Faceţi cunoştinţă cu Akaki Akakievici, cel mai mărunt funcţionar din lume, fără ambiţii, fără dorinţe, căruia o întâmplare extraordinară îi dă viaţa peste cap: mantaua sa veche nu poate fi reparată; trebuie, chiar trebuie să-şi facă una nouă. Nu pare un fapt neobişnuit, dar pentru Akaki Akakievici este. Şi câte alte întâmplări neaşteptate pornesc de aici, tocmai când credeam că nu ne mai miră nimic!
“Se deprinse să nu mai mănânce nimic seara, avea în schimb îmbelşugata hrană spirituală gândindu-se necontenit la viitoarea manta. Şi se părea că viaţa i se umpluse deodată, parcă s-ar fi însurat şi ar fi avut lângă el o fiinţă plăcută pentru a-şi continua împreună cu dânsa calea vieţii, şi fiinţa aceasta nu era alta decât mantaua viitoare, gros vătuită cu căptuşeala tare fără de moarte. Deveni mai vioi, ca omul cu rost, hotărât în viaţă. De pe faţa lui, din faptele lui, dispărură şovăielile şi îndoiala, în ochi îi sclipea ca o flacără, în minte îi scăpărau cele mai îndrăzneţe idei: ce-ar fi să-i pun la guler o blană de dihor...” Mantaua, N. V. Gogol
“Se deprinse să nu mai mănânce nimic seara, avea în schimb îmbelşugata hrană spirituală gândindu-se necontenit la viitoarea manta. Şi se părea că viaţa i se umpluse deodată, parcă s-ar fi însurat şi ar fi avut lângă el o fiinţă plăcută pentru a-şi continua împreună cu dânsa calea vieţii, şi fiinţa aceasta nu era alta decât mantaua viitoare, gros vătuită cu căptuşeala tare fără de moarte. Deveni mai vioi, ca omul cu rost, hotărât în viaţă. De pe faţa lui, din faptele lui, dispărură şovăielile şi îndoiala, în ochi îi sclipea ca o flacără, în minte îi scăpărau cele mai îndrăzneţe idei: ce-ar fi să-i pun la guler o blană de dihor...” Mantaua, N. V. Gogol