Gandirea-cinema

Intr-un eseu care cauta evidenta artei cinematografice, Cezar Gheorghe demonstreaza ca filmul apartine unei vieti spirituale mai inalte, pornind de la celebra definitie a lui Godard: „Cinematograful este adevarul de douazeci si patru de ori pe secunda“. Deoarece „scrierea cu lumina“ – gandirea filmului – reuseste sa proiecteze pe ecran nu numai imaginea exterioara a fiintelor si lucrurilor, ci si o vitalitate noua regasita in perfectiunea mecanica a miscarilor camerei de filmat: acea unitate ritmica a timpului pe care se desfasoara imaginile vietii. Prin tratarea cinematografului ca gandire, autorul ne ofera o strategie pentru a gandi filozofic despre film si pentru a extrage filozoficul din film. Dar miza cartii depaseste simplul domeniu al reprezentarii cinematografice, ea marcheza momentele-cheie din evolutia atat de spectaculoasa a artei filmului.