Intrusul

"Niciunul dintre personajele din roman nu se lasă transformat în vreun fel de către regim: Surupăceanu devine doar electrician, nu și comunist, Maria rămâne o femeie pe care discursul oficial despre „familia socalistă“ n-o oprește să-și caute fericirea în afara cuplului, directorul combinatului, deși se pregătește să termine facultatea la seral, nu se transformă și în „activistul bun“, oferindu-i eroului Surupăceanu, după accident, doar un derizoriu post de portar [...]. Paradoxul întregii opere a lui Marin Preda este acela că învingători sunt numai învinșii, căci numai ei au puterea de a se ridica și de a o lua de la capăt. Condiţia tragică a omului, în viziunea lui Preda, rezidă în contradicţia dintre imposibilitatea reîntoarcerii și evidenţa încăpăţânatei reîntoarceri a fiinţei strivite de istorie." (RĂZVAN VONCU)