"Mama mea, Roxane (Pussy) Callimachi, nascuta in 1918, era fiica Anei-Maria Callimachi. Mama a fost infirmiera la Crucea Rosie, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe frontul din Rusia, si cineva mi-a spus ca unde cadeau cele mai multe bombe, acolo era si mama. A avut multe de indurat si s-a prapadit la 60 de ani.
Pe bunica am cunoscut-o destul de putin. Ea a plecat din Romania in 1940. Noi am plecat doua decenii mai tarziu. Locuiam in tari diferite, bunica in Anglia si eu in Franta, ceea ce nu a facilitat contactul. Ne-am intalnit de doua ori. Prima data, in mai 1960, cand am sosit la Paris, iar a doua oara la Londra, unde am locuit si eu pentru o vreme, in 1964. Intalnirea de la Londra a fost foarte agreabila, iar bunica m-a invitat la premiera filmului My Fair Lady cu Audrey Hepburn si Rex Harrison. Nu ne-am mai vazut niciodata de atunci. Intre timp, m-am maritat si am devenit mama, iar la moartea bunicii, in 1970, mama a fost singura la Londra, la inmormantare.
Bunica mea, coboratoarea boierilor Vacaresti si Manesti, nu era cea mai blajina persoana si nici o mama sau o bunica afectuoasa. Era mandra, autoritara, avea misterele si excentricitatile ei. Imi amintesc cum oprea taxiurile, facandu-le un semn ferm cu bastonul. Dar era o femeie foarte inteligenta si foarte cultivata. O adevarata Lady.” (Alexandra Reininger-Callimaki, nepoata autoarei)