Sociologie & Antropologie

De ce mulți oameni sunt suspicioși sau ostili față de vaccinuri care, totuși, au salvat atât de multe vieți? Pornind de la această întrebare, Enrico Pedemonte se întoarce la originile neîncrederii în știință, astăzi atât de răspândită, la motivele care i-au împins pe evangheliștii americani să creeze o alternativă la darwinism, industria (de la tutun la petrol) să facă investiții colosale pentru a contesta consensuri științifice, ecologiștii să discrediteze biotehnologia, mișcarea postmodernă să atace certitudinile experților. Pe măsură ce rădăcinile anti-vaccinismului ies la suprafață, autorul demonstrează cum cercetarea a devenit, din păcate, un domeniu din ce în ce mai privatizat, în care înșelătoriile sunt din ce în ce mai întâlnite. Și ajunge la concluzia că „răzvrătirea” împotriva științei este doar o altă formă prin care indivizii se opun Puterii. În acest context, inteligența artificială preia un rol central în revoluția tehnologică în desfășurare; menită să schimbe lumea într-un ritm nevăzut până acum, poate să devină singura știință, A.I. promite să rezolve multe probleme dramatice ale planetei. Dezavantajul este că depinde de un număr limitat de companii private. Prin urmare, controlul public al acestei Puteri imense trebuie menținut iar scepticismul și furia împotriva științei trebuie combătute.

„Ce relaţie există între sănătatea mentală şi dezordinea creatoare? Cât de precară, de discutabilă, de condiţionată istoric şi cultural este normalitatea noastră? Cărţile mari devin mai actuale cu trecerea timpului, de parcă ar fi fost scrise pentru viitor. Considerată, în epocă, un veritabil reper pentru mişcarea antipsihiatrică, Istoria nebuniei în epoca clasică ne vorbeşte, în contextul războaielor culturale care polarizează lumea de azi, despre primejdia de a transforma privirea clinică în bisturiul unei societăţi bolnave de conformism şi secătuite vital." – Cristian Iftode

„Ce este nerațiunea? Cum am devenit noi, oamenii moderni, ființe care se definesc prin rațiune, exilând în temnițe, în beciuri umede și reci sau în azile, tot ceea ce ne înspăimântă la ceilalți ca fiind lipsă de rațiune? Istoria nebuniei este povestea fascinantă a călătoriei omului modern în spațiul întunecat dincolo de zidurile pe care el le-a înălțat în jurul minții sale, pentru a-și proteja rațiunea, adeseori fără succes, de ispitele care nu încetează să o seducă și să o amenințe cu prăbușirea." – Ciprian Mihali

„În esență, Istoria nebuniei este o deconstrucție a unei tendințe prea-omenești: aceea de a judeca și a exclude. Actualitatea cărții vine din reiterarea unui adevăr simplu: fie că a încercat să creeze mituri sau, dimpotrivă, să anihileze stranietatea, omul rămâne întotdeauna o ființă însetată să dea sens lucrurilor pe care nu le poate înțelege. Creator sau violent, el se legitimează prin nevoia de sens, raționalitatea sau nebunia fiind, înainte de toate, categorii menite să normalizeze prezența excepționalului în cotidian." - Magdalena Mărculescu

În ciuda abundenței de informații la care avem acces în zilele noastre, cei mai mulți dintre noi nu știu cum funcționează lumea cu adevărat. Cartea aceasta explică șapte realități fundamentale care ne guvernează supraviețuirea și prosperitatea. De la energie și producția de hrană, trecând prin lumea noastră materială și globalizarea ei, și ajungând la evaluarea riscurilor, mediul înconjurător și viitorul planetei, Cum funcționează lumea cu adevărat oferă o foarte necesară revenire la realitate pentru că, înainte de a putea aborda problemele în mod eficient, trebuie să înțelegem faptele.

În această lucrare ambițioasă și incitantă vedem, de exemplu, că globalizarea nu este inevitabilă și că societățile noastre și-au crescut constant dependența de combustibilii fosili, în așa măsură încât orice promisiune privind decarbonizarea până în 2050 ține de domeniul basmelor. De exemplu, fiecare roșie cultivată în seră, pe care o cumpărăm de la supermarket, are înglobată în producerea ei echivalentul a cinci linguri de motorină și nu avem nicio modalitate de a produce oțel, ciment sau materiale plastice în cantitățile necesare fără emisii de carbon uriașe.

În final, Smil răspunde la întrebarea cea mai arzătoare a epocii noastre: suntem condamnați irevocabil sau ne așteaptă o utopie luminoasă? Convingător, bogat în date și revizionist, acest excelent ghid interdisciplinar găsește greșite ambele extreme. Când privim lumea prin aceste lentile cantitative, descoperim adevăruri ascunse care ne schimbă felul în care înțelegem trecutul, prezentul și viitorul nostru nesigur.

Motivele pentru care oamenii mor s-au schimbat ireversibil în timp. În doar câteva secole, omenirea a evoluat de la o lume în care bolile și violența puteau doborî pe oricine și la orice vârstă, iar foametea secera milioane de vieți, la una în care în multe țări excesul de mâncare a devenit o problemă mai mare decât lipsa ei. De ce și cum s-au schimbat cauzele deceselor atât de mult într-un timp atât de scurt? De ce cu doar puține secole în urmă bolile infecțioase făceau ravagii, pe când astăzi principalele cauze sunt bolile coronariene și atacul cerebral? Și ce ne spun toate aceste schimbări despre felul cum au trăit înaintașii noștri? Profesorul Andrew Doig de la Universitatea din Manchester răspunde acestor întrebări și ne oferă o edificatoare istorie universală a cauzelor morții cu informații de natură socială, demografică și medicală despre cum a reușit omenirea să învingă numeroase boli. „Trupul nostru muritor” este o poveste captivantă a cuceririlor din domeniul medicinei și al organizării sociale, o istorie scrisă cu mult talent de un autor atent la cele mai fine detalii și care știe cum să privească cu optimism către viitor.

Ţuica a însoţit ţăranul român, şi nu numai, în trecerea lui prin vremelnicia vieţii (botez, nuntă, pomana mortului), de Paşti și de Crăciun, în nădejdea adeverită a unui Nou An care va fi fost trecut cu bine (pe câmp, în bâlciuri, la hore) şi în tovărăşia celor apropiaţi.

Prefață de Cătălin Augustin Stoica

"Societate şi economie reprezintă sinteza ideilor lui Mark Granovetter, profesor de sociologie la Universitatea Stanford, unul dintre fondatorii Noii Sociologii Economice și o figură centrală a domeniului analizei reţelelor sociale, autor al unora dintre cele mai citate articole din sociologie, precum «Puterea legăturilor slabe» («The Strength of Weak Ties») şi «Acţiune economică şi structură socială: problema încastrării» («Economic Action and Social Structure: The Problem of Embeddedness»).

Asemenea contribuțiilor clasice ale lui Max Weber sau Karl Polanyi, cartea discută magistral despre construcția socială a instituţiilor economice, despre rolul pe care îl joacă normele, cultura, încrederea şi structurile sociale în cadrul acestor instituţii. Abordarea este una interdisciplinară, cu exemple din istorie, economie, antropologie şi sociologie. Supleţea şi eleganța argumentelor teoretice fac din acest volum o lucrare cardinală, indispensabilă tuturor celor interesaţi de fenomenele economice." Cătălin Augustin Stoica

Miriapodul urias care este societatea ne duce zilnic pe carari pe care n-am avea cum sa mergem singuri. (VASILE SEBASTIAN DANCU) Vasile Sebastian Dancu este un purtator de oglinzi pe care le roteste in toate directiile, in care capteaza fenomene, institutii, comportamente, persoane, iar din imaginile colectate isi compune cunoasterea si conceptia, care devin parte a sociologiei critice si a poieticii sociale. (VIANU MURE?AN)

Timpul prezent constata o graduala retragere a supranaturalului in zona fictiunii. Mai exista insa spatii privilegiate, in matca gandirii populare, in care au loc intalniri cu fiinte supranaturale. Despre aceste intamplari nemaivazute si nemaiauzite, cercetatorul Constantin Eretescu a discutat cu informatorii-tarani, pentru care povestirile folclorice sunt asemenea unor stiri de ultima ora, petrecute cu putin timp in urma si care nu pot fi puse la indoiala. Astfel, autorul a adunat si a organizat sute de texte, atat romanesti, cat si straine, alcatuind masivul studiu despre Fata Padurii si Omul Noptii, doua fiinte mitic-legendare gemelare.

Ar putea diviziunile sociale să fie vreodată eradicate? Ce îi determină pe oameni să comită infracţiuni? Şi în ce fel ne-a transformat internetul relaţiile? De-a lungul istoriei, oamenii au pus întrebări semnificative despre modul în care ne organizăm societăţile – iar sociologii au oferit soluţii care continuă să ne modeleze lumea.

După ce a străbătut globul în lung şi-n lat timp de mai bine de 40 de ani, Wade Davis, considerat de National Geographic Society unul dintre cei mai importanţi exploratori de la cumpăna dintre milenii, ne înfăţişează realitatea ameninţărilor existente astăzi la adresa nu doar a diversităţii elementelor biologice, ci şi a celei umane şi culturale. După părerea autorului, în viitorul apropiat, multe dintre cele mai fragile culturi sunt sortite să dispară, iar odată cu acestea, cunoştinţe acumulate de milenii, modul de gândire, arta şi spiritualitatea unor întregi popoare: o adevărată memorie a planetei, a cărei pierdere ar fi incomensurabilă. Din Polinezia în Anzi, din Mali în Groenlanda, din Tibet în Australia, Wade Davis ne poartă într-o călătorie care este atât o pledoarie în favoarea culturilor străvechi, cât şi o invitaţie la a vedea altfel lumea, înainte de a fi prea târziu. O abordare antropologică actuală, conform căreia modelul nostru de societate este doar unul dintre multe altele, iar superioritatea sa este relativă.

Într-o lume polarizată şi dezbinată, Haidt lansează o provocare gândirii convenţionale despre moralitate, politică şi religie, adresându-se întregului spectru politic. Judecăţile noastre morale, arată el, sunt de multe ori rezultatul instinctelor, nu al raţiunii. Liberalii, conservatorii şi libertarienii au intuiţii diferite despre ce e bine şi ce e rău; fiecare din părţile implicate are dreptate în anumite privinţe. Haidt examinează originile moralităţii şi ale conflictelor umane şi ne oferă cheia pentru a înţelege miracolul cooperării.

Bazată pe interviuri profunde, puternice, „Înstrăinați” reprezintă o călătorie revelatoare către lumea extremismului și înapoi.

În „Înstrăinați”, întâlnim opt persoane diferite din punct de vedere al religiei, ideologiei și naționalității, atrase de convingerii radicale, printre care un tânăr, devenit reprezentantul supremației albilor în America epocii Trump, o norvegiancă atrasă într-o conspirație revoluționară în anii `80, un elev care a părăsit Marea Britanie pentru a lupta în Siria și un australian, membru al mișcării de extremă stângă Antifa.

Atrăgându-ne în poveștile lor, MacDonald-Gibson provoacă la reflecție asupra a cine sau ce este un extremist și ne arată nu doar ce putem face pentru a preveni extremismul în viitor, dar și cum putem începe repararea crevaselor din societatea prezentului.

Care este devenirea unui extremist? De la culte obscure la mișcări revoluționare, oamenii au fost dintotdeauna fascinați de credințele aflate la limită. În lumea profund divizată de azi, ideologiile polarizatoare sunt mai atractive ca niciodată. Mult prea des, îi condamnăm pe cei ale căror poziții ne ofensează, în loc de a încerca să înțelegem ce anume atrage oamenii la marginea îndepărtată a societății și ce îi poate aduce înapoi.

Cercetarea monografica l-a obligat sa acorde egala atentie si sarbatorilor nelegate de biserica, sarbatorilor pagane, pe care poporul le celebreaza "adeseori cu mai mare solemnitate" decat pe cele crestinesti. Incercarile preotilor de a-i impiedica de la astfel de serbari s-au dovedit zadarnice, poporul tinandu-le in ciuda teolo!gilor. Intre aceste sarbatori nelegate de biserica, etnograful aminteste: San-Toader, Baba Dochia, Alexiile, Armendenul sau Armendina, Sf. Pricopie, Marina, Palie, Foca, Pintelei Calatorul, Sarbatoarea dintilor, Sarbatoarea talharilor, Sarbatoarea oilor, Sarbatoarea lupilor, Paparudele, Martolea sau Martiseara, Repotinii, Circovii, Marinii, Filipii. - Iordan Datcu

Astazi nu se poate incerca patrunderea stiintifica in sufletul acestui neam fara intrebuintarea integrala a trebuincioaselor carti pe care le-a pregatit, poate fara a-si da seama pe deplin de toata insemnatatea lor, harnicul si modestul cleric (Sim.Fl.Marian). - Nicolae Iorga

Volumele masive ale lui Marian sunt Creanga de aur a poporului roman. - Gheorghe Vrabie Singurul etnograf roman... - Bogdan Petriceicu-Hasdeu

Lucrarea de față este o trilogie asupra unor cadre și forme elementare de gândire și anume asupra spațiului, timpului și cauzalității la poporul român. Începutul acestei trilogii s-a produs prin apariția unor articole și studii, publicate cu mulți ani în urmă, între care cele mai importante au fost acelea despre calendar în „Arhiva pentru știința și reforma socială” și eseul „Timpul la țăranul român”, în colecția „Rânduiala”. Aceste încercări de început au ridicat o seamă de probleme legate de mentalitatea generală a satului nostru arhaic ce a păstrat forme de viață străvechi, chiar și atunci când este vorba de gândire, forme de viață ce aparțin unei civilizații românești populare, adică la nivel etnografic. (...) Cercetarea unor astfel de teme lărgește orizontul și lasă deschise înțelegerii întregul corp de date ale culturii noastre populare. Cadre și categorii fundamentale, spațiul, timpul și cauzalitatea fac parte din acele date constitutive și determinante, structuri și forțe ce au întreținut diversele forme și funcțiuni ale acestei culturi.

Cercetările etnografice întreprinse de Sanda Golopenția în zona Maramureșului istoric, unde străvechile obiceiuri și-au păstrat intacte autenticitatea și farmecul de odinioară, repun în circuitul cultural o adevărată comoară de spiritualitate românească: horile femeilor din satul Breb. În acel spațiu, situat la confluența lumilor, tradiția se dovedește statornică și tenace în fața modernității, exprimându-se adesea prin cântecele lirice create și transmise, din generație în generație, de către femei. Nucleul volumului de față, alcătuit dintr-o selecție a horilor culese de Sanda Golopenția și traduse ulterior în engleză, grație unei fructuoase colaborări cu Peg Hausman, prefigurează captivante incursiuni lingvistice, antropologice, etnologice și sociologice, dar și valoroase considerații cu privire la sinuosul proces al transpunerii lor într-o altă limbă. Remarcabila galerie de portrete feminine reliefează o suită de personalități distincte, cu o varietate de repertorii tematice, în care pasiunea se îmbină cu fragilitatea, dezvăluind un orizont lăuntric de o rară frumusețe și sensibilitate.

Sunt intotdeauna incantat cand intalnesc un intelectual pe care demnitatile publice nu-l deturneaza de la vocatia sa carturareasca. Din pacate, fenomenul e rar. Asumarea unei cariere inalt administrative e greu de conciliat cu reflexele "contemplativitatii" studioase. Marius Lazurca este, insa, o fericita exceptie. Dovada este cartea de fata, solida analitic, abundent nutrita documentar, ingenioasa si, in ciuda amplasamentului istoric la inceputul Imperiului Roman, neasteptat de actuala. Cititorul va asista nu doar la o reconstructie a ambiantei stoice si proto-crestine din primele veacuri de dupa Hristos, ci si la o reconsiderare a unei discipline - antropologia - nascuta ca interes pentru civilizatii "exotice", dar constrinsa a evolua spre abordarea "exoticului" din preajma, alaturi de sociologie, istoria ideilor etc. Totul in jurul unei teme acute, cea a corporalitatii, evoluind intre "privat" si "comunitar", intre biologie si morala, intre libertate si anomie. Pe scurt, o lucrare densa, erudita fara pedanterie acra, lamuritoare fara tezism previzibil. O reusita de prim rang. - Andrei Plesu

„Fascinant și plin de surprize.” (Bill Bryson) Toată lumea ştie că ar trebui să facă mişcare. Dacă însă exerciţiul fizic este ceva firesc, cum se face că nimeni n-a găsit o metodă eficientă de a-i ajuta pe oameni să-şi învingă instinctul natural, adânc înrădăcinat, de a evita să facă mişcare atunci când nu e absolut necesar? Cum se explică faptul că tot mai mulţi semeni ai noştri trăiesc mai mult ca oricând, deşi sunt din ce în ce mai inactivi din punct de vedere fizic? Oare suntem, prin natura noastră, înceţi şi slabi? Să fie adevărat că am ales rezistenţa în detrimentul forţei fizice? Că statul pe scaun ne omoară? Că exerciţiile fizice nu ne ajută să slăbim?

Ce ne datorează societatea? Și ce-i datorăm noi în schimb? De-a lungul istoriei, răspunsul nostru la această întrebare inevitabilă a fost poate cel mai important factor determinant al experienței umane. Cunoscut sub numele de contract social, acesta ne modelează instituțiile politice, sistemele juridice și condițiile materiale, dar și organizarea familiei și a comunității, bunăstarea noastră, relațiile și perspectivele de viață. Și totuși astăzi patru din cinci oameni din Europa, Statele Unite, China, India și din diferite țări în curs de dezvoltare cred că acest contract nu funcționează pentru ei. În multe privințe, au dreptate. În această carte, economistul cu reputație internațională Minouche Shafik analizează modul în care, în fiecare etapă a vieții – creșterea copiilor, mersul la școală, îmbolnăvirea, găsirea unui loc de muncă și îmbătrânirea –, societățile din întreaga lume aleg diferite moduri de a pune în comun riscurile și de a împărți resursele, găsind o cale de mijloc între responsabilitatea individuală și cea colectivă, cu rezultate foarte diferite pentru cetățenii lor. Dar, în timp ce bogăția unei națiuni va determina ceea ce este posibil, iar valorile sale, ceea ce este de dorit, aceleași provocări urgente în materie de tehnologie, demografie și climă necesită acum o schimbare majoră a priorităților pretutindeni, cu implicații profunde pentru egalitatea de gen, educație, furnizarea serviciilor de asistență medicală, rolul afacerilor și viitorul pieței de muncă. Este nevoie de o nouă paradigmă dacă vrem să ne adaptăm la lumea de acum și să reconstruim încrederea și sprijinul reciproc pe care se bazează cetățenia și societatea.

Incredibil de clară și de accesibilă, Ce ne datorăm unii altora ne arată calea către un nou contract social potrivit pentru secolul XXI.

Drepturile omului sunt și ale tale, indiferent cine ești și unde locuiești. Printre ele se numără dreptul la libertate de exprimare, precum și la egalitate, sănătate, un mediu curat, un loc sigur în care să trăiești și protecţie împotriva violenţei. De multe ori însă, ele sunt negate sau încălcate. Chiar dacă guvernele și adulţii ar trebui să le susţină, nu o fac întotdeauna.

Vei afla pe larg din această carte ce drepturi ai și vei descoperi munca fascinantă pe care o depun activiști de vârsta ta din toată lumea. De asemenea, vei înţelege legile, astfel încât să știi cum să acţionezi ca să revendici ceea ce îţi aparţine de drept.

Cu toții avem puterea de a aduce o schimbare în bine în lumea în care trăim, odată ce ne dăm seama de unde putem începe să facem acest lucru. Raportându-se la activiști celebri și la munca lor extraordinară, această carte prezintă formele-cheie de activism contemporan, arătându-vă cum vă puteți implica în mișcările politice și sociale din societate. Astfel, veți afla mai multe lucruri despre cei mai influenți militanți pentru diverse cauze, care au inspirat prin exemplul lor milioane de persoane de pe tot mapamondul, și veți vedea cum puteți deveni și voi niște buni activiști, alăturându-vă unor oameni extraordinari, care au o contribuție la transformarea lumii într-un loc mai frumos și mai bun. Aici veți găsi tot ce aveți nevoie să știți pentru

A LUA ATITUDINE
ȘI A PRODUCE SCHIMBAREA.

Karen Edwards este editoare și autoare. Trăiește la Londra și în Australia de Sud, fiind specializată în turism responsabil, stil de viață sustenabil și bunăstare emoțională. Aceasta scrie articole pentru numeroase publicații naționale și internațio¬nale: High Life a celor de la British Airways, Breathe, Grazia, Metro, The Independent, The Telegraph și Time Out.

În Regăsirea Sensului sunt oferite răspunsuri la problemele cu care ne confruntăm: cum să înlocuim credința oarbă cu experiența directă, cum să trecem de la parte la întreg și cum să vindecăm izolarea prin conectare. Mai simplu spus, cum să ne revitalizăm corpurile, să ne stimulăm creativitatea, să ne reactivăm relațiile și să răspundem o dată pentru totdeauna la întrebările „de ce suntem aici?” și „ce facem acum?”.

După mai bine de-un secol de la fondarea primului laborator de psihologie experimentală, știința psihologiei a făcut descoperiri extraordinare, ce au îmbunătățit viața a milioane de oameni: forme de terapie bazate pe dovezi clinice ale eficienței, legături incontestabile între minte și trup, cauze ale unor patologii care l-au scos pe bolnavul psihic din sfera misterului și a discriminării, permițându-i accesul la tratament medical, integrare în societate și acceptare.

De ce, atunci, continuă să dăinuie în România reticența față de serviciile de sănătate mintală? De ce se teme suferindul psihic să apeleze la ajutorul psihiatrului, al psihologului și al psihoterapeutului chiar și atunci când durerea este mult prea mare ca să fie gestionată pe cont propriu? De ce este atât de depășit sistemul public de sănătate mintală și de ce unii specialiști cad pradă prejudecăților sau resemnării?

Reunind perspective diferite, experiențe complexe de formare, apoi practica de cabinet, spital, clinică, sală de curs etc., șase specialiști români în domeniile psihologiei și psihiatriei propun șase abordări pentru transformarea sănătății mintale într-o prioritate și la noi, aducându-ne, prin dragostea de om și de meserie pe care o exprimă fiecare autor, alinare și speranță.

Admirabila povestire a lui Christakis ne arată că bunătatea și iubirea nu sunt simple resurse la care apelăm ca să ne integrăm în comunitate sau ca să ajungem la un ideal transcendent, ci reprezintă modalitatea prin care genele ne-au programat să înfruntăm dificultățile.

Lumea noastră este reflexia acestor calități profunde care, în ciuda vicisitudinilor trecutului, rămân constante. Schița originilor ne amintește într-un mod plin de entuziasm că natura umană nu este dominată de diferențele care ne despart, ci de asemănările care formează o societate bazată pe cooperare și afecțiune reciprocă.

Ce se întâmplă atunci când un virus infectează o lume întreagă, care sunt urmările unei pandemii și cum ar trebui să reacționăm când suntem implicați într-o situație nouă și destabilizatoare? Acestea sunt doar câteva întrebări la care răspunde Săgeata lui Apollo, scrisă din nevoia de obiectivitate și apărută într‑un moment în care COVID-19 generează mai degrabă frică și reticență.

Ce este o mitologie care functioneaza corect? Care sunt functiile sale? Putem noi astazi sa traim in conformitate cu miturile? Pot miturile sa ne tempereze anxietatea moderna sau, dimpotriva, tind ele sa o accentueze? Sunt miturile produsele creatoare ale psihicului uman? Sunt mitologiile manifestari creative ale nevoii universale a omenirii de a explica realitatile psihologice, sociale, cosmologice si spirituale?

In volumul Miturile care ne invata sa traim, Joseph Campbell exploreaza legatura vitala dintre om si mituri si explica modul in care acestea pot intensifica potentialul nostru uman. Autorul pledeaza pentru o societate care sa isi pretuiasca si sa isi pastreze miturile vii, pentru ca astfel ea isi trage seva din zonele cele mai sanatoase si mai bogate ale spiritului uman. Studiul autorului se concentreaza pe o serie de teme majore precum: impactul stiintei asupra mitului, aparitia speciei umane, importanta ritualurilor, Orient versus Occident din perspectiva religiei si a spiritualitatii, mitologiile iubirii, ale pacii, ale razboiului, pentru ca apoi, la final, in chip de concluzie, sa ne ofere o reflectie larg deschisa catre viitor. Ce este sau ce se doreste a fi aceasta noua mitologie din perspectiva omului contemporan? Campbell afirma ca aceasta mitologie este si va fi, atat cat va exista rasa umana, mitologia vesnica, perena, reinnoita in termeni care nu tin nici de un trecut rememorat, nici de un viitor anume, ci doar de prezent, de acum. Noua mitologie face apel la trezirea individului la constiinta de sine, in armonie deplina cu Tot. Prin aceasta omenirea va reusi sa ajunga la o cunoastere si o apreciere a propriei structuri a realitatii interioare, precum si a celei exterioare a Universului.

O sinteză strălucitoare a sensului mitologiilor și a nevoii noastre umane de a transforma în poveste latura profundă a experiențelor pe care le trăim.

De ce au formulat oameni din culturi și epoci diferite mituri și povești cu structuri similare? Ce ne spune această asemănare despre mintea, moralitatea și structura lumii în sine? Sunt conceptele științei și cele ale religiei cu adevărat ireconciliabile?

Jordan B. Peterson încearcă să răspundă la toate aceste întrebări, oferind o nouă ipoteză provocatoare, care explorează legătura dintre ceea ce ne dezvăluie neuropsihologia modernă despre creier și ceea ce ritualurile, miturile și poveștile religioase ne spun de mult timp.

Lucrare laborioasă, care reunește neuropsihologia, știința cognitivă și abordările freudiene și jungiene ale mitologiei și narațiunii, cartea de față prezintă o teorie complexă care face ca înțelepciunea și sensul mitului să fie accesibile minții moderne critice. Cu Hărțile sensului, Peterson revoluționează psihologia religiei.

O MĂREAȚĂ TEORIE UNIFICATOARE PRIVIND PROSPERITATEA ȘI INEGALITATEA UMANE DE LA UNUL DINTRE CEI MAI REMARCABILI GÂNDITORI AI LUMII.

Într-o călătorie captivantă din zorii existenței umane în prezent, celebrul economist și gânditor Oded Galor oferă o soluție intrigantă la două dintre cele mai mari mistere ale umanității.

De ce suntem singura specie care a scăpat – abia recent – de capcana subzistenței, fapt ce ne permite să ne bucurăm de standarde de viață cu mult superioare altor specii? De ce progresul este atât de inegal pe planetă, creând diferențe mari între națiunile de astăzi? Cu un scop amplu și bogat în conexiuni fascinante, textul captivant al lui Galor explică modul în care tehnologia, dimensiunea populației și adaptarea au condus la o schimbare în povestea omului acum abia 200 de ani. Însă, prin urmărirea acestei călătorii în timp și prin îndepărtarea straturilor de influență – colonialism, instituții politice, structuri sociale, cultură –, Galor ajunge și la explicarea cauzei ultime a inegalității: acele populații ancestrale care s-au bucurat de caracteristici geografice fertile și de o mare diversitate au pornit pe drumul către prosperitate, în timp ce acelea cărora le-au lipsit aceste lucruri au pornit cu un handicap care continuă să le dezavantajeze.