Știință

Această carte, ca și celelalte scrise de Alexandru Stermin, este povestea unei călătorii. Pornind, alături de povestitor, într-o aventură stârnită de privirea unui urangutan dintr-o grădină zoologică de pe malul Mării Baltice, ajungem departe în timp și spațiu. Ne hazardăm din lumea mitului în realitatea celei mai mari mlaștini din lume, Pantanalul brazilian. Din exuberantul Rio de Janeiro mergem, pe urmele lui Darwin, în fabuloasele Insule Galápagos. Pe drum, explorăm intimitatea noastră și a altor vietăți, îndrăznim să privim în ochii animalului din noi – doar, doar vom găsi răspunsul la întrebarea ascunsă în sălbăticia acestei cărți:

Avem o viață, sau suntem Viața?

„Mic tratat de ecologie a privirii, volumul biofilozofului Alexandru Stermin cuprinde texte în care povestea este mișcată nu de cuvinte – deși perfect alese –, ci de Viața însăși, la care autorul se uită fascinat, realcătuindu-i imaginea dintr-o multitudine de perspective, ca prin ochii compuși ai unei libelule. La rândul său, Viața îl privește curioasă, pulsând egal în forme dintre cele mai diverse, de la urangutanul dintr-o grădină zoologică până la pasărea cu ouă de porțelan, apa limpede a unui izvor sau jaguarul ce se înfruptă din pradă în Pantanal.

Realitatea și mitul, textul filozofic și notația de jurnal, argumentul științific și emoția se întrepătrund într-o scriitură puternică, luminoasă, inconfundabilă, care-l invită pe cititor să se uite atent la Viață, să-i asculte muzica și să pornească la dans alături de ea.“ — IOANA CLARA ENESCU

Cand cerurile au fost scoase la vanzare. Ciudatii si genialii care se intrec sa ne aduca spatiul mai aproape. Odată cu lansarea rachetei Falcon 1 în 2008, SpaceX a lui Elon Musk a devenit prima companie privată capabilă să construiască o rachetă cu costuri scăzute, care să poată ajunge pe orbită. Iar acel moment de referință a venit la pachet cu implicații enorme: Silicon Valley, nu NASA sau statele naționale, și-a consolidat deodată poziția de epicentru al noii Epoci a Spațiului. Start-upurile și investitorii înstăriți din spatele lor au început să-și dea seama că universul – neguvernat și infinit – era gata pentru afaceri. Bun venit în Vestul Sălbatic al ingineriei aerospațiale.

Despre Oppenheimer s-a scris enorm, s-a făcut un film care a primit multe Premii Oscar, figura lui a înflăcărat imaginația publicului. și pe drept cuvânt. Fizician teoretician strălucit, cu mari contribuții în perioada imediat următoare apariției mecanicii cuantice, conducător al proiectului de construire a bombei atomice în timpul războiului, audiat apoi, la începutul anilor 1950, de o comisie guvernamentală care, din motive neîntemeiate, i-a retras accesul la documentele secrete din domeniul nuclear, umilindu-l public, și, în fine, director al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din lume, Robert Oppenheimer a avut un destin excepțional, deopotrivă tragic, bizar și absurd

Ce deosebește cartea lui Jeremy Bernstein de celelalte biografii dedicate lui Oppenheimer este faptul că autorul, el însuși fizician de renume, l-a cunoscut personal pe „părintele bombei atomice“ și a fost prieten apropiat cu colaboratorii săi, de la care a obținut mărturii inedite. Ferindu-se de speculații hazardate, Bernstein se bazează pe fapte cunoscute direct sau din surse sigure, citează pe larg transcrierile audierii în fața comisiei guvernamentale și alte documente relevante, oferindu-ne o imagine pregnantă a personalității lui Oppenheimer.

„Evoluția speciilor prin selecție naturală și numele lui Charles Darwin țin de cultura generală a oricărui om din secolul nostru. Mai puțini au auzit însă de naturalistul Alfred Russel Wallace, care, independent de Darwin, a ajuns la o teorie identică. Cartea doctorului Cătălin Vasilescu arată felul în care celor doi oameni de știință li se intersectează destinele și scrisorile, precum și problema spinoasă a priorității unei teorii revoluționare, în secolul marilor schimbări și al oamenilor uimitori care le-au prilejuit.

Scrisă alert și echilibrat, cu argumente bazate pe documente, Dragul meu Wallace oferă – pe lângă reconstituirea impecabilă a unei pagini importante din culisele istoriei științei și din biografia lui Darwin – multe bucurii scriitoricești. Cititorii vor constata, între altele, că umorul și știința nu se exclud, iar povestea pasionantă a unei descoperiri poate deveni aproape detectivistică. Posteritatea, care l-a reținut pe Darwin, n-ar trebui să-l uite nici pe Wallace, iată pledoaria pe care o face cartea de față.“ — IOANA PÂRVULESCU

„Am citit noua carte a lui Cătălin Vasilescu bucuros că mi se confirmă nu numai o reînnoită plăcere a lecturii, dar și pentru că m-am ales cu unele beneficii colaterale: 1. Admirația nu trebuie să fie niciodată idolatrie. Poți fi darwinist, fără a a-l considera pe Darwin extraterestru. Ba chiar potențându-i umanitatea prin analiza unor detalii biografice semnificative, care i-au însoțit performanța cu tatonări, neliniști, penumbre de care nimeni nu este, de regulă, scutit. Cătălin Vasilescu ilustrează astfel o vorbă a lui Ernst Mayr (pe care o citează): «istoria științei nu e hagiografie». 2. Specializarea profesională nu trebuie să excludă preocupări, căutări, reflecții care îi depășesc și îi îmbogățesc orizontul, deschizând-o spre o reflexivitate totalizantă. Cătălin Vasilescu e un medic chirurg recunoscut ca «meșteșugar» de excepție, dar asta nu-l împiedică să se confrunte, curajos, cu teme de cercetare transfrontaliere. Cărțile și conferin?ele lui îl recomandă ca pe un intelectual înclinat să privească analitic și dincolo de hotarele strictei specializări. Are ce spune și altor interlocutori decât colegilor lui de meserie, fără riscul de a divaga diletant pe teme «ingenioase» din sfera purei speculativități sau a «misterelor» istorice de tot soiul. Poți să-i fii interlocutor și fără să-i fii pacient… 3. Hărnicia cercetătoare, amploarea informației, scrupulul hermeneutic nu au decât de câștigat dacă sunt practicate cu îndemânare scriitoricească, cu participare emoțională, cu talent dialogal. Textele lui Cătălin Vasilescu nu sunt, de aceea, numai solide performanțe investigatoare, ci și probe de participare afectivă, de umor, de deschidere transcendentă. În această privință, el nu poate decât să respingă afirmația «corespondentului» său Alfred Russel Wallace, după care «poți trăi fără apetit metafizic».

Așa stând lucrurile, nu-mi rămâne decât să felicit Editura Humanitas pentru publicarea cărții de față și să doresc cititorilor ei – petrecere bună!“ — ANDREI PLEȘU

Viața noastră depinde astăzi atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi o nouă invenție vine să ne facă munca mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin. Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilităților cognitive, în special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni.

Un secret letal se ascunde în rafturile de condimente, în dulapurile de medicamente și în grădini. În interiorul unui bob de cafea, al unui fulg de ardei iute, al unei capsule de mac, al unui spor de mucegai, al unei frunze de degetariță, al unei ciuperci magice, al unui mugure de marijuana sau al unei semințe de măr găsim o mulțime de substanțe chimice ciudate.

Introducere de Carl Sagan

Ilustraţii de Ron Miller

Bestseller internaţional. Peste 10 milioane de exemplare

Nici o carte de ştiinţă nu s-a bucurat vreodată de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestselleruri din The Sunday Times, mai mult decât orice altă carte. Explicaţia acestui succes ţine de natura întrebărilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanţi contemporani, devenit, alături de Einstein, un simbol al ştiinţei: Cum s-a născut universul? Este timpul reversibil? Este spaţiul nemărginit? Există şi alte dimensiuni spaţiale, care scapă percepţiei noastre? Arta lui Hawking e de a găsi imagini intuitive, pregnante, prin care stimulează fantezia şi curiozitatea oricărui cititor, fie că este sau nu iniţiat în fizica fundamentală.

„De unde vine universul? Cum şi când a început? Va ajunge la un sfârşit, şi dacă da, cum? Acestea sunt întrebări care ne interesează pe toţi. Ştiința modernă a devenit însă atât de tehnică, încât numai un număr foarte mic de specialiști sunt capabili să stapânească matematica utilizată pentru descrierea lor. Totuşi, ideile de bază privind originea și soarta universului pot fi enunțate fără utilizarea matematicii, într-o formă pe care o pot înțelege oamenii care nu au educație științifică. Este ceea ce am încercat să fac în această carte.“ (STEPHEN W. HAWKING)

Evolutia omului. Cum a modelat biologia umana istoria lumii Autorul bestsellerelor Cunoasterea si Origini Noi, oamenii, suntem minuni ale evolutiei. Abilitatile noastre exceptionale au creat viata asa cum o stim. Creierul nostru este complex, corpurile noastre sunt un miracol tehnic, avem abilitatea de a transmite cunostinte generatiilor viitoare. Insa suntem si profund imperfecti. Putem trai doar la anumite temperaturi, corpurile noastre sunt vulnerabile in fata microorganismelor si a altor paraziti, avem nevoie constant de somn, de nutrienti si de apa. Toate aceste trasaturi ne-au facut sa ne alegem medii favorabile in care sa ne stabilim, limitandu-ne libertatea de miscare, si au creat ritmurile societatii asa cum le cunoastem astazi. Insa extraordinara contradictie dintre plusurile si minusurile noastre este esenta a ceea ce inseamna sa fii om. Iar istoria a avut un rol in echilibrarea celor doua.

În Făcuți pentru dragoste, Stephanie Cacioppo nu ne spune doar o poveste cu bază științifică, dar ne istorisește și o poveste de dragoste. Cartea este impregnată de insight-uri revelatorii despre cum și de ce ne îndrăgostim, despre ce anume face ca dragostea să dureze, dar și cum procesăm sentimentul de dragoste în cazul unei pierderi. Textul se împletește cu povestea personală de dragoste a autoarei: legătură puternică dintre ea și partenerul său, un om de știință pasionat de munca sa, pierderea acestuia și apoi perioada de doliu și vindecare de după după doliu.

Cintezele lui Darwin. O istorie a evolutiei in actiune

• Autor distins cu Premiul Pulitzer in 1995

Cercetatorii Peter si Rosemary Grant au petrecut douazeci de ani in Arhipeleagul Galapagos pentru a studia speciile endemice de cinteze. In urma acestei cercetari extrem de complexe, ei au descoperit ca nici macar Darwin, parintele biolegiei moderne si cel gratie caruia aceste pasari au devenit faimoase, nu era constient de adevarata forta a evolutiei. In Galapagos, selectia naturala are loc zilnic si ceas de ceas, putand fi observata in actiune. Insa nu doar cintezele lui Darwin fac vizibil acest proces. Vrabiile din SUA, musculitele de otet, cicadele, pestii guppy si multe alte specii studiate in ultimele decenii ofera dovezi concrete ca evolutia actioneaza continuu.

Jonathan Weiner ii urmareste pe sotii Grant in aventura lor stiintifica de pe teren si reda in amanunt dificultatile prin care trec acestia, dar si momentele de bucurie care apar atunci cand datele stiintifice, stranse cu greu, dezvaluie secretele naturii si contribuie la nuantarea felului in care intelegem viata.

În ultimele decenii, pentru a răspunde la întrebarea ce este conștiința?, cercetătorii din sfera neuroștiințelor s-au axat pe studiul creierului și al rețelelor neuronale. Pentru Antonio Damasio, neurolog și filozof, căutarea unei definiții a conștiinței începe cu întrebarea cum se explică apariția ei. Acest mod de a pune problema conduce la rezultate surprinzătoare: fiind, de fapt, o extensie sau expresia cea mai rafinată a homeostaziei, conștiința depinde în bună măsură de structuri non-neuronale, iar relația dintre acestea și creier este rezultatul activității simțurilor. Ca atare, conștiința nu aparține exclusiv ființelor umane, dar nici nu poate fi concepută în absența simțirii, fapt care pune într-o perspectivă interesantă temerile noastre privind evoluția inteligenței artificiale.

O explorare amuzantă a acelor numere stranii care clarifică natura ultimă a realității

Pe James Clerk Maxwell, Paul Dirac sau Albert Einstein, fizicieni și teoreticieni sclipitori, căutarea adevărurilor matematice i-a dus la descoperirea unor perspective noi și neașteptate asupra naturii ultime a realității. Dar care sunt aceste adevăruri? Care sunt misterioasele numere care explică universul?

În Numere fantastice și unde se găsesc, Antonio Padilla, specialist în fizică teoretică și vedetă YouTube, ne duce într-o călătorie cosmică și ireverențioasă printre nouă dintre cele mai extraordinare numere din fizică, oferindu-ne o imagine surprinzătoare și totodată înfricoșătoare a modului în care funcționează universul. Aceste numere stranii includ, printre altele: numărul lui Graham, care este atât de mare încât cu greu poate fi perceput în întregime; TREE(3), a cărui natură finită nu va putea fi niciodată demonstrată, pentru că acest lucru ar necesita atât de mult timp încât universul ar experimenta o resetare de la starea actuală până la rearanjarea fiecărui atom în parte; și 10–120, care măsoară echilibrul înnebunitor de improbabil al acelei energii necesare pentru ca universul să existe mai mult de o singură clipă și să se extindă dincolo de dimensiunea unui singur atom.

Purtându-ne prin vizuina iepurelui pentru a avea o percepție mai bună asupra realității, Padilla ne explică modul în care aceste numere neobișnuite sunt esențiale pentru înțelegerea unor fenomene copleșitoare cum sunt găurile negre, relativitatea și problema constantei cosmologice –, dar și felul în care cele două modalități de a înțelege universul, cele mai bune și mai riguros testate, se contrazic reciproc. Numere fantastice și unde se găsesc este o combinație între știința populară și știința avangardistă, pe de o parte, și explorarea dinamică, distractivă și chiar amuzantă a adevărurilor fundamentale ale universului, pe de altă parte.

Trăim într-o lume imprevizibilă și derutantă. Dezinformarea și teoriile conspiraționiste invadează mass-media. Mai mult ca oricând, este o adevărată provocare să vedem lucrurile obiectiv și să luăm cele mai bune decizii.

Celebrul fizician Jim Al-Khalili ne propune să privim viața de zi cu zi precum oamenii de știință – numai astfel putem controla informaţiile complexe şi contradictorii cu care ne confruntăm. Argumentul său este că știința a ajutat omenirea în încercarea de a vedea lucrurile așa cum sunt cu adevărat, schimbându-ne viața în bine de-a lungul secolelor. Al-Khalili ne vorbește convingător despre importanța gândirii bazate pe dovezi, despre natura adevărului și rolul îndoielii, despre avantajele și dezavantajele simplificării, dar și despre cât de important este să ne apărăm de prejudecăți.

Volumul de fata reuneste textele comunicarilor prezentate la Conferinta interdisciplinara Ipoteze religioase in studiul naturii umane care a avut loc la Universitatea de Vest din Timisoara, in perioada 28-29 octombrie 2022. Aceasta conferinta si-a propus sa analizeze din punct de vedere empiric si conceptual anumite ipoteze fundamentale ale literaturii religioase, preponderent crestine. Printre domeniile stiintifice reprezentate in cadrul lucrarilor dezbatute cu acest prilej s-au regasit: lingvistica, teologia, filosofia, asistenta sociala, medicina, informatica, istoria si altele.

Conferinta a urmarit prezentarea rezultatelor cercetarilor din proiectul Religious Hypothesis and the Study of Human Nature, finantat de Fundatia John Templeton si Universitatea Oxford in cadrul granturilor New Horizons for Science and Religion in Central and Eastern Europe, dar si a altor cercetari conexe. Prin aceste comunicari s-a incercat oferirea pentru publicul larg a unei imagini cat mai exhaustive asupra problematicii abordate.

Smartphone-uri, zgârie-nori, navete spațiale. Tehnologia modernă pare uluitor de complexă. Dar sub suprafață poate fi minunat de simplă.

În „Șuruburi și piulițe”, Roma Agrawal descompune realizările noastre inginerești cele mai complexe în șapte invenții fundamentale: cuiul, resortul, roata, lentila, magnetul, coarda și pompa. Fiecare dintre aceste obiecte este în sine o minune a designului, rezultatul multor iterații și rafinamente. Împreună, ele au permis omenirii să vadă invizibilul, să construiască spectaculosul, să comunice pe distanțe mari și chiar să evadeze de pe planeta noastră.

Urmărind călătoriile surprinzătoare ale fiecărei invenții de-a lungul mileniilor, Roma dezvăluie cum au condus cuiele romane lucrate manual la zgârie-norii moderni, cum a permis roata olarului explorarea spațiului și cum au ajutat-o niște lentile să conceapă un copil, împotriva tuturor așteptărilor.

Ea ne invită să ne minunăm de aceste invenții mici, dar perfect formate, împărtășind poveștile oamenilor de știință și ale inginerilor remarcabili, adesea necunoscuți, care le-au făcut posibile. Șuruburile și piulițele care alcătuiesc lumea noastră poate că sunt minuscule și adesea ascunse, dar ne-au schimbat viața în mod spectaculos.

Un tablou neasteptat al mintii umane care dezvaluie natura biologica a lumilor si a emotiilor noastre interioare, prin povesti de caz tulburatoare, emotionante si, uneori, sfasietoare.

De ce visăm? Ce scop au visele? Există vise premonitorii? Originile și semnificația viselor ne intrigă încă de la începuturile omenirii, dar abia în secolul al XIX-lea oamenii de știință au încercat primele răspunsuri; aceste întrebări rămân și astăzi la fel de incitante. Când creierul visează, cartea a doi cercetători de renume mondial în domeniul studiului somnului, explică descoperirile recente despre creierul adormit și despre semnificația psihologică și neurologică a viselor, explorează tulburările legate de vis și ne arată cum pot înlesni visele creativitatea și cum pot fi o sursă de autocunoaștere.

Cartea aceasta, de o mare bogăție informațională, reprezintă o călătorie de cunoaștere a felului în care creierul uman își dezvoltă sofisticatele mecanisme de învățare încă dinainte de naștere, un proces care continuă de altfel pe tot parcursul vieții adulte.

Stanislas Dehaene, unul dintre experții mondiali de prim rang în neuroștiințe, își dedică bogata experiență de cercetător multidisciplinar studiului unui concept despre care toți credem că știm destul de multe: învățarea. Încă de la bun început, Dehaene ne arată că noțiunea de învățare este tributară unei cunoașteri inexacte, pornind chiar de la ideea larg răspândită că creierul unui bebeluș este un fel de spațiu virgin, o tabula rasa, în care influența mediului înconjurător va modela evoluția sa după naștere. Nicidecum, susține expertul francez, bebelușii sunt, de fapt, niște mici experți în chestiuni de fizică, probabilități și intuiții psihologice. Creierul unui nou ‑născut are deja capacitatea de a evalua mediul înconjurător, de a face deducții în primele luni de viață, de a cerceta și de a înțelege complicatele procese fizice și psihologice ale realității.

Care este importanța unei astfel de descoperiri? Printre altele, faptul că învățarea, acest complex proces prin care creierul elaborează modele ale lumii exterioare, cuprinde arii despre care avem mai degrabă prejudecăți decât certitudini științifice. Descoperirile sale sunt derivate dintr-o susținută cercetare de laborator, prin tehnici imagistice de ultimă generație în neuroștiințe, prin conectarea și oglindirea modelelor computaționale prin care algoritmii matematici cunosc lumea la funcționarea proceselor din creierul uman, prin experimente psihologice riguroase.

Este teribil să ne dăm seama că trăim într-o lume plină de informații greșite, părtinitoare, de mituri, de înșelăciuni și de cunoștințe trunchiate. Nu mai există nici o figură cu autoritate – nimeni nu deține secretul cunoașterii absolute și nu există nici un loc în care să căutăm răspunsuri finale la întrebările noastre (nu, nici măcar pe Google).

Din fericire, „Lumea pe înțelesul scepticilor” este harta noastră prin labirintul vieții moderne. Ne va oferi un traseu printre stâlpii de bază ai gândirii sceptice și va demasca unele dintre cele mai mari mituri, falsuri și teorii ale conspirației științifice – de la antivacciniști la homeopatie, de la OZN-uri la razele N. Pe parcurs vom afla care este diferența dintre știință și pseudoștiință și cum să combatem argumentarea neglijentă, defectuoasă și gândirea superstițioasă.

Sunteți gata să îi însoțiți pe autori într-o călătorie științifică epică, una care ne va duce din peșterile adânci și întunecate ale zorilor omenirii spre primul pas pe Lună? (Da, chiar am ajuns pe Lună!)

"Viața secretă a cadavrelor" este una dintre cele mai serioase, surprinzătoare și... vesele cercetări asupra destinului trupurilor noastre după ce le-am părăsit.

Incinerate, înmormântate, îmbălsămate, disecate, furate, fetișizate, cadavrele umane au exercitat mereu o imensă fascinație asupra muritorilor. Cărora dintre întrebările și temerile noastre le pot da ele răspuns? Cum ne pot ajuta concret la rezolvarea problemelor din această viață, căreia nu-i mai aparțin? Mary Roach a adunat materialul acestei cărți memorabile din istoria preocupărilor macabre ale celor vii. Acribia științifică și apetitul autoarei pentru anecdotică fac din Viața secretă a cadavrelor una dintre cele mai serioase, surprinzătoare și... vesele cercetări asupra destinului trupurilor noastre după ce le-am părăsit.

„Ascensiunea vieţii” este un elogiu adus creativității naturii, dublat de o spectaculoasă analiză a celor mai ingenioase „invenţii" ale lumii vii, de la ADN la fotosinteză, de la sex la conştiinţă și... moarte. Alături de Nick Lane, străbatem regnuri, urcăm și coborâm pe scala timpului geologic, mobilizăm instrumente din arsenalul biochimiei, paleontologiei, fizicii cuantice sau neuroimagisticii, cu ajutorul cărora obţinem cea mai cuprinzătoare panoramă evolutivă a vieții.

Valorificând un bogat material documentar, bazat pe cele mai recente descoperiri ştiinţifice, autorul construieşte o nouă perspectivă asupra odiseei vieţii pe Pământ, de la rudimentarele microorganisme din craterele termale aflate în adâncul oceanelor la omul modern, cu inefabilul sentimentelor sale și cu obsesia nemuririi.

„Biologul Alexandru Stermin călătorește în jurul lumii. Ceea ce începe ca un periplu în lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei se transformă într-o incursiune în lumea ideilor și concepțiilor despre univers. Ca într-o călătorie pe suprafața unei hipersfere care se închide, Alexandru Stermin părăsește zona unde cultura noastră pune omul în centru, ca să regăsească în îndepărtări, paradoxal, același om cu întrebările lui cele mai adânci. Cartea este un excelent jurnal de călătorie care combină biologia, neuroștiințele și cultura filozofică, chestionând propriile noastre concepte și credințe despre ceea ce suntem și care este locul nostru în natură.“ — CRISTIAN PRESURĂ, fizician, autorul bestsellerului „Fizica povestită”

Daron Acemoglu și Simon Johnson oferă o reinterpretare curajoasă a economiei și a istoriei, care va schimba fundamental felul în care vedeți lumea. Un mileniu de istorie și de dovezi contemporane face să fie clar un lucru: progresul depinde de alegerile pe care le facem în privința tehnologiei. Metodele noi de organizare a producției și mijloacele noi de comunicare pot fie să servească interesele înguste ale unei elite, fie să devină fundamentul unei prosperități larg răspândite. Avuția generată de progresele tehnologice ale agriculturii europene din timpul Evului Mediu a fost însușită de nobilime și folosită pentru construirea marilor catedrale, în vreme ce țăranii au rămas să-și ducă traiul la limita înfometării. Primul secol de industrializare din Anglia a oferit clasei muncitoare venituri stagnante. Și în toată lumea de astăzi tehnologiile digitale și inteligența artificială subminează joburile și democrația prin automatizare excesivă, culegere masivă de date și supraveghere inoportună. Nu trebuie să se întâmple astfel. Putere și progres demonstrează că avansul tehnologic a fost cândva – și poate fi din nou – ținut sub control. Progresele tehnologice de ultimă oră pot să devină instrumente de emancipare și democratizare, nu însă dacă deciziile majore rămân în mâinile câtorva lideri din domeniul high-tech mânați de hybris.

„Nu-i nevoie să ai un doctorat în astrofizică sau să fii expert în Albert Einstein pentru a savura cartea lui Rovelli Găuri albe – ea vorbește despre imaginație și explorare la fel de mult ca despre fizică. Carlo Rovelli își ajută cititorii să descopere cât de importantă e imaginația pentru ca atât artiștii, cât și oamenii de știință să privească altfel universul.“ — Associated Press

Până relativ recent destui oameni de știință credeau că găurile negre, obiecte care înghit tot ce se află în vecinătatea lor, sunt pure ficțiuni ale teoreticienilor, permise de ecuațiile gravitației lui Einstein. Azi, găurile negre au depășit domeniul SF, fizicienii nu se mai îndoiesc că ele există, și a fost chiar fotografiat efectul lor asupra corpurilor cosmice.

Aceleași ecuații ale lui Einstein permit însă și existența găurilor albe, obiecte din care ies materie și radiație, în loc să intre, inversul găurilor negre. Găurile albe, deocamdată ipotetice, sunt pariul susținut de Carlo Rovelli și explicat cu farmecul unui narator pasionat, ca în toate cărțile sale, pentru a ajunge la o perspectivă fascinantă asupra timpului și universului.

„Arta nu se află în obiectul artistic, și cu atât mai puțin în vreo misterioasă lume spirituală, ci în complexitatea creierului nostru, în caleidoscopica rețea a relațiilor analogice cu care reacționează neuronii noștri la obiectul respectiv, țesând ceea ce noi numim semnificație. Suntem mișcați pentru că acest proces ne scoate un pic din somnambulismul nostru obișnuit și ne redă bucuria de a vedea ceva nou în lume. E aceeași bucurie pe care ne-o dă știința.“ — CARLO ROVELLI

În era digitală în care trăim, ne simțim constrânși să stocăm și să împărtășim cât mai multe informații personale. Dar ce se va întâmpla cu acestea (postările de pe Facebook, TikTok, LinkedIn sau Twitter, ori fotografiile de pe Instagram) atunci când vom trece în neființă? În ce mod vrem să își aducă aminte de noi ceilalți? Ce drepturi vor avea cei care rămân în urma noastră asupra datelor noastre personale? Ce se păstrează privat și ce va deveni public? La aceste întrebări – și nu numai –, autoarea ne propune câteva răspunsuri, într-o manieră interesantă, captivantă și emoționantă, îmbinând în mod echilibrat poveștile adevărate cu o cercetare științifică riguroasă. „O analiză profundă și foarte necesară a unui subiect care, fără exagerare, ne privește pe toți. […] Toate fantomele din mașinărie scoate la iveală cum Vestul Sălbatic al industriei rețelelor de socializare se află în conflict cu (și în unele situații exploatează în mod intenționat) caracterul efemer al existenței umane.” GEOFF WHITE

,,De unde știm de capul nostru este o comoară. Fiecare capitol este o mică piatră prețioasă plină de insight-uri despre experiența umană. Mai bună decât orice altă carte de care-mi pot aminti – volumul de față răspunde la întrebări legate de modul în care gândim, simțim și acționam.” - Angela Duckworth, autoarea cărții Grit

Inteligenta artificiala si viitorul educatiei. Naratiuni critice ale tehnologiei si imaginatiei in invatamantul superior O carte despre Inteligenta artificiala care ofera publicului o perspectiva originala si importanta intr-un moment-cheie pentru viitorul nostru comun.

Copacii o duc foarte bine fără oameni, însă oamenii nu se descurcă fără copaci. Chiar dacă distrugem lumea prin acțiunile noastre care duc la schimbări climatice, copacii vor supraviețui iar și iar, luptându-se cu despăduriri, incendii devastatoare și furtuni puternice. Ar fi frumos doar să mai fim și noi aici. În Tenacitatea copacilor, continuarea bestsellerului Viața secretă a copacilor, Peter Wohlleben prezintă noi aspecte fantastice despre viața copacilor și ne arată ce abilități își dezvoltă pentru a face față schimbărilor climatice. Totodată, îi critică aspru pe actorii ignoranți din mediul de afaceri și din cel politic, care plantează copaci exclusiv pentru producția de lemn sau pentru a-și îmbunătăți imaginea publică și care, de fapt, exploatează nemilos natura. Dar plantațiile imense de molid nu vor împiedica supraîncălzirea planetei. Cartea este o declarație de dragoste pentru copaci și un apel înflăcărat la protejarea și păstrarea diversității infinite a naturii ale cărei interacțiuni sensibile încă nu le înțelegem pe deplin. Nu doar pentru copaci, ci și spre binele nostru.

Lucy Cooke este zoologă, realizatoare și prezentatoare de filme documentare despre viața sălbatică pentru BBC, PBS, Animal Planet, Discovery și Național Geographic.

Oamenii au ajuns pe Lună și au creat inteligența artificială, dar încă mai au multe de aflat în domeniul zoologiei. Adesea, concepția noastră despre animale este pur și simplu rodul fanteziei, căzând în capcana antropomorfizării lor. Din acest motiv, vedem peste tot ființe care ne seamănă, asupra cărora proiectăm valori umane, precum inocența, curajul sau hărnicia.

Lucy Cooke face o călătorie în jurul lumii pentru a demonta cele mai cunoscute mituri despre animale, scriind cu umor despre felul în care au fost văzute acestea din Antichitate și până astăzi, într-un adevărat tur de forță de la Aristotel la Disney. Demitizarea nu le răpește însă farmecul, pentru că adevărul este de multe ori mai fascinant decât legendele scornite, spre exemplu, de autorii bestiarelor medievale. Anghilele „își ascund" organele reproducătoare de ochii cercetătorilor (printre care și Freud), care le disecă în zadar. Din gonadele castorilor se produce aromă naturală de vanilie. Liliecii au fost folosiți de armata americană ca bomnbe zburătoare. În Columbia, atât de departe de habitatul lor natural, rătăcesc hipopotami aduși ilegal de Pablo Escobar.

Toate aceste animale și multe altele - o întreagă menajerie a celor neînțeleși - sunt prezentate rând pe rând cititorului, cu umor, căldură și, mai ales, înțelegere.

După 40 000 de intervenții chirurgicale, peste 50 de cărți de specialitate și tratate publicate, precum și 18 brevete de inventator, Leon Dănăilă continuă să opereze pe creier și să scrie, în ciuda vârstei înaintate, demonstrând astfel o agilitate mintală și o dexteritate care, conform ultimelor descoperiri medicale, pot fi la îndemâna tuturor. În prima sa carte pentru publicul larg, el ne invită să descoperim potențialul incredibil al creierului uman, arătându-ne cum neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a-și schimba funcțiile și structura, ca reacție la o activitate fizică sau la un proces mintal, ne poate ajuta să ne menținem și chiar să ne îmbunătățim sănătatea și funcțiile creierului pe măsură ce îmbătrânim. „Celulele se degradează odată cu înaintarea în vârstă. Foarte mulți indivizi vin peste vârsta de 60 - 70 de ani cu tulburări mari de memorie, de activitate, de orientare, cu leziuni demielinizante care împiedică transmiterea impulsului nervos. Noi pentru asta luptăm. Încercăm să împiedicăm această degradare, această instalare a unor patologii cognitive precum boala Alzheimer, pentru ca individul respectiv să ajungă la o îmbătrânire sănătoasă, să se poată orienta, să se poată îngriji și să poată face față tuturor sarcinilor de autoîngrijire.” Despre Leon Dănăilă