Știință

La prima vedere, e foarte simplu: iei o fasie de hartie si, dupa ce o rasucesti o data, lipesti capetele unul de altul. Dar, cand incepi sa cercetezi proprietatile obiectului obtinut, descoperi de pilda ca, desi fasia initiala are doua suprafete, cea rezultata are una singura.

Stiinta nu cunoaste intrebare mai profunda, mai staruitoare si mai fascinanta decat cea legata de felul in care au aparut timpul, spatiul si materia. John Barrow, unul dintre marii cosmologi ai zilelor noastre, ne calauzeste intr-o calatorie spre inceputul timpului, un univers in care temperaturile si densitatile erau atat de mari incat nu pot fi reconstituite in laborator.

In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspectiva clasica asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein, care descrie fenomene la scara astronomica (planete, sisteme solare si galaxii), si mecanica cuantica, explicand fenomenele de la scara microscopica (molecule, atomi, nuclee).

Măsura lucrurilor este prima istorie complet ilustrată asupra acestui subiect.

Pentru Richard Dawkins evolutia seamana cu „raul pornit din Eden" despre care vorbeste Biblia, un rau al informatiei purtate de ADN, in curgerea caruia genele se unesc, concureaza si uneori se separa, formand specii noi.

Pentru Richard Dawkins evolutia seamana cu „raul pornit din Eden" despre care vorbeste Biblia, un rau al informatiei purtate de ADN, in curgerea caruia genele se unesc, concureaza si uneori se separa, formand specii noi.

„Povestea Marii Teoreme a lui Fermat este legata indisolubil de istoria matematicii, atingand toate punctele esentiale ale teoriei numerelor. Ea ne ofera o perspectiva unica asupra elementelor care determina progresul matematicii si, poate si mai important, asupra factorilor care-i inspira pe matematicieni. Marea Teorema e punctul de plecare al unei pasionante saga despre curaj, eforturi intelectuale, siretenie si tragedie, avand ca personaje pe toti marii eroi ai matematicii.“ (Simon SINGH)

STEPHEN HAWKING este fizicianul de exceptie care, imobilizat intr-un carucior, suferind din tinerete de sindromul lateral amiotrofic, tine legatura cu lumea printr-un calculator care "vorbeste" in locul lui.

"Cum se face ca nimeni nu ma intelege, dar toata lumea ma iubeste?" se intreba Einstein intr-un interviu din 1944. Teoria relativitatii i-a adus o faima pe care nici un savant n-a dobandit-o vreodata: a devenit simbolul stiintei si al intelepciunii.