Efectul de halou apare atunci când vânzările şi profiturile unei companii sunt ridicate, iar oamenii ajung să creadă că există o strategie genială, un lider vizionar, angajaţi capabili şi o cultură corporatistă excepţională. Când performanţele se lasă aşteptate, se consideră că strategia este greşită, că managerii sunt aroganţi, angajaţii mulţumiţi de sine, cultura stagnantă. În realitate, nimic nu s-a schimbat: performanţa companiei generează un halou care modelează felul în care îi percepem strategia, conducerea, angajaţii, cultura şi multe altele.
Oferind exemple ale unor companii de vârf precum Cisco Systems, IBM sau Nokia, Rosenzweig demonstrează cât de răspândit este efectul de halou şi identifică alte 8 iluzii, printre care: mirajul corelaţiei şi cauzalităţii; mirajul explicaţiilor unice; mirajul unirii punctelor câştigătoare; mirajul cercetării riguroase; mirajul succesului durabil.
Oferind exemple ale unor companii de vârf precum Cisco Systems, IBM sau Nokia, Rosenzweig demonstrează cât de răspândit este efectul de halou şi identifică alte 8 iluzii, printre care: mirajul corelaţiei şi cauzalităţii; mirajul explicaţiilor unice; mirajul unirii punctelor câştigătoare; mirajul cercetării riguroase; mirajul succesului durabil.