Noutăți

„Iulia Modiga scrie o poezie in care detaliile cotidiene primesc profiluri ferme, fundamentale, privind mereu spre un celalalt absent. Dar acest celalalt din volumul «Bagdad» este pentru poem o ocazie de a contura deopotriva stari politice si personale. Uneori celalalt este poezia («copiii etnobotanici si mascaţii o conduc pe ultimul drum»), alteori celalalt este partenerul unei plastice discuţii despre putere si istorie (unde «pestisorii inoata cu ciocane sa sparga», iar «Bruce Lee plange pentru ca si regii plang cateodata»). Versurile Iuliei nu cunosc ambiguitatea: «macar am crescut un caine/ care nu te cunoaste/ care te-ar sfasia/ la o simpla comanda». Reusita cea mai de seama in «Bagdad» ține de claritatea cu care este decupat un spațiu personal intre atatea detalii care au pretenția ca sunt mai importante decat noi. Si, de acolo, poezia Iuliei Modiga organizeaza apararea fara sa cedeze.“ (Razvan Tupa)