Născut în ajunul Bunei Vestiri, într-o familie aristocratică, a făcut parte din garda imperială şi a moştenit o mare avere, dar cu toate acestea împătimirea de cele materiale nu i-a stăpânit sufletul: „preafrumoasa pustie” i-a răpit inima, așa încât a petrecut sihăstreşte în codrii seculari ai Rusiei europene, apoi în cei ai Siberiei, zeci de ani sub îndrumarea Sfântului Vasilisc, numit de contemporani „steaua pustiei”. Ajuns la „măsura bărbatului desăvârşit”, a devenit el însuşi stareţ şi călăuzitor duhovnicesc, purtând această nevoinţă până la sfârşitul vieţii.
Ca parte integrantă a marii tradiţii patristice, transmise „în har şi adevăr” de la părinte la ucenic, învăţăturile despre ascultare ale Sfântului Zosima Verhovski poartă, mai presus de toate, pecetea trăirii unui om care a săvârşit toate lucrurile despre care a învăţat, citirea lor dăruind nu numai cunoștință, ci în primul rând suflarea şi viaţa Duhului Sfânt, Care le-a inspirat