De ce unii bolnavi de cancer își recapătă sănătatea, în timp ce alţii se sting cu repeziciune, în condiţiile în care prognosticul a fost același pentru ambele categorii? Folosindu-și experienţa de zeci de ani în oncologie și psihologie, soţii Simonton demonstrează că ameliorările neașteptate se datorează „voinţei de a trăi", adică așteptărilor pozitive și grijii pentru sine manifestate de pacienţii care nu vor să capituleze în faţa tumorii înfricoșătoare.
Fără să înlocuiască tratamentul medical standard, autorii propun, ca adjuvant, un program psiho-educaţional cu tehnici de relaxare, de vizualizare, de gestionare a obiectivelor în viaţă și de reducere a durerii fizice. Rezultatele soţilor Simonton sunt remarcabile: pacienţii lor au o rată de supravieţuire de două ori mai mare decât media naţională din SUA și, adesea, beneficiază de remisiuni nesperate.