Asemenea unui romancier chinez, eu vreau să scriu pentru oameni. Poveştile aparţin populaţiei. Numai ea poate judeca, pentru că simţurile ei sunt nepervertite şi emoţiile ei sunt neîngrădite. Un romancier nu trebuie să privească literatura ca pe un scop în sine. Nici măcar nu trebuie să cunoască prea bine acest teritoriu, pentru că oamenii, care sunt materialul său, nu se află acolo. El este un povestaş într-un cort, la ţară, şi poveştile lui atrag oamenii în acel cort. El nu trebuie să ridice vocea când trece pe-acolo un învăţat. El trebuie să fie bucuros dacă oamenii de rând îl ascultă cu plăcere. Cel puţin aşa am învăţat eu din China.
Pearl S. Buck, Premiul Nobel pentru Literatură, 1938
Pearl S. Buck, Premiul Nobel pentru Literatură, 1938