Ajuns la varsta de saptezeci de ani, poetul, prozatorul si traducatorul Ilie Constantin isi reevalueaza opera. Insa textele din prezentul volum nu sunt doar o relectura cat mai obiectiva a propriilor scrieri, ci si bilantul unei vieti exemplare pentru secolul trecut: scriitorul a cunoscut rigorile regimului comunist, izolarea impusa de autoexilul sau francez si reintoarcerea intr-o patrie in care statutul scriitorului, al omului de carte in genere, nu mai era acelasi cu cel pe care-l cunoscuse. In ciuda tuturor accidentelor de parcurs, Ilie Constantin a continuat sa scrie si sa publice, fie volume personale, fie traduceri din marea poezie italiana a secolului XX.
''Meseria de scriitor se invata, oare? Da, la un mod general care se inscrie in procesul vast al imbogatirii intelectuale, prezenta «zeului» deasupra celui ce se instruieste ramanand determinanta. Exista si dascali universitari care-i imbogatesc pe cursantii lor cu felurite tehnici literare. Insa un dar innascut, greu de definit, il poarta pe posesorul lui spre creatie oricare ar fi genul in care se va exprima.'' (Ilie Constantin)
''Meseria de scriitor se invata, oare? Da, la un mod general care se inscrie in procesul vast al imbogatirii intelectuale, prezenta «zeului» deasupra celui ce se instruieste ramanand determinanta. Exista si dascali universitari care-i imbogatesc pe cursantii lor cu felurite tehnici literare. Insa un dar innascut, greu de definit, il poarta pe posesorul lui spre creatie oricare ar fi genul in care se va exprima.'' (Ilie Constantin)