Securitatea şi interpretarea Istoriei! În instituţiile de cercetare istoriografică, sociologică, filozofică, dar şi în universităţi ea lucra deasupra cohortelor de cenzori, inclusiv editoriali, culturnici şi experţi în materie. Ţinta ei era puritatea ideologico-politică a scrisului în domeniile enumerate, descurajându-se tendinţele „obiectiviste“. Detecta indivizi şi grupuri de veleitari şi, prin reţelele de informatori şi intrigi, se străduia să le destrame, spre a înăbuşi în faşă disidenţe potenţiale. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ apărea ca un caz tipic de teroare din umbră exercitată de Securitate.
(Apostol Stan)
(Apostol Stan)