului de a regresa pana la stadiul in care isi omoara cu brutalitate semenii. Dupa cum afirma autorul: Natiunea germana a produs giganti culturali precum Goethe, Kant, Bach, Schiller si Beethoven. Cu toate acestea, intre 1933 si 1945, a permis unor criminali monstruosi precum Hitler, Goebbels, Himmler, Heydrich, Mengele si Eichmann sa initieze cel mai tragic eveniment din istoria umanitatii, exterminarea aproape "pe cale industriala" a evreilor.

În ianuarie 1990, la scurt timp după căderea comunismului, televiziunile occidentale au prezentat imagini înfiorătoare din casele de copii din România. Copiii din instituții și cei adoptați din România au devenit apoi subiectul mai multor studii de cercetare, iar reforma sistemului de protecția copilului a fost o condiție de aderare a României la Uniunea Europeană. Acest volum prezintă perspectivele a 40 de tineri care au crescut în case de copii, asistență maternală, adopție națională sau adopție internațională.

Caligrafia japoneză în memoria clipei este o carte unică în cultura română, care se adresează tuturor celor interesați de explorarea unui fascinant orizont artistic. Este o cercetare temerară, ce combină inedit două mișcări de apropiere față de arta caligrafiei japoneze. O mișcare de la exterior spre interior, ce abordează, cu ajutorul lecturilor complementare, arta caligrafiei japoneze ca practică spirituală și exercițiu estetic, într-un context istoric și cultural. Și o mișcare dinspre interior spre exterior, ca mărturisire directă a exercițiului caligrafic, prin intermediul lucrărilor cu care autoarea-caligraf își ilustrează cartea.

Berlin, 1945. După căderea celui de-al Treilea Reich, consumul de droguri – ținut mult timp sub control de strictele politici naziste privind drogurile – se răspândește în tot orașul. Dat fiind că Berlinul este împărțit în patru sectoare diferite, reglementările privind drogurile sunt aplicate în funcție de jurisdicția fiecărei puteri aliate, respectiv Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franța și SUA. În zona americană, Arthur J. Giuliani de la Federal Bureau of Narcotics este însărcinat să învețe despre legile naziste privind drogurile și să aducă acasă orice s-ar putea dovedi „util” pentru Statele Unite.

Cinci ani mai târziu, dr. Henry Beecher începe să lucreze cu guvernul SUA pentru desecretizarea cercetărilor care au stat la baza programului psihedelic al naziștilor. Început ca o încercare de a găsi un „drog al adevărului” și de a face experimente care implicau controlul minții, acest program a mers inițial pe mescalină, dar s-a extins rapid, ajungând să includă LSD-ul.

Creat inițial în scopuri medicale de compania farmaceutică elvețiană Sandoz, drogul a fost preluat de naziști în cercetările militare în domeniul controlului minții, cercetări pe care, după război, SUA au dorit cu disperare să le obțină. Acest lucru a dus la apariția MKUltra, notoriul program al CIA de spălare a creierului și de tortură psihologică din anii 1950 și 1960, și, în cele din urmă, a modelat politicile SUA privind substanțele psihedelice peste o jumătate de secol.

Bazat pe cercetări amănunțite în arhive aflate pe ambele maluri ale Atlanticului, Tripped este o istorie postbelică sălbatică și neconvențională, o continuare a bestsellerului Blitzed al lui Norman Ohler. Dezvăluind relația strânsă și legăturile ascunse dintre naziști și începutul erei drogurilor în America, Ohler dezvăluie modul în care această istorie secretă a împiedicat cercetarea potențialului terapeutic al medicamentelor psihedelice decenii la rând și, în cele din urmă, a devenit parte din temelia războiului american împotriva drogurilor.

Norman Ohler:

Pe 11 martie 1963, Albert Hofmann îi scria lui Aldous Huxley: „În societatea noastră occidentală lipsește acel tabu care reglementează folosirea substanțelor psihedelice în culturile primitive. Este greu să înlocuiești acest tabu prin indicații guvernamentale, de aceea este de importanță majoră să se știe ce tip de persoane sau organizații se ocupă de folosirea și dis­tribuirea drogurilor psihedelice.”

Trebuie creată o nouă abordare a substanțelor care ne influențează conștiința și care la bază nu sunt un pericol, ci o șansă. Trebuie să apară un discurs despre legalizarea medicamentelor psihedelice și încurajarea cercetării. Interzicerea moleculelor care ne amplifică percepția pare anacronică, un fel de zid biochimic construit de guvern în mințile oamenilor: până aici, mai departe nu. Este un deserviciu pe care și-l fac singure mai ales țările occidentale democratice, ale căror forță de atracție și bunăstare se bazează pe libertatea individuală.

La fel ca Arthur Giuliani, care umbla în Berlinul postbelic într-o lume a ruinelor și care voia să facă ordine pentru ca viața să merite trăită, noi ne aflăm după „războiul împotriva drogurilor” apărut ulterior în fața unei grămezi uriașe de cioburi. Dar, spre deosebire de narcotics control officer, de șeful lui, Anslinger, de președintele Nixon și, pe urma lor, de toate guvernele din lume, nu ar trebui să o facem și mai mare – descoperirile științifice trebuie să ne ghideze modul de a acționa, nu ideologiile de ieri. Este vremea schimbării. 

Tripped este o carte captivantă despre istoria obscură a LSD-ului. De la savantul elvețian și corporația care a creat puternicul halucinogen, la naziști, agenți secreți și guvernamentali care au criminalizat substanța până la boom-ul actual al cercetărilor psihedelicelor, Norman Ohler reface cu măiestrie o tapiserie importantă a istoriei cu această relatare revelatoare.
— David de Jong, autorul cărții Nazi Billionaires

O carte fascinantă despre bătălia pentru LSD care evidențiază relația dintre puterile antagoniste, serviciile secrete și industria medicală. O lectură uluitoare, cu protagoniști remarcabil de expresivi.
— Harald Jähner, autorul cărții Aftermath

O expunere genială a modului în care descoperirea epică a LSD-ului de către doctorul Albert Hofmann s-a pierdut în războiul împotriva drogurilor care a urmat și corolarul, utilizarea greșită a acestuia pentru controlul minții, care a împiedicat investigarea potențialelor beneficii terapeutice și spirituale ale medicamentului.
— Carl Ruck, coautorul cărții The Road to Eleusis

Studiul fascinant al lui Norman Ohler înglobează naziști, CIA și LSD într-o narațiune captivantă despre istoria „războiului cognitiv” și expune fanteziile psihedelice ale comunității științifice și a serviciilor secrete americane din perioada Războiul Rece. O lectură obligatorie pentru cei interesați să înțeleagă mentalitatea apocaliptică a rivalității în creștere a superputerilor.
— Edward Westermann, autorul cărții Drunk on Genocide

​​Cu o proză excelentă, cartea lui Norman Ohler este o istorisire intensă, bogată în umor acid. Vei fi în extaz.
— Joseph Pearson, autorul cărții My Grandfather’s Knife

Volumul de față reprezintă un vis realizat. Încă de pe vremea copilăriei adoram să fiu înconjurată de cărți, imaginându‐mi cum într‐o zi voi ține în mână un volum scris de mine. Realizarea acestui vis a devenit posibilă datorită susținerii tezei de doctorat, întrucât această carte are ca punct de plecare teza mea, intitulată „De la scriere la arta scrierii. Scriptural, lingvistic și vizual: Sens imanent și sens transcendent în teoria și practica caligrafiei japoneze shodō”. Lucrarea a fost elaborată sub conducerea și atenta îndrumare a prof. univ. dr. habil. Rodica Frențiu, căreia îi datorez nu doar publicarea acestui volum, ci și prima mea întâlnire cu shodō, caligrafia japoneză.

Monografia oferă cea de-a doua parte a studiilor în domeniul calendarului popular, care a început în cartea anterioară a autorului, Magie și mantică în calendarul popular al românilor din Bucovina. Sunt analizate categorii mai generale, precum controlul timpului și structura calendarului popular, calendarele pastorale și agricole și tradițiile carnavalului de iarnă. Sunt prezentate rezultatele unei analize comparative a principalelor aspecte ale calendarului popular al românilor și ucrainenilor din Bucovina. Au fost folosite materiale de la muzee și arhive din Ucraina, România și Republica Moldova, materiale etnografice de teren culese sub conducerea autorului pe teritoriul regiunii Cernăuți din Ucraina și al județului Suceava din România în perioada 1997-2009. Cartografierea și tipologia informațiilor referitoare la calendarul popular s-au realizat pe baza datelor din aproximativ 60% din satele de limbă română din regiunea Cernăuți, Ucraina, și județul Suceava din România. Cartea este destinată istoricilor, etnologilor, lingviștilor, muzeografilor și unei categorii largi de cititori interesați de obiceiurile, datinile și trecutul românilor din Bucovina.

Monografia, care prezintă o parte din rezultatele cercetării tezei de doctorat, examinează obiceiurile și riturile magice și mantice din calendarul tradițional al românilor din Bucovina: prevestiri populare, practica pluvială cotidiană, riturile caloianului  (înmormântare pe timp de secetă) și paparudei, ritualuri săvârșite de solomonari-grindinari, credințe referitoare la personaje mitologice capabile să influențeze fenomenele hidro-atmosferice, Drăgaica, un calendar al practicii oraculare a fetelor. Sunt prezentate și rezultatele unei analize comparative a practicilor indicate din calendarul ritual al populației românești și ucrainene din Bucovina. Pentru prima dată în știința etnologică ucraineană s-a încercat să se tipologizeze, să studieze simbolismul și semantica unui număr de rituri. Au fost puse astfel în circulație științifică materiale de la instituții muzeale și de arhivă din Ucraina, România și Republica Moldova, precum și materiale etnografice de teren culese sub îndrumarea autorului pe teritoriul regiunii Cernăuți din Ucraina și al județului Suceava din România în perioada 1997-2007. Cartea este destinată istoricilor, etnologilor, lingviștilor, unei game largi de cititori interesați de trecutul istoric.

Iată cum o cultură marginală, considerată încă „tânără“ după aproape 50 de ani de afirmare, inspiră o carte atât de bogată în informații. Ce-i drept, autorii au îndrăznit, iar îndrăzneala le-a fost răsplătită: fie că vorbim despre concertul lui Slick Rick din Roxbury, fie despre vizita la studioul RJam, aceștia au documentat fenomenul din interior, dezbrăcat de orice aparență sau prejudecată. Porniți într-o misiune eminamente imposibilă, autorii reușesc totuși să se apropie de esența rapului.

Încotro ne conduce fascinația pentru tehnologie?

Lucrarea se inscrie intr-o serie de preocupari relativ recente in spatiul stiintelor sociale din Romania dedicate studiului elitelor in cadrul proceselor de tranzitie, consolidare democratica si buna guvernare. Autorul reuneste abordarile clasice si contemporane ale fenomenului elitar pe care le grupeaza in patru mari scoli de gandire sociopolitica: sociologia clasica a elitelor, sociologia radicala (critica) a elitelor, pluralismul elitar si elitismul democratic.