Sociologie & Antropologie

Stelele nu sunt vizibile decît pe întuneric. În timpul crizei provocate de coronavirus, s-a făcut deodată întuneric. Foarte întuneric. Dar putem profita de asta pentru a vedea strălucirea stelelor. Criza ne-a ajutat să înțelegem cine sunt persoanele care, astăzi, contribuie cu adevărat la mersul societății. Nu sunt directorii supraplătiți ai corporațiilor, magnații sau specialiștii în combinații fiscale. De-a lungul anilor, ni s-a spus că ei ar sta la baza bunăstării noastre. Dar nu e deloc adevărat. Clasa muncitorilor continuă să fie cea care face totul să funcționeze. Muncitori obișnuiți și muncitoare obișnuite...

Cand citim intrebarea pusa in titlul acestui volum cei mai multi dintre noi tindem sa oferim un raspuns aproape reflex: toti ar trebui sa poata vota. Cum democratia contemporana este profund legata de institutia votului universal, iar multe din marile "batalii" democratice s-au purtat intocmai pentru eliminarea barierelor economice, de gen sau etno-rasiale din calea obtinerii dreptului de vot, un astfel de raspuns ar putea parea convingator la prima vedere. La o reflectie ceva mai atenta, vom realiza insa ca democratiile contemporane exclud o serie de grupuri din procesul electoral. Si ca, mai mult decat atat, de obicei nu vedem acest fapt ca fiind problematic. Prezenta carte ofera o analiza amanuntita a formelor de excludere electorala practicate in democratiile contemporane. Cartea are in vedere patru cazuri "dificile": (1) copiii, (2) persoanele cu dizabilitati intelectuale severe, (3) condamnatii penal, si (4) rezidentii unui stat care nu au cetatenia statului respectiv. Dupa prezentarea unor date cu privire la incidenta tipurilor de excluderi la nivel global, european si romanesc, fiecare capitol discuta pe larg argumente in favoarea si impotriva acestora si ofera o serie de prescriptii normative. Ca o concluzie generala, cartea sugereaza ca regimurile democratice contemporane, inclusiv cel romanesc, sunt inca prea excluzive si ca ar trebui sa reduca si mai mult barierele electorale, pe toate cele patru dimensiuni discutate.

Volumul cuprinde paradigme relevante din domeniul cognitiei sociale, explorand concepte cheie precum: gandirea contrafactuala, regretul, luarea deciziilor si distorsiunea retrospectiva. In cognitia sociala, judecatile ipotetice au fost preluate sub denumirea de ganduri contrafactuale, descriind abilitatea de a imagina alternative retrospective ale evenimentelor. Lucrarea analizeaza utilitatea practica a procesarii contrafactuale, insistand asupra rolului ei esential in interpretarea experientelor noi, ca modalitate activa de invatare prin imaginarea unor finaluri alternative specifice evenimentelor din viata noastra. De asemenea, este studiata distorsiunea retrospectiva, ca proces cognitiv esential in contextul luarii deciziilor, atunci cand retrospectiv unele situatii sunt percepute ca inevitabile. In completarea informatiilor teoretice, volumul abordeaza relatia dintre concepte, prin doua studii experimentale care completeaza datele existente pe aceasta tematica.

In decursul acestor ani, toti cei cu care am lucrat, studenti de etnii diverse, colegi s i specialisti, dar si prieteni, romani, americani sau din toata lumea, care, cu generozitate, m-au sustinut, ori m-au invitat, oferindu‑mi ospitalitate, sa cunosc alte locuri, in afara de New York, au contributia lor incontestabila la acest volum. Nu ii voi mentiona aici pe nume, dar ii asigur de recunostinta si pretuirea mea. Un gand de multumire special pentru prof. dr. Vasile Morar, care a avut rabdarea de a crede in aceasta carte si de a-mi face sugestii cu eleganta, in discutiile purtate de-a lungul timpului. Aceasta carte este dedicata memoriei parintilor mei care, desi nu au avut ocazia sa calatoreasca prin lume, m-au invatat sa ma simt acasa oriunde in lume, sa inteleg si sa respect lumea cu oamenii ei, oricum si de oriunde ar fi. Si, evident, un gand de multumire tuturor cititorilor, caci toti suntem impreuna, in satul global.

HENRY DAVID THOREAU PRIZE

Cum ne putem păstra speranţa într-o lume atât de tulburată? Citind ştirile care ne vorbesc despre pandemii, agravarea crizei climatice, războaie, e greu să rămânem optimişti. Şi totuși, speranța nu a fost nicicând mai necesară.

Jane Goodall, poate cea mai cunoscută naturalistă de astăzi, și Douglas Abrams, autor de bestselleruri internaționale, explorează - într-un dialog relaxat, dar incitant - unul dintre cele mai râvnite și mai puțin înţelese daruri: speranţa. Bazată pe istorii extraordinare extrase din întreaga carieră a lui Jane Goodall, „Cartea speranței” ne convinge că ne putem bizui pe iscusinţa speciei umane de a rezolva problemele, chiar şi pe acelea pe care tot ea le-a creat.

Speranţa este o forţă reală, iar volumul de faţă ne ajută să o redobândim, odată cu încrederea în intelectul nostru, în puterea novatoare a tinerilor şi în capacitatea naturii de a se regenera.

Ordinea viitoare a lumii inseamna multe lucruri. Bunaoara, dupa euforia unificarii din anii nouazeci, Europa resimte nevoia unei reorganizari. O restructurare a economiei lumii, luand in seama nu numai reusitele, ci si consecintele globalizarii, a inceput deja. Resursele naturale isi schimba pretul. Chestiunea legitimarii creste in importanta, iar republicanismul democratic renaste. Discrepantele sociale devin o tema importanta. Diferentele de dezvoltare revin pe agenda internationala. Puteri noi si-au facut loc la masa deciziilor. Supraputerile au intrat in raporturile unei geometrii variabile. O noua scindare ameninta lumea. Din toate ratiunile, conceperea suveranitatii trebuie din nou adusa la zi. Noua arhitectura de securitate are misiunea de a o reconstrui cu buna-credinta si competenta din primul moment. - Andrei Marga

Lucrarea Metode si tehnici in asistenta sociala este conceputa in asa fel incat sa le permita studentilor alegerea adecvata a metodelor, a tehnicilor si a procedeelor pentru diagnoza si interventia sociala „inca de pe bancile facultatii” si pana la transpunerea eficienta a acestora in munca de birou, sau de teren. Inainte de a-si forma competentele, cunostintele si deprinderile necesare practicii in domeniu, ori de a invata cum sa utilizeze teoriile si metodele, este nevoie ca aspirantii la profesia de asistent social sa fie cat se poate de receptivi la informatia fundamentata pe seama cercetarii si la rigoarea stiintifica. In acest scop, este necesara folosirea gandirii critice, prin intermediul careia pot fi confruntate si demontate convingerile distorsionate, prejudecatile ori stereotipurile, pentru a fi eliminata pe cat posibil tentatia cunoasterii comune. Conceptele esentiale, utilitatea si aplicabilitatea lor in practica domeniului, se impletesc constant pe parcursul cartii cu latura autentic-umana a viitorului asistent social, cu abilitatile si deprinderile necesare in relationarea empatica si in comunicarea activ-reflexiva cu clientii sai, cel mai adesea proveniti din randul grupurilor vulnerabile.

Cu un limbaj explicit, în volumul Această parte a Edenului. Despre originea religiei Hans Peter Duerr cercetează modul în care fenomenele inexplicabile au fost interpretate prin sfera religiei, de la începuturile culturii umane din epoca pietrei până în perioada New Age, povestind despre experiențe în apropierea morții, despre apariții ale Fecioarei Maria, despre oameni care comunică cu morții și au relații romantice cu fantomele. Elocvent și uimitor, studiul său creează o panoramă care abundă în informații asupra istoriei omenirii. „[Și totuși] Ce este sacru?” Tot ceea ce este tabu, interzis, tăinuit, sentimentele și emoțiile intense și ceea ce este pur și simplu inexplicabil reprezintă experiențe religioase? Trăirile «religioase» se nasc din ceva anume sau le «primim» pe cale transcendentă? Sau unde este granița dintre o experiență religioasă și un fenomen explicabil în mod natural? Prin lucrarea sa îndrăzneață, H.P. Duerr ne invită să răspundem acestor întrebări ridicând toate vălurile și punând sub lupă experiențele cele mai tăinuite, fascinante și scandaloase deopotrivă, care au marcat conștiința umană.” (Elena Ciurlic, traducător)

Aventura cunoașterii de sine implică întoarcerea constantă la mit. În scena interioară, Eroi, Magicieni, Monștri, bătrâne Ursitoare își spun poveștile, cu chipurile îmbujorate de focul blând al rațiunii. Nimeni n-a întâlnit vreodată un satyr; și totuși, toți am primit în dar măștile lui Pan. Nimeni n-a întâlnit vreodată un Ciclop; și totuși… “Nimeni” l-a orbit pe Polifem.

Nu mai este ce-a fost, satul nu mai este cel pe care îl știm din poveștile bunilor și străbunilor. Dar e firesc, oarecum. Oamenii înseamnă satul, iar oamenii sunt alții și alții și alții. Sufletul satului, însă, nu s-a stins. Ce-o fi însemnând sufletul satului? Bătrânii, purtători ai amintirilor altor vremuri? Paginile de carte, ideile sau obiectele cu miros de altă lume? Ori, poate, costumul popular, cel atârnat ca un trup fără de suflet în casa-muzeu? Sau șesul sau măgura sau văile, pădurea și iarba, țarcul oilor și gustul cașului… Cu ultimele puteri, încearcă să se strecoare, făcându-și loc în construcțiile noi, impunătoare sau în portul popular epatant sau în nunțile fastuoase. Paradoxal, dar în ciuda transformărilor iremediabile, sufletul satului oșenesc există!

Aşa cum se ştie, arheologia a apărut tîrziu în cîmpul cercetării istorice, metodele ei s-au precizat abia în secolul acesta, iar odată cu ele s-a creat un limbaj, o terminologie specifică.

Volumul cuprinde analiza sistematică asupra unui fenomen natural și social străvechi: căsătoria – potrivit eticii coranice. Pornind de la analiza comportamentului etic al societății preislamice, Virgil Nicolae prezintă în această lucrare impactul reformei aduse de Muhammad asupra societății tribale și transformările ce au urmat asupra căsătoriei. Cum s-a realizat trecerea de la societatea preislamică la cea islamică? Ce efecte au produs interpretările Coranului asupra căsătoriei? Iată întrebările-pilon de la care autorul pornește în cercetarea sa.

„Bazat pe cercetare de arhivă şi etnografică, volumul aduce la lumină episoade mai puţin cunoscute din istoria acestui cartier, începând cu negocierile dintre arhitecţi, arheologi şi guvernul comunist despre valoarea de patrimoniu a zonei şi până la transformarea lui mai recentă într‑un brand turistic, sub numele de «centru istoric». Dar cartea nu este doar o monografie a unui loc. Este şi o încercare de a înţelege mai bine cum au reflectat schimbările urbane diverse schimbări sociale şi de atitudine; care istorii au contat şi care au fost uitate; care viziuni estetice şi urbane au prevalat şi care au dispărut; ce grupuri sociale şi profesionale au reuşit să îşi impună valorile şi în ce condiţii. Cu alte cuvinte, ce naraţiuni, obiecte, forme estetice şi stiluri de viaţă devin valorificate ca patrimoniu – şi care dintre ele sunt marginalizate, abandonate, distruse.” (Emanuela Grama)

„Grama îi provoacă pe cititori să înţeleagă jocurile complexe pe care elitele diferitelor regimuri politice le-au practicat cu clădirile, ruinele istorice şi infrastructura cartierului, a cărui compoziţie socială şi etnică s-a schimbat dramatic după al Doilea Război Mondial.” (Irina Livezeanu, University of Pittsburgh)

„În această etnografie istorică minunat prezentată, Centrul Vechi al Bucureştiului prinde viaţă.” (Doug Rogers, Yale University)

Pentru vechii egipteni, beția era vehiculul transei mistice. Pentru vikingi, era sursa poeziei, bune sau rele. Pentru tinerele americane din localurile clandestine ale anilor 1920, consumul de alcool echivala cu emanciparea de sub tutela bărbatului. Iar pentru femeile vest-africane, descoperirea fermentării berii a fost nici mai mult, nici mai puțin decât momentul în care omului i-a căzut coada de maimuță. Cu umor și înțelegere față de această meteahnă străveche a omenirii, Mark Forsyth dezvăluie câteva episoade semnificative ale relației omului cu alcoolul de-a lungul timpului și cele mai interesante expresii culturale ale beției. Dacă cititorii bănuiau deja că alcoolul a jucat un rol important în istorie, cartea le arată că acesta a fost de-a dreptul esențial.

„Prin aducerea la viață a unor social-revoluționari, anarhiști, medici, bacteriologi, specialiști în igienă publică, sociologi și reformatori care au străbătut granițele imperiilor europene, vreau să arăt cum a fost tematizat, materializat și transformat socialul în România. Indivizii și teoriile se deplasau, iar traiectoriile lor intersectau toate aceste lumi național-profesionale care decurgeau din logica și necesitatea de a negocia diverse modele de raționalitate și progres.” Călin Cotoi

Construit asemenea unui puzzle incitant, condus de firul roșu al etnografiei și folclorului, acest volum surprinde, în lentile metodologice erudit alternate, perspective inedite asupra registrelor infra și supra ale vieții spirituale colective. Străvechi tabuuri, cultul copacilor, ființe mitic-legendare precum Știma Apei și Fata Pădurii, anecdote, bancuri și legende urbane – producții folclorice mai puțin tratate în literatura clasică etnografică –, tot acest larg spectru tematic se regăsește lămurit de-a lungul unor analize cuprinzătoare și riguroase.

„După ce am studiat vreme îndelungată istoria secolului trecut, marcată de apariția unor regimuri totalitare care au fost rodul, printre altele, al progresului, al unei voințe etatiste și al unei pasivități generale, după ce am văzut nemijlocit ce s-a ales de popoarele care au trecut printr-un asemenea sistem, după ce mi-am dat seama ce reprezintă libertatea pentru cei care au fost lipsiți de ea, am ajuns la concluzia că drumul pe care am pornit duce înspre o servitute de o eficiență și o amplitudine nemaivăzute până acum.

Omul s-a mai lăsat pradă de-a lungul vremii de nenumărate ori unei servituți adesea voluntare, din comoditate, câteodată din lașitate, dar cea de acum se dovedește a fi de o amploare fără precedent, întrucât instrumentele utilizate pentru a se impune acoperă toate planurile existenței noastre, de la cel personal și familial până la cel politic, economic, social, cultural, atingând chiar și sfera securității și a sănătății. De aici paradoxul în care trăim: tehnologia deschide calea înspre libertate pentru țările în care libertatea e îngrădită, în vreme ce, în țările care se bucură de libertate, tehnologia devine un inegalabil instrument de control“. — THIERRY WOLTON

„Pornind de la un număr mare de motive mitice diferite, am încercat să delimitez coordonatele unui model de gândire arhetipală, pe care l-am numit convenţional „Ordine şi Haos”. Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot aşa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală şi latentă, în materia Haosului precosmogonic, acesta din urmă supravieţuieşte în chiar structura Cosmosului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului îşi revendică drepturile şi primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică iniţială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers: corpul, casa, satul etc.) este văzut ca fiind într-un echilibru labil, oscilând mereu între starea de Haos şi cea de Cosmos. În societăţile arhaice şi tradiţionale, omul nu se comportă ca un spectator pasiv la acest «spectacol cosmic», ci participă activ, cu mijloace mito-rituale, la regenerarea Cosmosului uzat şi la restabilirea ordinii cosmice care este temporar, uneori ciclic, disturbată.” (Andrei Oişteanu)

De-a lungul istoriei, barbatii au fost impovarati psihologic si spiritual de mostenirea saturniana (abominabilul zeu roman Saturn si-a mancat copiii, in incercarea de a-i opri sa-i uzurpe puterea) suferind de falsificarea emanciparii, fiind condusi de frica lor de femei si de alti barbati, ranindu-se pe ei si pe ceilalti.

Problemele educatiei din Romania ocupa un spatiu din ce in ce mai crescut in dezbaterile publice, academice si cele politice, in special din cauza unor situatii precum rata crescuta a abandonului scolar, performantele scazute, situatia elevilor romi, a scolilor din mediul rural, a managementului procesului de incluziune sau a comportamentelor deviante, ca sa enumeram doar cateva. Toate acestea au la baza mai multi factori care genereaza vulnerabilitati majore pentru un numar semnificativ de elevi din scolile romanesti. Scopul asumat de catre contributori la acest volum este de a veni in primul rand in sprijinul cadrelor didactice si a studentilor care se pregatesc pentru cariera didactica.

,,Volumul 100 inovatii sociale din Finlanda. Cum Finlanda a devenit Finlanda. Inovatii politice, sociale si practice" se impune atat prin subiectul inedit abordat cat si prin solutiile ingenioase pe care le propune la o serie de probleme socio-politice, culturale si practice, extrem de diverse, cu care s-a confruntat Finlanda de-a lungul istoriei sale. Originalitatea subiectului rezida in faptul ca, de obicei, o tara isi promoveaza, mai degraba, inovatiile in domenii precum cel stiintifico-tehnic sau economic, fara a oferi, de regula, o popularizare excesiva a unor elemente novatoare in plan social. Or, volumul de fata isi propune sa impartaseasca tocmai aceasta experienta sociala si politica valoroasa, intr-un stil suficient de accesibil pentru a mentine constante curiozitatea si interesul cititorilor pe tot parcursul lecturii. Dovada vie a acestui interes este reprezentata si de traducerea, pana in momentul de fata, a volumului in peste 27 de limbi, semn ca succesele repurtate in plan socio-politic si cultural in ultimele decenii de Finlanda nu au trecut neobservate si ca se doreste o mai buna familiarizare a opiniei publice internationale cu aceste realizari, cu posibilitatea adoptarii sau adaptarii modelului finlandez, in directiile in care tara s-a impus deja atat in cadrul Uniunii Europene cat si pe plan international.

Volumul de fata se adreseaza tuturor celor interesati sa inteleaga complexitatea fenomenului de constructie si dezvoltare a stirilor false. Consideram ca in prezent acest fenomen este foarte extins si foloseste dintre cele mai diverse mecanisme pentru a-si creste autoritatea ca sursa informationala. Asadar, avem de-a face cu un fenomen care nu este doar un subiect de studiu, ci este prezent in viata de zi cu zi a oamenilor, motiv pentru care acest volum se adreseaza atat publicului larg, cat si a specialistilor.

Colecţia ,,Idei esenţiale" îi face cunoștință cititorului cu lucrări de referință din patrimoniul cultural universal care aduc în prim-plan concepte din filosofie, psihologie, economie, politologie sau spiritualitate. O colecție de cărți ale autorilor clasici care au contribuit, prin ideile lor, la fundamentarea lumii așa cum o cunoaștem astăzi, idei către care, indiferent de vârstă, ne îndreptăm pentru a dobândi o perspectivă completă asupra prezentului schimbător, a trecutului încețoșat și a viitorului incert. Ideile care, în ultimă instanță, ne-au fost esențiale pentru a deveni înțelepți, curajoși, umani.

Toți ne începem viața în uter, dar cât de multe știm despre structura și modul lui de funcționare? Împletind istoria medicală, descoperirile științifice și investigația jurnalistică, Leah Hazard ne oferă o descriere detaliată a celui mai misterios și mai controversat organ uman.

Este uterul conectat la creier? Care este rolul menstruației? Afectează histerectomia plăcerea sexuală? Cât timp se păstrează sperma în criptele uterine? De ce durează atât de mult diagnosticarea endometriozei? Va fi posibilă vreodată gestația externă? Pot avea bărbații uter?

Leah Hazard, de profesie moașă, răspunde la toate aceste întrebări cu erudiție, empatie și umor, demontând toate miturile construite în jurul acestui organ.

O examinare complexă și onestă a prejudecăților culturale care au făcut ca uterul să fie atât de prost înțeles timp de secole, cartea de față oferă o abordare proaspătă asupra unui organ care aduce deopotrivă plăcere și durere, având un rol mult mai important decât ne-am imaginat vreodată.

Publicarea unei noi editii a oricarei lucrari stiintifice nu inseamna trecerea in uitare a editiei princeps. Era in 2008 cand, in calitate de coordonator, am incredintat tiparului prima varianta a volumului colectiv Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii (Chelcea, 2008). La scurt timp, in 2010, s-a publicat a doua editie.

Cu 128 de ilustraţii, din care 44 de planşe color

De la Biblie la Freud, de la casa de nebuni la medicina modernă

Pierderea rațiunii, sentimentul de înstrăinare de realitatea în care cu toții ne imaginăm că trăim sau permanenta agitație emoțională sunt doar câteva dintre trăsăturile pe care le asociem cu nebunia. Astăzi, tulburarea psihică este percepută cel mai frecvent prin prisma medicinei, însă de-a lungul istoriei oamenii au căutat să-i dea un sens prin religie sau elemente supranaturale, prin construirea unor explicații psihologice ori sociale, în dorința de a îmblânzi demonii iraționalului. Bogat ilustrată, Istoria culturală a nebuniei îl poartă pe cititor din Antichitate până în prezent, de la Bedlam la azilurile victoriene, de la teoria umorilor la farmacologia modernă, explorând manifestările și semnificațiile nebuniei, provocările și consecințele ei. O istorie panoramică a întâlnirii omului cu iraționalul, remarcabilă prin varietatea domeniilor abordate și episoadele inedite din viața unor personalități ca Avicenna, Charcot, Freud, van Gogh sau Dalí.

Cartea descrie existența a opt moduri diferite de gândire, strâns conectate cu valorile noastre individuale. Aceste opt moduri de gândire corespund celor opt tipuri diferite de valori pe care le numim niveluri de valori.

Mulţi dintre noi trăiesc în confortul propriilor locuinţe fără să ştie cum au ajuns să arate şi să fie organizate aşa cum sunt astăzi, cu tot ceea ce cuprind ele. Pornind de la această constatare, Bill Bryson ia ca model propria casă pentru a reface îndelungata istorie a vieţii private. Descrie pe rând camerele şi obiectele din ele şi ne arată în tot atâtea poveşti captivante cum au apărut sau cum au evoluat.

Mai mult, întrucât, în opinia sa, orice se întâmplă în lume începe şi sfârşeşte în casele noastre, viaţa privată ajunge să prilejuiască digresiuni delectabile în istoria mare. Astfel, baia constituie punctul de plecare pentru o istorie a igienei, dormitorul – pentru una a sexului sau a morţii, bucătăria – pentru o istorie a alimentaţiei şi a comerţului cu mirodenii. Iar anecdotica volumului şi detaliile picante despre viaţa privată a unor nume ilustre fac lectura cu atât mai savuroasă.

Într-un moment în care au apărut destul destule studii consacrate mitologiei românești, s-ar putea obiecta de ce mai este nevoie de încă unul. Dacă ne uităm mai atent însă la materialele pe această temă, care s-au scris la noi, constatăm că, de fapt, până în acest moment, nu avem o prezentare completă a mitologiei românești, a sistemului de gândire mitologic, tradițional, țărănesc. Și aceasta nu pentru că aceste credințe cu caracter mitologic au dispărut deja și nu mai interesează pe nimeni – povestiri pe această temă, credințe, explicarea mitologică a unor tradiții și obiceiuri mai pot fi găsite și azi în sate din România, chiar și în mediul urban. Cercetarea etnologică, dezvoltată mai întâi în cea de aspect antropologic, a lăsat din nou deoparte superstițiile și s-a apucat de abordări inovatoare, ultra­moderne, ale realităților de pe teren. Dacă facem abstracție de perioada comunistă, când în mod oficial cercetările pe teme religioase, inclusiv de mitologie, nu prea erau agreate, dar din istoricul pe care îl puteți vedea în continuare ne dăm seama că totuși și atunci au apărut lucruri importante, unele cu caracter excepțional, dacă ne gândim numai la tipologia legendei mitologice și la sistematizarea materialului legendar făcute de către Tony Brill, vedem că acest domeniu a fost extrem de vitregit.

Într-un moment în care au apărut destul destule studii consacrate mitologiei românești, s-ar putea obiecta de ce mai este nevoie de încă unul. Dacă ne uităm mai atent însă la materialele pe această temă, care s-au scris la noi, constatăm că, de fapt, până în acest moment, nu avem o prezentare completă a mitologiei românești, a sistemului de gândire mitologic, tradițional, țărănesc. Și aceasta nu pentru că aceste credințe cu caracter mitologic au dispărut deja și nu mai interesează pe nimeni – povestiri pe această temă, credințe, explicarea mitologică a unor tradiții și obiceiuri mai pot fi găsite și azi în sate din România, chiar și în mediul urban. Cercetarea etnologică, dezvoltată mai întâi în cea de aspect antropologic, a lăsat din nou deoparte superstițiile și s-a apucat de abordări inovatoare, ultra­moderne, ale realităților de pe teren. Dacă facem abstracție de perioada comunistă, când în mod oficial cercetările pe teme religioase, inclusiv de mitologie, nu prea erau agreate, dar din istoricul pe care îl puteți vedea în continuare ne dăm seama că totuși și atunci au apărut lucruri importante, unele cu caracter excepțional, dacă ne gândim numai la tipologia legendei mitologice și la sistematizarea materialului legendar făcute de către Tony Brill, vedem că acest domeniu a fost extrem de vitregit.