Glorie

Gavril Matei (Matei Albastru, pe numele său de poet) s-a născut pe 3 octombrie 1943, în localitatea Cioanca (Săliştea Nouă). A început Facultatea de Filologie, secţia Română, la Cluj, a absolvit-o la Bucureşti. A debutat cu volumul Un copil loveşte cerul, în 1968. Glorie, publicat în 1969, a fost retras din librării la scurt timp după apariţie. A publicat în 1970 volumul Pur, influenţat fiind de poezia concretă inventată şi epuizată deja în Germania. Printre celelalte titluri ale sale se numără şi: Împărăţia (1972), Între floare şi fruct (1974), Noaptea definitivă (1978), Patria libertăţii (1979), Steaua nebunului (1982), Poveşti auzite de la bunicul meu (1983), Un spaţiu mai curat (1991). A lucrat ca redactor la Luceafărul, la editura Viitorul românesc şi la Editura Academiei. A publicat ultima sa carte, Lebăda oarbă, în 2006. A încetat din viaţă în 2008, pe 22 mai