Incredibila si trista poveste a candidei Erendira si a bunicii sale fara suflet

In Incredibila si trista poveste a candidei Erendira si a bunicii sale fara suflet, la fel ca in Un veac de singuratate, imaginile par a izvori la fel de firesc ca florile silvestre intr-un camp manos, dupa ploaie. Aceasta capacitate uimitoare a lui García Márquez de a crea imagini (pe care, dupa spusele lui, a deprins-o de la bunica), nu se nutreste dintr-o fantezie gratuita si dezordonata, ci din toate manifestarile si caracteristicile care configureaza culturile din zona Marii Caraibilor (printre acestea clima, geografia, organizarea sociala, economia, miturile, simbolurile, legendele, credintele si superstitiile), precum si din traditia literara occidentala. (Elsa Cajiao Cuellar)