Noutăți

Apariția vieții și capacitatea sa de a genera ordine din haos sunt enigme care încă nu au primit un răspuns definitiv. Renumitul fizician Paul Davies susține că, pentru a lămuri aceste enigme, trebuie mai întâi să răspundem la o întrebare mai adâncă: „Ce este informația?“ Ca să înțelegem natura și originea vieții, Davies ne propune să adoptăm o perspectivă asupra biologiei potrivit căreia fundamentele vieții sunt asemănătoare sistemelor cibernetice, în sensul în care viața așa cum o cunoaștem ar trebui să fie considerată un fenomen asemănător stocării și gestionării informației. Pătrunzând în adevărata mecanică a fenomenelor din lumea fizică obișnuită, Davies ne arată cum procesele biologice, de la fotosinteză la capacitatea de orientare a păsărilor, se bazează pe mecanica cuantică, și cum fizica cuantică și procesarea informației ar putea constitui cheia dezlegării misterului vieții de pe Pământ. Folosind un limbaj accesibil, Rețelele de informație și misterul vieții expune diferite teorii interdisciplinare pentru a ne purta într-o călătorie edificatoare către țelul suprem al științei: unificarea tuturor teoriilor din biologie și fizică, astfel încât omenirea să poată înțelege locul pe care îl ocupă în univers.

Admirat de Tolstoi, Cehov și Thomas Mann, Nikolai Leskov se numără printre clasicii ruși din secolul al XIX-lea. Walter Benjamin l-a definit ca povestitorul.

Lady Macbeth din Mțensk, una dintre primele sale povestiri și cea mai cunoscută, a fost publicată în 1865 în revista Epoha, condusă de F.M. Dostoievski, care avea o mare prețuire pentru autor. Transformată într-o operă de Dmitri Șostakovici în 1934, a cunoscut trei versiuni cinematografice, cea dintâi fiind regizată de Andrzej Wajda în 1962. Luate laolaltă, narațiunile care o însoțesc în volumul de față, de la istorii grotești până la povestiri pline de tâlc, alcătuiesc portretul aceluiași personaj: omul rus al secolului al XIX-lea, cu „apetitul lui pentru cădere și înălțare“, cu micile lui vanități și meschinării, cu gesturi grandioase și veleități niciodată împlinite. Despre Nikolai Leskov s-a spus deseori că este „cel mai rus dintre scriitorii ruși“. Povestirile lui sunt clocotitoare, pline de ironie, dar lăsând să se întrevadă un substrat mult mai profund.

În această carte de referință, Paul Kurtz analizează motivele pentru care foarte mulți oameni cred în fenomene supranaturale și paranormale în pofida multitudinii dovezilor ce le pun la îndoială. Kurtz consideră că acest lucru se datorează unei înclinații omenești către gândirea magică („ispita transcendenței“), care subminează judecata critică și pregătește terenul pentru adoptarea unor credințe neîntemeiate. Astfel, apelând la filozofie, știință și psihologie, filozoful american supune unei analize detaliate doctrina și activitatea fondatorilor celor trei mari religii monoteiste (creștinismul, iudaismul și islamul), precum și fundamentele ideilor aflate în spatele misticismului, credinței în nemurire și în Dumnezeu, reîncarnării, astrologiei și ufologiei. Ispita transcendenței este o lectură obligatorie pentru oricine vrea să înțeleagă cu adevărat lumea în care trăiește.

Din 1920, când gripa spaniolă răvășește și continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus mătură întreaga lume, Violeta del Valle este martora unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi și supraviețuire. S-a aruncat în vâltoarea destinului cu o imensă forță vitală, cu entuziasm și curaj, iar la capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viața sa, rememorează tot ce a trăit. Confesiune și bilanț deopotrivă, se întoarce în ea la pasiunile care i-au schimbat traiectoria, la marile iubiri care i-au marcat existența, la perioadele de sărăcie și de prosperitate, la pierderile devastatoare și bucuriile copleșitoare.

„Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare nu este nici o colecție pestriță de gânduri răzlețe, nici o articulare detaliată a unui program politic; este mai degrabă o entuziasmantă reafirmare de către Russell a valorilor liberale în mijlocul cărora s-a născut, pentru care a militat de-a lungul vieții și în care era convins că trebuie ancorată o lume nouă.

Scrisă cu luciditatea și verva-i caracteristice, cartea de față este rând pe rând exuberantă, combativă, gravă și presărată cu aforisme ambițioase… Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare a devenit repede una dintre cele mai accesibile și mai populare cărți ale lui Russell.“ — KIRK WILLIS

„O sărbătoare intelectuală… deliciul acestei cărți vine din acea combinație care l-a făcut pe Russell celebru, o împletire de spirit și sensibilitate, de viziune largă și exprimare firească.“ — Financial Times

„Lui Russell nu-i stă în putință să fie anost, la fel cum e incapabil de superficialitate.“ — The Observer

Cartea de față este, așa cum o numește chiar autorul, „un roman care vorbește despre vremurile noastre“, alcătuit din articole publicate în reviste precum La Repubblica, Vanity Fair sau Wired, cu subiecte diferite, de la politică, filozofie și literatură până la sport și impresii de călătorie. Fotbalul, aromatul ceai de mentă din Tanger, praful și sângele coridelor, bolizii de Formula 1, desenele animate, teatrul, politica, muzica, filmul, literatura, toate se învârt într-un iureș neîncetat, pe cât de fermecător, pe atât de tulburător. Baricco e un umanist lucid, un cronicar al eternei comedii omenești, care ne invită să înțelegem mai bine lumea de astăzi, un spectacol în care fiecare dintre noi este atât public, cât și actor.

„N-avem de unde ști dacă vor dispărea cărțile, eliminate de noile tehnologii, dar, atâta vreme cât cărțile există, trebuie apărate. Nu reușesc să-mi imaginez vreun tip de umanism care să se poată lipsi de cărți. Literatura produce dorințe, revoltă, sensibilitate la diferențe. Cartea e indispensabilă. Și-apoi, sunt convins: cultura imaginii este, în esență, o cultură conformistă, atent controlată, supusă prea multor reguli. În schimb, literatura e libertate. Așa că da, cred că trebuie apărată până în pânzele albe.“ — MARIO VARGAS LLOSA, în dialog cu Alessandro Baricco

Chichen Itza, vechea capitală a civilizației mayașe, este renumită pentru templele, piramidale și treptele uriașe. Ai oare înțelepciunea de a crea două forme simetrice diferite?

Puzzle format din două piese din metal care trebuie să compună o formă simetrică. Este un simbol, o clădire sau un personaj? Cu o singură soluție corectă, acest puzzle cu siguranță vă va da de gândit.

Să spunem "DA" este ușor în cele mai multe cazuri, dar să aranjăm cele 3 piese într-o singură formă simetrică, s-ar putea să zicem mulți de "NU" până să strigăm victoriosul "DA".

Puzzle format din două piese din metal care trebuie să compună o formă simetrică. Acest puzzle are două soluții.

Ați pus vreodată ceva împreună în o sută de moduri încercând să potriviți acea ultimă piesă? Acum puneți-vă mintea la o adevărată provocare geometrică! Totul se potrivește atât de perfect la început... decât dacă...!

Ați pus vreodată ceva împreună în o sută de moduri încercând să potriviți acea ultimă piesă? Acum puneți-vă mintea la o adevărată provocare geometrică! Totul se potrivește atât de perfect la început... decât dacă...!

Ați pus vreodată ceva împreună în o sută de moduri încercând să potriviți acea ultimă piesă? Acum puneți-vă mintea la o adevărată provocare geometrică! Totul se potrivește atât de perfect la început... decât dacă...!

În 2021, concursurile „Vreau să fiu ilustrator la Humanitas Junior!“ şi „Vreau să fiu povestitor la Humanitas Junior!“ au ajuns la ediţia a doua, iar numărul participanţilor ne-a depăşit cele mai optimiste previziuni, semn că talentul şi imaginaţia copiilor nu aşteaptă decât prilejul să se exprime. Iar noi ne-am bucurat să li-l oferim printr-o nouă carte de povestiri semnată şi ilustrată de douăzeci dintre juniorii talentaţi care s-au înscris la cele două concursuri.

Acesti cai sunt greu de imblanzit!
Ii poti introduce pe toti inapoi in compartimentul in forma de potcoava?
Cum se joaca: Scoate toate cele 6 piese cal salbatic din rama puzzle-ului, apoi fixeaza-le inapoi, astfel incat sa nu ramana niciuna pe dinafara.

Atentie!

• Contraindicat copiilor mai mici de 3 ani.
• Jucaria/produsul poate contine piese mici care se pot inghiti sau inhala, existand pericolul de sufocare.
• Nu lasati ambalajele jucariilor/produselor la indemana copiilor.
• Indepartati orice ambalaj al jucariei/produsului inainte de a da jucaria/produsul copilului.
• Va rugam sa supravegheati copilul in timp ce se joaca/foloseste acest produs.
• Pastrati instructiunile si etichetele pentru referinte viitoare.
• Pastrati jucaria/produsul departe de foc, feriti jucaria/produsul de temperaturi ridicate si umiditate.

Aeroporturile sunt adesea aglomerate, dar niciodata de genul acesta!
Fiecare avion a aterizat dintr-o data.
Poti incadra toate avioanele in hangar?
Cum se joaca: Scoate toate cele 9 piese de aviatie din rama puzzle-ului, apoi fixeaza-le inapoi, astfel incat sa nu ramana niciuna pe dinafara.

Atentie!

• Contraindicat copiilor mai mici de 3 ani.
• Jucaria/produsul poate contine piese mici care se pot inghiti sau inhala, existand pericolul de sufocare.
• Nu lasati ambalajele jucariilor/produselor la indemana copiilor.
• Indepartati orice ambalaj al jucariei/produsului inainte de a da jucaria/produsul copilului.
• Va rugam sa supravegheati copilul in timp ce se joaca/foloseste acest produs.
• Pastrati instructiunile si etichetele pentru referinte viitoare.
• Pastrati jucaria/produsul departe de foc, feriti jucaria/produsul de temperaturi ridicate si umiditate.

Atat de multe vehicule si atat de putin spatiu! Ai grija sa nu primesti nicio zgarietura.
Cum se joaca: Scoate toate cele 8 piese de transport din rama puzzle-ului, apoi fixeaza-le inapoi, astfel incat sa nu ramana niciuna pe dinafara.

Atentie!

• Contraindicat copiilor mai mici de 3 ani.
• Jucaria/produsul poate contine piese mici care se pot inghiti sau inhala, existand pericolul de sufocare.
• Nu lasati ambalajele jucariilor/produselor la indemana copiilor.
• Indepartati orice ambalaj al jucariei/produsului inainte de a da jucaria/produsul copilului.
• Va rugam sa supravegheati copilul in timp ce se joaca/foloseste acest produs.
• Pastrati instructiunile si etichetele pentru referinte viitoare.
• Pastrati jucaria/produsul departe de foc, feriti jucaria/produsul de temperaturi ridicate si umiditate.

Puterea pedalei se intalneste cu puterea creierului! Mutati fiecare bicicleta pentru a le incadra pe toate impreuna in interiorul rotii.
Cum se joaca: Scoate toate cele 5 piese de ciclism din rama puzzle-ului, apoi fixeaza-le inapoi, astfel incat sa nu ramana niciuna pe dinafara.

Atentie!

• Contraindicat copiilor mai mici de 3 ani.
• Jucaria/produsul poate contine piese mici care se pot inghiti sau inhala, existand pericolul de sufocare.
• Nu lasati ambalajele jucariilor/produselor la indemana copiilor.
• Indepartati orice ambalaj al jucariei/produsului inainte de a da jucaria/produsul copilului.
• Va rugam sa supravegheati copilul in timp ce se joaca/foloseste acest produs.
• Pastrati instructiunile si etichetele pentru referinte viitoare.
• Pastrati jucaria/produsul departe de foc, feriti jucaria/produsul de temperaturi ridicate si umiditate.

„Confesiunile unei măști este textul-cheie pentru înțelegerea romanelor de mai târziu ale lui Mishima. El explorează aici polii psyché-ului său, homosexualitatea și atracția sa, romantică și erotică, pentru luptă și război. Cartea aceasta este o examinare tăioasă și fermă a întunericului din colțurile îndepărtate ale minții omenești.“ — The Japan Times

Roman autobiografic, care îl consacră pe scriitorul Yukio Mishima la numai 24 de ani, Confesiunile unei măști aduce în prim-plan incidentele unei maturizări chinuitoare în Japonia anilor 1940. Tânărul protagonist este tentat, pe de o parte, să trăiască în acord cu propria natură, chiar dacă asta presupune și singurătate, iar pe de altă parte, caută o „normalitate“ greu de atins. Obstacolele nu sunt numai intime, ci vin și din cutume, dintr-o societate răvășită de război, de înfrângere. Invadată de erotism, cartea este, după cum observa Marguerite Yourcenar într-un splendid eseu dedicat lui Mishima, „una dintre acelea foarte rare ce-ți dau impresia de biografie înregistrată pe viu, înainte ca elaborarea romanescă să fi intervenit“.

ERNST JÜNGER se naşte la Heidelberg în 29 martie 1895. Studii liceale la Hanovra. La 18 ani fuge de-acasă şi se angajează în Legiunea Străină. În 1914 se înrolează voluntar, luptă cu bravură şi i se decernează cea mai înaltă distincţie militară germană, „Pour le mérite“. După război, studii de filozofie la Leipzig şi de zoologie la Napoli. Câteva specii de insecte descoperite ulterior îi vor purta numele. În cel de-al Doilea Război Mondial participă la campania din Franţa. În urma atentatului eşuat împotriva lui Hitler (1944), este demobilizat şi declarat „nedemn de a face parte din armată“. Între 1945 şi 1949, forţele aliate îl pun sub interdicţie de publicare. Din 1950 se stabileşte la Wilflingen. În 1959 întemeiază, împreună cu Mircea Eliade, revista Antaios. În 1982 i se decernează Premiul Goethe; în 1995, la centenarul naşterii, i se aduc omagii naţionale şi internaţionale de anvergură. Ernst Jünger se stinge din viaţă la 17 februarie 1998. Între 1956 şi 1995 i s-au acordat 27 de premii, titluri şi distincţii în Germania, Franţa, Italia, Spania, i s-au închinat numeroase volume omagiale, numere de reviste, mii de pagini de critică şi exegeză literară. Opere: In Stahlgewittern (1920; trad. rom. În furtuni de oţel), Der Kampf als inneres Erlebnis (1922), Das abenteuerliche Herz (1929; trad. rom. Inimă aventuroasă), Die totale Mobilmachung (1930), Der Arbeiter (1932), Afrikanische Spiele (1936; trad. rom. Jocuri africane), Auf den Marmorklippen (1939; trad. rom. Pe falezele de marmură), Gärten und Straßen (1942; trad. rom. Grădini şi drumuri), Die Pariser Tagebücher (1949; Jurnale pariziene), Heliopolis (1949), Über die Linie (1950), Der gordische Knoten (1953), Gläserne Bienen (1957; trad. rom.Albine de sticlă), Die Hütte im Weinberg (1958; trad. rom. Coliba din vie), Subtile Jagden (1967), Annäherungen: Drogen und Rausch (1970; trad. rom. Aproximări: Droguri şi extaz), Die Zwille (1973; trad. rom. Praştia), Eumeswil (1977), Die Schere (1990), Siebzig verweht (1980–1995).

VLAD ZOGRAFI s‑a născut la Bucureşti în 1960. A studiat fizica la Universitatea din Bucureşti, iar în 1994 a obținut un doctorat în fizică atomică la Universitatea Paris XI, Orsay. A debutat în februarie 1990 în România literară, cu o povestire. A publicat proză (Genunchiul stâng sau genunchiul drept, 1993 şi Omul nou, 1994), apoi teatru: Isabela, dragostea mea (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), Oedip la Delphi (1997), Regele şi cadavrul (1998), Viitorul e maculatură (1999, Premiul Uniunii Scriitorilor), America şi acustica ( 2007, Premiul Uniunii Scriitorilor), Petru (2007, conținând variante revăzute ale unor piese publicate anterior), Toate minţile tale (2011). Petru a fost prima piesă de teatru românească pusă în scenă după 1989 la Teatrul Bulandra, iar spectacolul (regizat de Cătălina Buzoianu) a fost invitat la Bienala de la Bonn în 1998. În 2012 a publicat eseul Infinitul dinăuntru. Șase povestiri despre om, societate și istorie. În 2016 a publicat romanul Efectele secundare ale vieții (Premiul Observator Lyceum, 2017), apărut în limba cehă (traducere de Jiři Našinec, Editura Havran, Praga, 2019) și în limba sârbă (traducere de Ðura Miočinović, Editura Knjževna radionica Rašić, Belgrad, 2020). În 2018 a publicat romanul Șapte Octombrie.

CONSTANȚA VINTILĂ este cercetătoare la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Directoarea proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească (1750–1860), Humanitas, București, 2015; Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi românești (1780–1860), Humanitas, București, 2013; În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea, Humanitas, București, 2004, reeditare în 2011; tradusă în germană cu titlul Im Schalwar und mit Baschlik. Kirche, Sexualität, Ehe und Scheidung in der Walachei im 18. Jarhundert, Frank & Timmme, Berlin, 2013. Alte scrieri: Dimitrie Foti Merișescu, Tinereţile unui ciocoiaș. Viaţa lui Dimitrie Foti Merișescu de la Colentina, scrisă de el însuși la 1817, ediţie critică, introducere și note de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Humanitas, București, 2019; Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750–1830), Humanitas, București, 2006; tradusă în germană cu titlul Liebesglut: Liebe und Sexualität in der rumänischen Gesellschaft 1750–1830, Frank & Timme, Berlin, 2011. Coordonatoarea volumelor: Women, Consumption, and the Circulation of Ideas in South-Eastern Europe, 17th–19th Centuries, Brill, 2017; From Traditional Attire to Modern Dress: Modes of Identification, Modes of Recognition in the Balkans (XVIth–XXth Centuries), Cambridge Scholars Publishing, 2011.

GIULIA CALVI este profesoară în cadrul Departamentului de Știinţe Istorice și Patrimoniu la Universitatea din Siena, cu specialitatea istorie premodernă. Din 2004 și până în 2012 a fost directorul secţiunii „Gender History in Europe and the World (XVI–XIX)“ din cadrul Departamentului de Istorie și Civilizaţie al Institutului Universitar European din Florenţa. Este cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Histories of a plague year: The Social and the Imaginary in Baroque Florence, California University Press, 1989; Il contratto morale: madri e figli nella Toscana moderna, Laterza, Roma-Bari, 1994; Barocco al femminile, Laterza, Roma, 1992; La Mujer barroca, Alianza, Madrid, 1995; Le Donne Medici nel sistema europeo delle corti, Polistampa, Florenţa, 2008 (împreună cu Riccardo Spinelli). Ultimele publicaţii se opresc asupra circulaţiei imaginilor, textelor și culturii materiale: Imperial Fashions: Cashmere Shawls between Istanbul, Paris and Milan (Eighteenth and Nineteenth Centuries), în European History Yearbook, vol. 20; Dress and Cultural Difference in Early Modern Europe, ed. By Cornelia Aust, Denise Klein & Thomas Weller, 2019, pp. 159–176; Healing, Translating, Collecting: Doctor Michelangelo Tilli across the Ottoman Empire (1683–1685), în Cromohs, 21 (2017–2018), pp. 55–69; Translating imperial practices, knowledge, and taste across the Mediterranean: Giulio Ferrario and Ignatius Mouradgea d’Ohsson, în Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (ed.), Women, Consumption and the Circulation of Ideas in South-Eas­tern Europe, 17th-19th centuries, Brill, Leiden, 2018, pp. 12–46.

MÁRIA PAKUCS-WILLCOCKS este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupată de istoria orașului Sibiu și de reţelele comerciale construite în jurul acestui important centru urban al Europei de sud-est, cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Sibiul veacului al XVI-lea. Buna rânduială a unui oraș transilvănean, Humanitas, București, 2018; Sibiu-Hermannstadt: Oriental Trade in Sixteenth Century Transylvania, Böhlau Verlag, Köln, 2007 (seria Städteforschung, vol. 73). Ediţia primei cărţi a orașului Sibiu: „zu urkundt in das Stadbuch lassen einschreiben“. Die ältesten Protokolle von Hermannstadt und der Sachsischen Nationsuniversität (1522–1565), ed. Mária Pakucs-Willcocks, Schiller Verlag, Sibiu/Bonn, 2015.

NICOLETA ROMAN este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupată de istoria socială și economică, istoria femeilor și istoria copiilor din Ţara Românească, în secolele XVIII–XIX, prin prisma bunurilor, a mobilităţii și a culturii materiale asociate lor, subiecte de lucru privite în context sud-est european. Cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Deznădăjduită muiere n-au fost ca mine. Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIX-lea, Humanitas, București, 2016. Coordonatoarea volumelor Copilăria românească între familie și societate (secolele XVII–XX), Nemira, București, 2015; Orphans and Abandoned Children in European History, Sixteenth to Twentieth Centuries, Routledge, Londra, 2017.

MICHAŁ WASIUCIONEK este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupat de teoria reţelelor, patronaj, clientelism și comunităţile periferice în sud-estul Europei, secolul al XVII-lea, cu un interes aparte pentru ţările române, Imperiul Otoman și spaţiul polono-lituanian. Cercetător în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: The Ottomans and Eastern Europe: Borders and Political Patronage in the Early Modern World, Tauris, London–New York, 2019.

WILL SMITH este actor, producător și muzician, de două ori nominalizat la Premiile Academiei Americane de Film și câștigător al premiilor Grammy și NAACP, cu o carieră diversă ce cuprinde filme, seriale de televiziune și albume multiplu câștigătoare ale discului de platină. Este deținătorul a numeroase recorduri de vânzări, printre care recordul pentru cele mai multe filme consecutive (opt) cu încasări de peste 100 de milioane de dolari. El și soția lui au înființat Will & Jada Smith Family Foundation, cu scopul îmbunătățirii calității vieții prin asigurarea resurselor esențiale pentru accelerarea inițiativelor care se concentrează asupra dezvoltării individuale și colective în domenii precum educația, emanciparea socială, sănătate și bunăstare, și sustenabilitate.

MARK MANSON este autorul best-sellerurilor New York Times – Arta subtilă a disperării și Arta subtilă a nepăsării. Cărțile lui Manson au fost traduse în peste cincizeci de limbi, acumulând vânzări de peste douăsprezece de milioane de exemplare în toată lumea. Manson coordonează una dintre cele mai mari platforme online dedicate dezvoltării personale, markmanson.net, având peste două milioane de cititori lunar și jumătate de milion de abonați.

H.C. ANDERSEN (1805‒1875), scriitor danez, autor de nuvele, romane, poeme, piese de teatru, memorii de călătorie (care toată viața a refuzat să semneze cu prenumele întreg, Hans Christian, folosindu-și doar inițialele), este celebru mai ales pentru basmele sale, traduse în peste o sută de limbi. Dar Andersen a fost și un călător pasionat, cu spirit de aventură, care nu s-a oprit la Italia (obișnuita călătorie a epocii romantice), ci a trecut mai departe spre sud, notându-și cu empatie și umor sec danez impresiile din locuri până atunci prea puțin cunoscute europenilor. A scris astfel mai multe volume, îmbinând descrierea cu documentarul, pasaje filozofice, poezii, legende și ficțiune pură, într-un amestec foarte personal (ilustrat uneori prin propriile schițe și desene sugestive). Pe lângă memoriile de călătorie în munții Harz (1831), Suedia (1851), Spania (1863) și Portugalia (1866) și autobiografiile sale, referitoare și la călătorii, volumul de față (En Digters Bazar/Bazarul unui poet, 1842 ‒ publicat acum de Humanitas în ediție integrală) este cel mai cunoscut, fiind considerat o capodoperă a expresivității, pitorescului și detaliului poetic.

László Krasznahorkai (n. 1954) este unul dintre cei mai cunoscuți prozatori și scenariști maghiari contemporani. A absolvit filologia cu o teză despre opera scriitorului Sándor Márai și, după definitivarea studiilor, și-a câștigat existența ca scriitor profesionist. A avut o strânsă colaborare cu celebrul regizor maghiar Béla Tarr, în urma căreia au rezultat filme precum Satantango sau Calul din Torino. Este laureatul unora dintre cele mai importante premii din Ungaria și străinătate, printre care se numără Man Booker International Prize, Best Translated Book Award, National Book Award for Translated Literature sau Europäischer Literaturpreis. În colecția Anansi. World Fiction urmează să apară romanul său din 1985, Satantango.

Jaume Cabré (n. 1947) este absolvent de filologie catalană al Universității din Barcelona, scenarist, romancier și eseist. Este laureatul a numeroase premii internaționale și considerat unul dintre cei mai importanți scriitori catalani ai tuturor timpurilor. Recunoașterea literară i-a fost adusă de succesiunea de romane Senioria (1991), Umbra eunucului (1996) și Vocile lui Pamano (2004), însă adevăratul succes internațional l-a cunoscut doar după publicarea romanului Confiteor (2011), tradus în 27 de țări. Cel mai recent roman al său, Consumits pel foc, a apărut la începutul acestui an.

PAUL NURSE (n. 1949), genetician și specialist în biologie celulară, a identificat felul în care este controlată reproducerea celulară, proces aflat la baza creșterii și dezvoltării tuturor organismelor vii. Este directorul Institutului Francis Crick din Londra. În plus, a condus Cancer Research UK și a fost președinte al Universității Rockefeller și al Societății Regale. Este laureat (împreună cu Leland Hartwell și Tim Hunt) al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (2001) și a fost distins cu Premiul Albert Lasker și cu medaliile Regală și Copley din partea Societății Regale. A fost înnobilat în 1999 și i s- a acordat Legiunea de Onoare din partea Franței în 2003 și Ordinul Soarelui Răsare din partea Japoniei în 2018. A făcut parte vreme de 15 ani din Consiliul pentru Știință și Tehnologie și este în prezent consilier științific principal pentru Comisia Europeană și administrator al British Museum.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

STEFANO BOTTONI s-a născut la Bologna, Italia, în 1977. A obținut doctoratul în istorie la Universitatea din Bologna. A predat istoria Europei de Est sub contract cu Universitatea din Bologna, după care s-a alăturat Academiei Ungare de Științe, unde a fost, între 2009 și 2019, cercetător la Institutul de Istorie în cadrul Centrului de Cercetări în domeniul Științelor Umaniste. Din 2019 este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. A fost bursier la Zentrum für Zeithistorische Forschung din Potsdam și la „Imre Kertész“ Kolleg din Jena, precum și membru al proiectului internațional „COURAGE“, finanțat de UE în cadrul programului Horizon Europe, despre opoziția culturală în Europa de Est în epoca socialismului de stat. Principalul său domeniu de cercetare este politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic. În limba română a publicat recent Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021).

Greenlights. Undă verde – precum un semafor cu toate culorile verzi – adună primii cincizeci de ani ai lui Matthew McConaughey: „un album, o antologie, o poveste a vieții mele de până acum… o scrisoare de dragoste. Adresată vieții". Dar și „cum să obții mai mult „Da" într-o lume plină de «Nu» și cum să recunoști momentele în care un «Nu» ar putea să fie de fapt un «Da»". Pentru că lumina roșie devine în cele din urmă verde. Pentru că cel care juca mereu fără cămașă în comedii romantice a devenit în cele din urmă un actor câștigător de Oscar. În Greenlights. Undă verde, McConaughey dezvăluie că a făcut sex pentru prima dată după ce a fost șantajat când avea 15 ani și a fost molestat
la 18 de un bărbat în interiorul unei dube, după care a fost bătut până și-a pierdut cunoștința. Fraze ce impresionează, dar adevărul este că, odată ce le-ai citit, îți dai seama că memoriile actorului texan vorbesc despre altceva. Aceste două fraze nu sunt detaliate în restul cărții. Pentru că, un caz rar în panorama de astăzi, McConaughey nu suferă de
victimizare patologică: „Nu m-am considerat niciodată o victimă", se grăbește el să precizeze. „Am multe dovezi care arată că lumea conspiră ca eu să fiu fericit. "