În romanul Drumul Flandrei, Claude Simon aprofundează explorarea şi reconstituirea memoriei, plecând de la istoria unei familii şi a câtorva dintre membrii acesteia, pe fondul celui de-al doilea război mondial, într-o încrengătură de amintiri, de viziuni şi imagini care devin conştiente pe măsură ce ţâşnesc din haosul memoriei şi se înscriu în ordinea limbajului.
Romanul a fost distins cu premiul L'express în 1960.