Humanitas Junior

Traducere de Oana Bârna (Sub pământ) și Mona Antohi (Sub ape)

Sute de informații fascinante așteaptă să fie descoperite în cel mai nou atlas conceput de autorii bestsellerului Hărți. Deschide-l si vei privi lumea cu alți ochi.
Aleksandra Mizielinska si Daniel Mizielinski sunt unii dintre cei mai cunoscuți și apreciați ilustratori europeni ai momentului datorită stilului foarte proaspăt și creativității iesite din comun.

Dovedește pe Kidibot.ro că ai citit „Dinosarium” și câștigi garantat 50 de puncte! De asemenea, poți câștiga multe alte premii!
https://www.kidibot.ro/dinosaurium/

 

Traducere de Cecilia Laslo, Iustina Croitoru și Cristian Negoiță

Acest muzeu este deschis tot timpul și adăpostește o colecție uluitoare, de la micuțul Troodon la giganticul Brachiosaurus.
Cum au evoluat dinozaurii? De ce unii aveau pene, iar alții, solzi?
Explorează lumea dinozaurilor și află răspunsuri la toate aceste întrebări și la multe altele!

„O mai scurtă istorie a timpului pentru un public mai tânăr.“ (USA Today)

George și luna albastră vă invită alături de eroii ei într-o călătorie fantastică spre una dintre lunile lui Jupiter. George și Annie se alătură unui program spațial pentru astronauți și se pregătesc din greu într-o tabără de antrenament pentru zborurile interplanetare. Realiatea nu este însă nici pe departe ceea ce pare la prima vedere: cei doi descoperă că pe Pământ și în Cosmos se petrec lucruri ciudate, află că au loc misiuni spațiale misterioase și își dau seama că antrenamentul la care sunt supuși devine pe zi ce trece mai înspăimântător.

Cea de-a cincea aventură a seriei scrise de Lucy Hawking împreună cu tatăl ei, profesorul Stephen Hawking, vă aduce informații și descoperiri de ultimă oră din lumea științei.

Faceți cunoștință cu Jojo, cel mai năzdrăvan pisoi din câți ați întâlnit! Îi plac trenulețele de jucărie, se dă în vânt după plăcinta cu mere a bunicii și e mare cititor de cărți de povești. În ultima vreme însă, el are de furcă cu un ditamai monstrul de culoare verde, pe care – ciudat lucru! – nu-l vede nimeni în afară de el. Cum se poate una ca asta? Deschideți cartea și descoperiți cum reușește Jojo să afle secretul fioroasei creaturi și s-o îmblânzească. Bineînțeles, împreună cu mama și tata.

„O carte frumoasă pentru întreaga familie. Spaimele copiilor pot părea imense, dar această poveste minunată îi va învăța pe cei mici să le îmblânzească. Dincolo de ilustrațiile amuzante și de povestea simpatică e un mesaj profund: copiii au nebănuite resurse interioare ca să facă față emoțiilor puternice, iar părinții îi pot ajuta prin joc și empatie.“ (LAWRENCE J. COHEN, doctor în psihologie)

 

Delia are nouă ani și o energie debordantă. Îi plac cărțile („Delia citește tot“, zic cunoscuții), călătoriile, muzeele de artă, muzica, animalele, în special melcii, și culorile. Asta pentru că Delia e artistă în toată puterea cuvântului și se pricepe de minune să găsească prilejuri de desenat. Cu creioane, carioci ori acuarele, imaginație nemărginită și talent pe măsură, ea zugrăvește cele mai năstrușnice întâmplări. De pildă, în această carte frumoasă ca un album, Delia a desenat povestea incredibilă-dar-adevărată a unei zile care a început la școală și s-a terminat în Olanda. Nu-i nemaipomenit?

”Vouă v-ar plăcea să locuiți, când veți fi mari, în magazine de delicatese? Dar să aveți meseria de excursioniști? Dar să vă antrenați pentru a fi cei mai grozavi cititori? Dar să fiți călători-vizitatori-de-muzee sau măcar târgoveți de plușuri? Sau, de ce nu, scufundători în Oceanul Pacific? Dacă da, cartea Deliei e ghidul perfect. O să vă dea tuturor idei, o să vă înveselească și o să vă bucure cu niște desene fantastice. Căci Delia știe perfect cum să pui un elefant înăuntrul altui elefant, cum să faci pisici sfârâitoare, și melci filozofi, și prințese cool, și o mulțime de minunății.” Ioana Nicolaie

”Primiți cu melcul? Eu zic să primiți, că rău n-o să vă pară… Delia e o colindătoare beton, iar melcul ei cu ștaif franțuzesc îi ține isonul de minune.” Florin Bican

”O vioiciune molipsitoare răzbate din ceea ce face Delia, fie că povestește, fie că desenează. Cartea ei e un fel de mic jurnal ilustrat. Portretele scriitorilor, prezentarea lui Melcovici („nu spui ține… persoană însemnată…“) și intervențiile acestuia, precum și călătoria în Olanda sunt bucățile mele preferate. În numai câteva pagini, Delia reușește să ivească un curcubeu de idei, emoții și imagini. La doar nouă ani, ea povestește atât pentru copii (sunt convins că vor adora cartea și că mulți dintre ei vor încerca să-i calce pe urme), cât și pentru adulți. Eu, unul, mă declar cucerit.” Ciprian Măceșaru

Despre autoare

DELIA locuieşte în Vaslui, este elevă în clasa a treia, cititoare împătimită şi artistă în toată puterea cuvântului. De desenat, desenează de când se ştie, iar de citit, citeşte de la 5 ani cam tot ce-i pică sub privirile curioase. Nu-i de mirare că, împletindu-şi cele două mari pasiuni, până la urmă a ajuns să deseneze ce citeşte şi să născocescă istorii incredibile pe care apoi le ilustrează. Pe deasupra, Delia este mare iubitoare de călătorii de-adevăratelea sau cu gândul: şi-a propus de mică să viziteze toate muzeele lumii, însă unde nu poate ajunge cu trenul sau cu avionul îndrăzneşte să ajungă cu imaginaţia. Aflând despre toate acestea, ne-am hotărât să o cunoaştem şi s-o rugăm să ne povestească mai multe despre ea, ca să facem împreună o carte. Iar Delia ne-a povestit – cu talent, cu haz şi cu desene de o nemaipomenită bogăţie a amănuntelor – o palpitantă zi din viaţa ei. Şi ne-a cucerit pe loc!

Traducere de Iustina Croitoru

Pandora trăieşte singură, într-o căsuţă înjghebată din rămășițele pe care le aruncă oamenii, şi cea mai mare bucurie a ei este să repare lucruri stricate. Într-o zi, o pasăre albastră cade din înaltul cerului în curtea ei, iar viața Pandorei nu va mai fi niciodată la fel. O poveste emoţionantă despre prietenie, speranţă şi regenerare, despre forţa creatoare a naturii şi puterea binelui de a schimba lumea.

O carte scrisă cu sinceritate și umor despre cea mai frumoasă și mai emoționantă experiență din viața unei femei.

Daca ești însarcinată deja sau doar cochetezi cu ideea de a deveni mamă, această carte își va fi cea mai bună prietenă. Pentru că numai cea mai bună prietenă și-ar spune cât de mult te poate transforma, fizic și emoțional, experiența gravidității. Doar aici vei gasi acele informații trecute sub tăcere de medici și de alte ghiduri de sarcină, din falsă pudoare sau pur și simplu din incapacitatea de a le acorda importanța pe care o merită. Autoarea, Vicki Iovine, a născut patru copii în șase ani și a cunoscut cam toate dificultățile, dar și deliciile acestei experiențe de fiecare dată unice. Soluția ei: un pic de umor, foarte multă răbdare și infinită dragoste pentru ființa care prinde contur în tine.

Magie! În orăşelul lui William, verdeaţa care împânzeşte străzile capătă peste noapte forme nemaivăzute: de bufniţă înţeleaptă, de elefant, de balaur cu coada de frunziş. Şi chiar dacă misteriosul grădinar care a creat această lume de poveste dispare la fel de tainic precum a apărut, frumuseţea operelor lui le schimbă viaţa tuturor, pentru totdeauna.

A fost odată ca niciodată un prinţ, nu mai mare, dar nici mai mic decât un băieţel ca toţi băieţeii, care trăia singur pe o planetă mititică, departe de Pământ. Și poate că nu i-am fi aflat povestea dacă într-o bună zi pe planeta lui n-ar fi răsărit, pe nepusă masă, o floare. Iar floarea a prins să vorbească cu micul prinţ, și vorbele ei l-au încântat și l-au întristat în aceeași măsură, fiindcă i-au dezvăluit că dincolo de lumea așa cum o știe el se află încă multe-multe alte lumi. Și micul prinţ, cuprins de curiozitate, a pornit prin univers, străbătând planetă după planetă să-și facă prieteni, să cunoască și să înveţe.

„Ce talent grozav are Ana Alfianu! Pe de o parte, spune o poveste iniţiatică, în genul celor ale lui Michael Ende sau Peter Beagle, cu băieţei și ţestoase vorbitoare, cu pești care se hrănesc cu lacrimi, cu prelegeri policolore despre puterea cuvintelor, cum foarte rar s-au scris în literatura noastră. Pe de altă parte, își ilustrează singură povestea cu imagini de o frumuseţe care îţi taie respiraţia, exact acele imagini ideale cu care ne visam în copilărie poveștile. Prin urmare, dragi cititoare & cititori, cartea pe care o aveţi în mână nu e doar o carte — e chiar copilăria voastră ilustrată. Deschideţi-o: o veţi iubi de îndată. Eu, cel puţin, așa am păţit.“ (Radu VANCU)

Val are 10 ani și face parte din specia visătorilor. Îi place să se joace, să exploreze prin pădurea din apropierea casei și să citească povești. Cu siguranţă, nici nu i-a trecut prin cap s-ajungă el însuși personaj într-o poveste.
Însă, într-o bună zi, cuprins de dorul bunicului său, plecat fără putinţă de întoarcere în Cetatea Sufletelor, Val se hotărăște să caute acest loc straniu, netrecut pe nici o hartă din lume.
Împreună cu Malila, o broască-ţestoasă zburătoare, băiatul porneşte într-o călătorie fantastică, presărată cu primejdii, probe de curaj, nenumărate întrebări şi cu descoperiri pe care le faci doar atunci când te apropii de sfârşitul copilăriei.
Drumul îi poartă pe cei doi din regatul mării, unde domneşte caracatiţa Elacaravolturna, care ştie să vindece suferinţele cu poveşti, într-un oraş ciudat, care-şi schimbă forma cu fiecare cuvânt rostit de locuitorii săi, în ţinutul balaurului poet O şi, în cele din urmă, în Palatul Lunii, unde stăpânesc visele, păstrătoarele tuturor tainelor omeneşti. Ajuns aici, Val e uimit să descopere că sfârşitul drumului nu-i capătul călătoriei şi că pentru el adevărata aventură de-abia începe.

Aţi aflat deja de la şcoală despre Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (adică al Munteniei), care a domnit între 1386 şi 1418, ducând lupte grele cu turcii. Apoi, probabil aţi citit sau poate chiar aţi învăţat pe dinafară, din Scrisoarea III a lui Eminescu, superba evocare a bătăliei de la Rovine: înainte de înfruntare, sultanul îl sfidează pe Mircea cu aceste cuvinte: „Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedic de-un moşneag?“ Iată că şi genialul Eminescu s-a înşelat asupra înţelesului epitetului „cel Bătrân", căci pe vremea lui, la noi, cercetările istorice erau abia la început! În realitate, la Rovine, Mircea era foarte tânăr. „Cel Bătrân“ i s-a zis în veacurile următoare, când au ajuns în scaunul Ţării Româneşti şi alţi domnitori purtând (sau luând la înscăunare) acest nume. Atunci când se pomenea de primul voevod Mircea, de marele Mircea, i se spunea „cel Bătrân“, adică „cel Vechi“, cel din vechime. Asta înseamnă „cel Bătrân“. Să ştiţi, de asemenea, că datorită înfăptuirilor şi a nobleţei caracterului său i s-a mai zis şi „cel Mare": Mircea cel Mare. Veţi judeca şi voi, din povestirea care urmează, dacă e vrednic să i se spună astfel.

Istoria omenirii. O istorie multimilenară depănată de un mare povestitor. O istorie care poate fi parcursă cu sufletul la gură, într-o săptămână, sau pe îndelete, într-o vacanţă. Iar atunci când închidem cartea rãmânem adânciți în gânduri, pentru că, dincolo de fapte, povestitorul ne pune în față marile întrebări despre lume și om. Ediţia aceasta, adusă la zi, porneşte din zorii timpurilor şi ajunge până la dezvoltarea reţelelor de socializare (Facebook şi Twitter), vorbind despre evenimentele și personalitățile fără de care întreaga istorie a civilizaţiei ar fi fost alta.

Ediție actualizată și introducere de Robert Sullivan. Traducere de Cornelia Dumitru

 

Carte recomandată de Academia Germană de Literatură pentru Copii și Tineret

Gambrino Berebum e un domn sfios și temător ca un șoricel. De cine se teme? De madam Pătlăgică, gazda lui, care mereu îi caută nod în papură; de șeful lui, Mugurel Boubătrân, un pisălog și jumătate; și în general de toți nerozii și mitocanii cu nasul pe sus cărora le tună și le fulgeră. Până când într-o bună zi – atenție, într-o sâmbătă! – domnul Gambrino îl întâlnește pe Sambo, mogâldeața, care decide să rămână la el. Pe obrăznicãtura de Sambo nimeni și nimic n-o sperie, are în minte numai ștrengării și pe deasupra… ac de cojocul multora – păzea! Dacă la început bietul domn Gambrino e teribil de jenat de asemenea purtări și caută să scape în fel și chip de Sambo, cu cât cei doi petrec mai mult timp împreună, cu-atât tăticul își îndrăgește mai mult odrasla! Iar la sfârșit, ce ciudat: blândul domn Gambrino a învățat de la Sambo cum să nu se mai teamă de alții – ba chiar să-i și pună la punct pe cei ce-o merită cu vârf și-ndesat!

În sfârşit, cei mici primesc răspunsuri la cele mai mari întrebări ale lor. Și nu de la oricine, ci de la oameni foarte importanți.

Nu e deloc simplu să fii părinte. Ce te faci când copiii te asaltează cu întrebări care mai de care mai năstruşnice: De ce au zebrele dungi? De unde vin unghiile? Care figură geometrică are cele mai multe laturi? De ce ţânţarii îi pişcă doar pe unii dintre noi? şi alte „întrebări mari de la cei mici“...

Antologia de faţă, alcătuită chiar din întrebări trimise de copii la care răspund specialişti din diverse domenii: oameni de ştiinţă, muzicieni, sportivi, vedete de televiziune, e un colac de salvare pentru toţi cei care se simt copleşiţi de curiozitatea şi inventivitatea celor mici.

Și, ca să fie şi mai atrăgătoare pentru minţile iscoditoare, această carte cuprinde şi o serie de teste, prin care, singuri sau împreună cu părinţii, copiii îşi pot măsura forţele.

Scrisoarea unui critic literarcatre un prieten pinguin(fragment)Bucurestimartie, 2003Draga Apolodor,[...] L-am cunoscut pe inventatorul tau - il cheama Gellu Naum - si tare as fi vrut sa pun mana pe telefon si sa-mi risipesc, de dragul tau, toate vorbele bune. Dar, Apolodor, trebuie sa afli ca el a plecat acum vreo doi ani intr-o misterioasa calatorie, in Labrador sau pe Mississippi, intr-un bac, sau a zburat, in cosmos, pe urmele tale, si n-are nici un telefon in apropiere, nici macar unul mobil.

Aţi aflat deja de la şcoală despre Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (adică al Munteniei), care a domnit între 1386 şi 1418, ducând lupte grele cu turcii. Apoi, probabil aţi citit sau poate chiar aţi învăţat pe dinafară, din Scrisoarea III a lui Eminescu, superba evocare a bătăliei de la Rovine: înainte de înfruntare, sultanul îl sfidează pe Mircea cu aceste cuvinte: „Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedic de-un moşneag?“ Iată că şi genialul Eminescu s-a înşelat asupra înţelesului epitetului „cel Bătrân", căci pe vremea lui, la noi, cercetările istorice erau abia la început! În realitate, la Rovine, Mircea era foarte tânăr. „Cel Bătrân“ i s-a zis în veacurile următoare, când au ajuns în scaunul Ţării Româneşti şi alţi domnitori purtând (sau luând la înscăunare) acest nume. Atunci când se pomenea de primul voevod Mircea, de marele Mircea, i se spunea „cel Bătrân“, adică „cel Vechi“, cel din vechime. Asta înseamnă „cel Bătrân“. Să ştiţi, de asemenea, că datorită înfăptuirilor şi a nobleţei caracterului său i s-a mai zis şi „cel Mare": Mircea cel Mare. Veţi judeca şi voi, din povestirea care urmează, dacă e vrednic să i se spună astfel.

În sfârşit, cei mici primesc răspunsuri la cele mai mari întrebări ale lor. Și nu de la oricine, ci de la oameni foarte importanți.

Nu e deloc simplu să fii părinte. Ce te faci când copiii te asaltează cu întrebări care mai de care mai năstruşnice: De ce au zebrele dungi? De unde vin unghiile? Care figură geometrică are cele mai multe laturi? De ce ţânţarii îi pişcă doar pe unii dintre noi? şi alte „întrebări mari de la cei mici“...

Antologia de faţă, alcătuită chiar din întrebări trimise de copii la care răspund specialişti din diverse domenii: oameni de ştiinţă, muzicieni, sportivi, vedete de televiziune, e un colac de salvare pentru toţi cei care se simt copleşiţi de curiozitatea şi inventivitatea celor mici.
Și, ca să fie şi mai atrăgătoare pentru minţile iscoditoare, această carte cuprinde şi o serie de teste, prin care, singuri sau împreună cu părinţii, copiii îşi pot măsura forţele.

„De câte ori mă uit la cer, îl aud râzând pe Micul Prinț și știu că oaia nu a mâncat floarea." Oana Pellea

"Cartea cu Apolodor", performanţă stilistică într-unul dintre genurile cele mai dificile, poezia pentru copii, se adresează de fapt tuturor vârstelor şi a cucerit publicul încă de la inceput. Aventurile pinguinului călător care au apărut in 1959, într-un volum ilustrat de Jules Perahim, au fost reeditate în 1963, apoi in 1975, cu desenele lui Dan Stanciu. Ultima ediţie a fost tiparită, cu titlul schimbat şi cu un text prescurtat, în 1988.

Humanitas publică, după 55 de ani de la apariţia lor în limba română, Aventurile lui Cepelică de Gianni Rodari în inegalabila traducere a lui Mircea Sântimbreanu, într-o ediţie superb ilustrată.

***

Bun venit la "Animalium"! Muzeul este deschis la orice oră. În sălile sale vizitatorii de toate vârstele pot admira o colecţie extraordinară cu 160 de animale. Veţi afla secretele evoluţiei vieţii, veţi intra în sălile de disecţie și veţi descoperi marea varietate a habitatelor terestre … Intraţi şi studiaţi regnul animal în toată splendoarea sa!

Katie Scott a studiat ilustraţia de carte la Brighton University, iar apoi a lucrat pentru BBC, New York Times şi Universal Records. Trăieşte şi lucrează la Londra.

Jenny Broom şi-a făcut studiile la Slade School of Art din Londra. Este o editoare cu experienţă şi autoare a mai multor cărţi pentru copii. Trăieşte la Londra.

În septembrie 2016, la Editura Humanitas apar trei cărţi minunate pentru copii şi părinţi deopotrivă. Trei atlase unice prin bogaţia informaţiilor şi felul în care au fost structurate,  cu ilustraţii realizate în peniţă şi colorate digital şi informaţii uşor de reţinut. "Animalium" de Katie Scott şi Jenny Broom, "Historium" de Richard Wilkinson şi Jo Nelson şi "Hărţi. O călătorie prin ţările, mările şi culturile lumii" de Aleksandra Mizielinska şi Daniel Mizielinski sunt cele trei atlase, primul de zoologie, al doilea de istorie şi ultimul de geografie, primele două fiind adevărate muzee între coperţi în care vizitatori de toate vârstele pot cerceta exponate şi admira animale din vechime sau uimitoare colecţii de vestigii arheologice.

Bun venit la Historium! Muzeul este deschis la orice oră. Vizitatorii de toate vârstele pot admira o uimitoare colecţie, de peste 130 de vestigii arheologice. Veţi afla cum trăiau popoarele vechi și veţi descoperi extraordinarele obiecte rămase de la ele. Intraţi şi studiaţi trecutul în toată splendoarea sa!

Richard Wilkinson a învăţat de unul singur să ilustreze cărţi. Trăieşte şi lucrează la Brighton. A colaborat cu publicaţiile New Scientist, Intelligent Life, TIME şi cu casa de modă Ted Baker.

Jo Nelson a studiat limbile moderne şi medievale la Cambridge University. Este cercetătoare de lucrări ştiinţifice.

În septembrie 2016, la Editura Humanitas apar trei cărţi minunate pentru copii şi părinţi deopotrivă. Trei atlase unice prin bogaţia informaţiilor şi felul în care au fost structurate, cu ilustraţii realizate în peniţă şi colorate digital şi informaţii uşor de reţinut. Animalium de Katie Scott şi Jenny Broom, Historium de Richard Wilkinson şi Jo Nelson şi Hărţi. O călătorie prin ţările, mările şi culturile lumii de Aleksandra Mizielinska şi Daniel Mizielinski sunt cele trei atlase, primul de zoologie, al doilea de istorie şi ultimul de geografie, primele două fiind adevărate muzee între coperţi în care vizitatori de toate vârstele pot cerceta exponate şi admira animale din vechime sau uimitoare colecţii de vestigii arheologice.

George şi Annie pornesc într-o aventură spaţială pentru a salva Universul.

„O mai scurtă istorie a timpului pentru un public mai tânăr.“ (USA Today)

George şi codul indescifrabil este al patrulea volum despre George, Annie, Eric și, bineînțeles, Cosmos scris în colaborare de Lucy și Stephen Hawking.

In Orasul Florilor, locuitorii sai prichindei au nume care spun totul despre talentele, ocupatiile si firile lor: Stietot, Pilula, Surubel si Piulita, Limonada , Glontisor, Acuarela, Posibil si Probabil. Este clar ca Habarnam nu stie nimic!

Degeaba incearca sa se faca muzicant, pictor, poet, sofer de curse... Dar transformarea lui incepe sa se petreaca odata cu plecarea intr-o expeditie nemaipomenita in lumea prichindeilor, la capatul careia Habarnam stie chiar sa si citeasca!

Într-o după-amiază însorită de iulie, în anul 1862, un profesor de la Oxford, pe numele lui Charles Lutwidge Dodgson, porneşte într-o plimbare cu barca pe râul Tamisa, împreună cu cele trei fetiţe ale prietenilor săi, dintre care una se numeşte Alice. Ca să-şi distreze micuţele însoţitoare, cel ce mai târziu avea să semneze cu pseudonimul Lewis Carroll plăsmuieşte pe loc aventurile unei fetiţe care porneşte pe urmele unui personaj neobişnuit: un iepuraş alb cu ceas în buzunarul vestei.
Astfel s-a nascut povestea lui Alice în Ţara Minunilor, în care creaturi stranii precum Iepurele de Martie, Pisica-Cheshire, Regina de Cupă sau Falsa Broască Ţestoasă sfideaza legile firii şi ale limbajului cu o dezinvoltură pe care numai copiii o pot înţelege pe deplin. Dincolo de încercările exegeţilor de a descifra jocurile de limbaj şi aluziile presărate în text, Alice rămâne şi astăzi ceea ce a fost pentru atâtea şi atâtea generaţii: o „carte a cărţilor“ pentru copii, în care imaginaţia şi umorul îşi găsesc expresia dsăvârşită.

Un ghid celebru, un National Bestseller, cum scrie pe coperta ediţiei originale, care pornește de la ideea că nu e suficient să ne iubim copiii ca să-i educăm bine – trebuie să învăţăm „meseria de părinte“. O „meserie“ sintetizată în această carte în cele 50 de probleme cu care ne confruntăm cel mai des ca părinţi şi soluţiile lor practice. De exemplu: Tândăleala, Crizele de nervi, Răspunsurile obraznice, TV-mania, Notele proaste, Mofturile la mâncare. 
Problemele privesc copiii de 3-4 până la 12-13 ani. Soluţiile sunt verificate, funcţionează. Manualul e sistematizat, concis şi are un ingredient care n-ar trebui să-i lipsească nici unui părinte: umorul.

„Ce anume ține la locul lor Soarele şi planetele?“
„Ce există dincolo de cer? Mama mi-a spus că dumneavoastră mi-aţi putea spune.“
„Aş mai vrea să vă întreb: dumneavoastră faceţi vreodată greşeli?“

Suntem adesea uimiți de inocența și de curiozitatea fără margini a copiilor, evidente în întrebările pe care le pun. Iar scrisorile copiilor sunt întotdeauna atrăgătoare, mai ales dacă se adresează unei celebrități. În Dragă profesore Einstein, editoarea Alice Calaprice a adunat peste 60 de scrisori, majoritatea inedite, scrise de copii — americani, japonezi, sud-africani etc. — marelui om de știință. Răspunsurile pe care Einstein le-a dat unora dintre aceste scrisori, aflate și ele în carte, dezvăluie fața intimă, plină de căldură umană, a marelui om de știință. Corespondența e pusă în valoare de numeroase fotografii ale lui Einstein în ipostaze relaxate și amuzante.

„Cartea de față reflectă cea mai extraordinară calitate a lui Einstein: aceea de a comunica în mod ludic și de a simplifica cele mai complexe idei despre univers, menținându-și o inocență de copil. O revelație pentru orice fan Einstein, indiferent de vârstă.“ (Michael PATERNITI, autorul cărții Driving Mr. Albert: A Trip across America with Einstein’s Brain)

Povestea prieteniei dintre un băiat și câinele său, o poveste pentru copii și pentru oamenii mari care n-au uitat să iubească, fie doar și un câine.

Când intră în familia băiatului de zece ani, Tomi e un căţel cu labe groase şi cu aspect de pui de lup. Apoi Tomi creşte şi devine un „lup“ în toată firea, inteligent foc şi, culmea!, plin de umor. O prietenie cum nu s-a mai văzut ia naştere între cei doi. Băieţelul, care e stăpânul lui, află că alături de un câine viaţa poate deveni cea mai frumoasă poveste. Tomi îl însoţeşte în excursiile cu bicicleta, mănâncă nuci şi struguri cot la cot cu stăpânul său, se scaldă cu el în iazuri, îl ajută să facă focul în luminişurile pădurii, îi ţine de cald băiatului când noaptea îi prinde pe câmp şi când rămân să se culce sub un şopron pe câte o grămadă de foi de porumb. O formidabilă complicitate îi uneşte pe băiat şi pe câinele său.
Ajuns adolescent, băiatul este într-o zi arestat şi dus în lagărul de la Canal. Când se întoarce, află că Tomi dispăruse la scurtă vreme după arestarea lui. Plecase oare să moară în vreunul din locurile îndrăgite ale vagabondajelor comune? Fusese omorât?

Alteţa Sa Regală Prinţul Charles de Wales le transmite copiilor, în aceste pagini superb ilustrate, un mesaj esenţial — putem pune capăt distrugerii mediului înconjurător dacă găsim o cale de a trăi din nou în armonie cu Natura.
În urma preocupării de o viață, Prințul Charles a ajuns la o concluzie simplă: schimbarea poate surveni numai dacă integrăm firesc soluțiile oferite de mediul înconjurător în viața de zi cu zi; nu putem trăi frumos dacă nu ţinem seama de planeta care ne găzduieşte. Îndemnul Alteței Sale către oamenii din întreaga lume şi de toate vârstele este să încerce să găsească un echilibru cu Natura, astfel încât să putem rezolva cea mai gravă criză din istoria modern a omenirii — şi să salvăm Planeta.

Mai multe informaţii despre Prinţul de Wales şi lucrările sale caritabile puteţi găsi la www.princeofwales.gov.uk.