Cărţi

„Digital art și poezie: nimic mai firesc, s-ar spune, în acest univers al sincretismelor, al dedublărilor comunicative, al multiplicărilor, al domniei lui pluri. Și totuși, puse laolaltă (nu în paralel, nu în confruntare, nu în contrast sau oglindire, ci contopite), cele două sfere au o concreteţe și o stranietate pline de fervoare. Pe de o parte, lucrările lui Pavel Vereș: efigii ale transparenței, ale semitonului, ale sugestiei, umbrei, fragilității. Într-un crescendo, imaginile devin din ce în ce mai consistente, mai conturate, mai agresive – mai narative chiar. Ele își au propria poveste și propriile instrumente narative. Pe de altă parte, poemele lui Robert Șerban: înșelător confesive, fals retractile și provocator asertive... Dac-ar fi să numesc metafora unificatoare a acestei cărți sărbătorești, cred că aș vorbi despre o ispită a palimpsestului deturnat. Adică a artei deschiderilor spre încăperi vide, a sugestiilor rapid reprimate, a semnificațiilor metamorfozate în opusul lor, a răsturnărilor vijelioase de sensuri (dar și de tehnici compoziționale). El îmi pare a fi elementul turbo-dinamic – contorsionat, exploziv și îngăduitor – al unei fericite întîlniri a artelor.” (Mircea Mihăieş)

Dan Radu Rusanu, finantist si om politic, membru al Partidului National Liberal din ianuarie 1990, „eminenta cenusie“ a partidului si negociatorul desemnat de toate conducerile PNL in relatia cu celelalte partide. In mai 2013, s-a autosuspendat din partid, ca urmare a nominalizarii sale de catre Parlament in functia de presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). In 2014, printre alte masuri, ASF a introdus administrarea speciala la S.C. Astra Asigurari, prilej cu care presedintele Romaniei la acea vreme, Traian Basescu, a afirmat: „Daca au introdus Astra intr-o astfel de procedura in mod nejustificat, cred ca ar trebui sa fie consecinte...“ „Consecintele“ au urmat la numai cinci zile dupa acuzatia de incompetenta adusa de catre presedintele Romaniei lui Dan Radu Rusanu: pe 25 februarie 2014, acesta a fost arestat. Prilej cu care si-a propus sa devina nu neaparat scriitor de inchisoare, ci autorul acestei carti despre ceea ce inseamna culisele puterii in Romania postdecembrista, scrisa cu un real talent de povestitor. O carte cat un bun roman politic contemporan. - Constantin Munteanu

    Fragment din volumul "Mai sunt judecatori la Berlin" de Dan Radu Rusanu:

    “Il stiam pe Liviu Dragnea ca unul dintre liderii marcanti ai PSD si un presedinte de consiliu judetean „cu vana”, cum se zice.
    Am acceptat propunerea si, imediat ce ne-am intalnit, Liviu intrat direct in subiect:
    - Alianta PSD-PDL merge foarte prost. Prim-ministrul Emil Boc si PDL-ul sau nu respecta protocolul incheiat in decembrie 2008, criticand mereu actiunile ministrilor PSD, iar Traian Basescu ne ataca tot timpul cu sau fara motiv, in special pe Mircea Geoana, presedintele PSD, viitor candidat la Presedintia Romaniei.
    Am zambit rautacios:
    - Parca am mai vazut filmul asta in urma cu doi-trei ani...
    „Chiar daca lupul a schimbat jumatatea galbena a blanii cu o jumatate rosie, naravul i-a ramas" - am continuat sa-i spun, darnumai in gand, sa nu stric inceputul unei colaborari PSD-PNL care se profila.
    Vizibil bucuros de intalnirea cu mine, Liviu a continuat:
    - In curand, cei doi lideri, Traian Basescu si Mircea Geoana se vor confrunta direct in lupta pentru presedintie.
    - Va candida si Crin Antonescu, l-am informat eu.
    - Sigur ca da, a acceptat Liviu Dragnea. Primii trei cei mai bine plasati, care se stiu deja, vor fi intr-o ordine greu de ghicit acum. Traian Basescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu, ori invers. Ar fi bine ca, in turul doi, cel care ramane in lupta cu Traian Basescu, pentru ca asta se profileaza deja, sa fie sprijinit de candidatul de pe locul trei si sa beneficieze de un transfer al voturilor obtinute de acesta in turul intai.
    In principiu, am fost de acord cu propunerea lui Liviu Dragnea, propunere de sprijin reciproc impotriva lui Traian Basescu si, totodata, i-am propus si o alianta parlamentara a celor doua partide, prin sustinerea reciproca a initiativelor parlamentare si contracararea actiunilor PDL.
    A ramas sa-l informez pe Crin Antonescu despre propunere si sa luam si acceptul Biroului Politic Central al PNL pentru aceasta sustinere politica reciproca intre PNL si PSD.”

Cartea de față este structurată în trei părți principale, fiecare dezvoltând capitole, astfel:

1. INDICATIV PREZENT ( Oameni Plante vs Oameni Flori; Scrisoare deschisă tinerilor talentați; Viitorul apartine…cui îl vrea; De la…tarla, la cafenea )

2. PREZENTUL CONTINUU ( Femeile – rucsac și Bărbații-prastie; Obiceiurile nuntii…la romani; Despre divort…numai de bine!; Amantele. Specia Amor Errans; Femeia în oglinda; Pixeli versus sentimente-din ce se coagulează iubirea?; Iubiri de iubit într-o viață. )

3. INFINITIV ( Afaceri din instinct: îmbogățește-te dăruind; Ce înseamnă să fii numărul 1 într-un domeniu?; De ce doar unii au succes?; Cărți pentru business, cărți pentru suflet; Cât de mult contează imaginea în business?; Pro și contra unui business pe cont propriu; Pauză de la antreprenoriat: călătoriile; Talent vs. know-how în antreprenoriatul de nișă; Lecțiile de top notch ai ultimilor 5 ani de business; Sfaturile pe care aș fi vrut să le primesc când mi-am început afacerea; Diavolul se îmbrăca de la Pradă sau cum poți învață lecții prețioase de la cele mai puternice femei ale lumii. )

Cartea de față nu s-ar fi putut completa fără ideile a celor 13 ilustratori care au dedicat fiecare, câte un desen-concept, esența fiecărui capitol. Tablou al fiecărui episod gândit, simțit și scris, oricare dintre ilustrațiile prezente aici poate sta în picioare descriind, asemeni unui tablou, ideea centrală pe care fiecare capitol o transmite.

Castigator al premiului Pulitzer, Tom Sagan este un jurnalist de investigatii care a scris articole dintre cele mai interesante despre subiecte arzatoare din intreaga lume. Dar reputatia sa profesionala este adusa la zero in momentul in care un articol controversat despre o zona macinata de razboaie este considerat o inselaciune. In prezent, este nevoit sa traiasca chinuit de deciziile gresite pe care le-a luat si cu adevarul socant pe care nu il va putea dovedi niciodata - caderea sa fiind un act deliberat pus la cale de un dusman necunoscut. Insa in momentul in care este pe punctul de a-si curma viata pentru a pune capat suferintei, destinul intervine printr-un strain enigmatic care vine cu o cerere ce nu poate fi ignorata. Zahariah Simon are nevoie disperata de ceva ce numai Sagan poate avea - cheia unui mister de 500 de ani, o comoara cu implicatii politice controversate in lumea moderna. Pentru amandoi, Simon si Sagan, miza este mare, motivatia - foarte personala, iar consecintele conflictului dintre ei pot fi cu adevarat catastrofice.
    Steve Berry scrie un nou roman plin de aventuri palpitante care il poarta pe cititor intr-o cautare riscanta, din Florida la Viena si Praga, iar in final, prin muntii Jamaicai, unde doi barbati incearca sa isi incheie socotelile, printr-un joc periculos care va schimba tot ceea ce stim despre descoperirea Americii.


    Fragment din romanul "Afacerea Columb" de Steve Berry:

    “Zachariah nu mai putea dormi. Situatia cu Alle Becket ridicase prea multe probleme. Bene Rowe era mult mai ingenios decat isi putuse el imagina. Din fericire, ca si in cazul lui Tom Sagan, il verificase pe jamaican.
    Ce mai caracter!
    Mama lui era jumatate taino, jumatate africana, cu radacini care ajungeau la sclavii importati pentru a lucra plantatiile. Tatal lui era african pur, atat de pur cat putea ajunge un descendent jamaican din sclavi, considerand amestecul de rase care avusese loc. Ambii parinti ai lui Rowe erau marooni care se trageau din sclavi fugari ce se organizasera in munti si dusesera suficiente razboaie contra proprietarilor de plantatii, incat britanicii sa opteze in final pentru incheierea unei paci.
    Ii studiase pe marooni, incercand sa-i inteleaga. Primii sclavi fusesera adusi in Jamaica de catre spanioli in 1517, ca sa-i suplimenteze pe bastinasii taino care erau din ce in ce mai putini. Africanii devenisera pastori, vanatori si agricultori si erau oarecum liberi. Invatasera pamanturile, devenind familiari cu terenul dens si foarte impadurit. Spaniolii si britanicii se luptau de ani de zile, iar africanii s-au aliat celor dintai. In 1660, spaniolii au parasit insula definitiv, insa africanii au ramas, devenind primii marooni. Guvernatorul englez din acea vreme a prezis ca, intr-o buna zi, acesti marooni vor deveni o mare problema.
    Avusese dreptate. 
    Maronii controlau interiorul insulei. Orice colonist care indraznea sa se aventureze departe de coasta platea un pret.
    Aparusera alti sclavi, pe masura dezvoltarii comertului cu trestie de zahar. Revoltele au devenit evenimente banale si multi africani au inceput sa evadeze catre munti, ca sa se alature celor care se gaseau deja acolo. Fermierii britanici doreau lichidarea acestor oameni. Primul razboi maroon avusese loc in anul 1731, apoi un al doilea in 1795, care se sfarsise cu cateva sute de maooni deportati. Supravietuisera doar cateva familii, in satele lor muntoase izolate."

Unul dintre meritele esentiale ale acestui volum rezida din prezentarea, evidentierea si sublinierea cu tuse groase a modului in care o buna parte din analistii, jurnalistii si universitarii occidentali privesc China, cu precaderea China devenita „challanger” al liderului mondial, Statele Unite ale Americii. O optica nu departe de cea a secolului al XIX-lea, in care Imperiul Chinez si ulterior Republica China au traversat ceea ce este denumit cei „100 de ani de umilinta”. Din foarte multe puncte de vedere, nici Occidentul, nici China, nu si-au schimbat atitudinea, fiind mentinuta o reciproca retinere si adversitate, inclusiv prin intermediul mass-media, a publicatiilor, iar de data relativ recenta cu sprijinul noilor media.
    Cu un condei care tradeaza aptitudini de jurnalist de campanie, Kerry Brown abordeaza conditiile care au premers accederea actualei elite aflate la varful ierarhiei politice a Chinei – presedintele Xi Jinping, premierul Li Keqiang si Wang Qishan, Zhang Dejian, Liu Yunshan, Yu Zhengsheng si Zhang Gaoli – surprins de faptul ca masele de chinezi nu au fost cutremurate de acest proces.

Phil este un minion foarte dulce, dar si foarte impiedicat. Din greseala scufunda vasul de croaziera care ii ducea pe el si pe prietenii lui intr-o vacanta de vis. Depinde de el sa salveze situatia - si repede. Poate sa transforme o insula tropicala pustie intr-un paradis sau va da de necaz cu ceilalti mionioni?

   O poveste bazata pe jocul video "Minions Paradise". Include un poster cu minioni, dimensiuni 38 x 20 cm.

Ce fac simpaticii minioni cand vad la televizor o reclama pentru blenderul visurilor lor? Cum o sa faca rost de bani? O sa isi gaseasca o slujba, fireste! Oare Dave, Bob, Liam, Kevin si Stuart se vor descurca sau vor da lucrurile peste cap, ca de obicei?

    O poveste bazata pe scenariul original "Mower Minions" de Glenn McCoy si Dave Rosenbaum. Include un poster cu minioni, dimensiuni 38 x 20 cm.

 Invat sa citesc este o colectie special creata pentru a-i ajuta pe cei mai mici cititori sa porneasca in aventura lecturii. Formatul accesibil, povestile bogat ilustrate si textul adaptat la nivelul de intelegere al copiilor de varsta prescolara contribuie la captarea atentiei si a interesului cititorilor incepatori si ii motiveaza totodata sa paseasca increzatori in lumea magica a povestilor.

Daca iti place sa rezolvi exercitii, iata cartea potrivita pentru tine! Plina de provocari care iti vor ajuta creierul sa ajunga in forma maxima, aceasta carte contine exercitii create de Mensa pentru a-ti antrena mintea si a te distra. Exercitii create de Carolyn Skitt, Harold Gale si Robert Allen.

 Redescopera magia basmelor! Citeste povestea lui Belle, frumoasa fata care salveaza Bestia prin puterea dragostei, alege din fiecare coloana cuvintele potrivite si completeaza spatiile ramase libere in text. E randul tau sa citesti!

    La sfarsitul povestii vei gasi o multime de jocuri si activitati distractive si vei participa la aventura lui Belle in castelul fermecat al Bestiei. E vremea sa te distrezi!

Participa la cea mai tare cursa de masini a anului! Afla povestea lui Fulger McQueen, masinuta de curse care viseaza sa ajunga o legenda a pistelor de raliu, alege din fiecare coloana cuvintele potrivite si completeaza spatiile ramase libere in text. E randul tau sa citesti!

    La sfarsitul povestii vei gasi o multime de jocuri si activitati distractive si vei participa la aventurile lui Fulger in Valea Radiator. E vremea sa te distrezi!

"Dupa ce si-a amanat destul de mult debutul editorial, Cristina Stancu pare a-si fi descoperit in sfarsit propriile teritorii poetice (dar si existentiale), niste teritorii crepusculare, cateodata apocaliptice, populate de o umanitate bantuita de anxietati, nelinisti thanatice, stari de Spaltung, crize ale limbajului si comunicarii, scene de supliciu si autosupliciu. Scrie o poezie introspectiva, care nu ezita adesea sa aduca la suprafata vegetatii sufletesti pline de stranietate, o poezie cruda uneori ca o operatie fara anestezie si o scrie convingator, evitand gesticulatia zgomotoasa si patetismul. In versurile ei nu se urla niciodata, dar se scrasneste tot timpul din dinti." (Octavian Soviany)

UN PORTRET ÎN ACUARELĂ AL ROMÂNIEI. Am cercetat cu pasiune o parte însemnată a patrimoniului construit din toată țara și am cules de pretutindeni imaginile cele mai valoroase și interesante de orașe, străzi, piețe, monumente, clădiri, biserici și case. Studiile efectuate timp de șase ani de studenții de la Arhitectură îi pregătesc ca viitori arhitecți să cunoască temeinic istoria comorilor de arhitectură pe care le-a moștenit România în decursul veacurilor.

Noi, arhitecții, ne desfășurăm activitatea și ne petrecem viața înconjurați de mediul nostru construit de toate generațiile care ne-au premers. Suntem învățați din școală să putem aprecia de la prima privire dacă o casă e valoroasă, sau nu. Când desenăm, alegem întotdeauna numai valorile.

Acuarelele mele nu sunt o joacă sau un prilej de destindere.

M-am străduit să realizez acuarele cu o extraordinară atenție pentru a reda realist, corect, exact, academic volumele, umbrele, detaliile și anturajul în care se află fiecare subiect.

Am străbătut România în lung și în lat și am poposit mai întâi la palatele și colțurile pitorești ale Bucureștiului tradițional, cu opriri în perimetrul centrului său istoric.

Am trecut apoi la turlele înălțate spre cer de la bisericile de lemn din Maramureș, la altarele mănăstirilor de faimă mondială din Bucovina, Moldova și Oltenia și am încheiat cu orașele-monument ale Transilvaniei, cu turnurile, fortificațiile și denivelările lor din Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj, Bran și Bistrița.

Am reținut în peregrinările mele și imagini din alte meleaguri. Cunoscând tezaurul de patrimoniu al țării mele, am dorit să demonstrez, prin comparație, că ROMÂNIA ESTE CEL PUȚIN EGALĂ ÎN FRUMUSEȚE ȘI VALORI CU MONUMENTELE, ORAȘELE ȘI PEISAJELE MULTOR LOCURI ADMIRATE DIN ALTE COLȚURI ALE LUMII. (Arhitect Gheorghe Leahu)

Constantin M. Cantacuzino, îndeobște cunoscut sub numele de Bâzu Cantacuzino, s-a născut la 11 noiembrie 1905, într-o familie din vechea aristocrație românească. Era descendent al Cantacuzinilor, boieri cu origini bizantine, care au dat țărilor române pe domnitorii Șerban și Ștefan Cantacuzino, pe stolnicul Constantin Cantacuzino dar și pe marele spătar Mihai Cantacuzino.
Începând cu anul 1932, a început fie atras iremediabil de lumea aviației, fascinant fiind de acrobațiile executate la mitingurile aeriene și de încercările aviatorilor români de a depăși recordurile de distanță în marile raiduri. În vara anului 1933, Bâzu s-a înscris la Școala de Aviație „Mircea Cantacuzino”, care avea sediul pe aeroportul Băneasa. Dovedind reale calități și multă determinare, a obținut brevetul de pilot de turism gradul I pe 22 iulie 1933. În luna august a aceluiași an, a obținut și gradul II la brevetul de pilot de turism, după ce a efectuat raidurile București – Tecuci – Buzău –Tescani – București și București – Florești și retur.
Din anul 1935, sub auspiciile Aeroclubului Regal Român, Bâzu Cantacuzino s-a angajat în realizarea marelui său proiect: un raid aerian în jurul lumii. Astfel, demonstrațiile aeriene la care a participat până în vara anului 1936 au avut drept scop strângerea de fonduri pentru a-și cumpăra un avion performant cu care să bată recordul deținut de americanul Wiley Post, care în anul 1933 înconjurase pământul, într-un zbor solo pe durata a 7 zile, 18 ore și 49 de minute.

Albumul de față cuprinde fotografii din viața de familie a lui Bâzu Cantacuzino, dar mai ales din postura de aviator de seamă al României, atât ipostaze sobre, oficiale, cât și dintre cele mai relaxate.

Titlul reflectă esența acestei cărți ușor de lecturat – amintiri nostalgice înșirate pe filele cărții precum bijuteriile unei doamne. În carte se regăsesc o serie de povestioare ușoare, care au rămas în memoria scriitoarei sub forma unor emoții plăcute pe care ține să le împărtășească cititorilor săi. Sunt întâmplări pozitive, ce stârnesc o stare de bine, de destindere, și încurajează plăcerea de a citi.

Autoarea, Tatiana Mărgescu, se descrie pe sine drept o răsfățată a sorții,  înconjurată de dragoste părintească și de bunăstare materială. Și totuși, unele regrete sunt inevitabile.

„Am avut norocul să mă nasc într-o familie cu oarecare posibilități materiale, nu am fost răsfățată, dar nu mă pot plânge că n-am avut parte de îngrijire bună și, mai ales, de multă dragoste din partea părinților, respectiv a bunicilor materni. Practic, nu mi-a lipsit nimic, atât în copilărie, în adolescență, cât și bună parte din anii tinereții; și totuși… cum se zice, omul nu este niciodată pe deplin mulțumit cu ce are, respectiv am rămas cu nostalgia că nu am purtat niciodată (ca alți copii) pantofiori din lac negru cu baretă, asortați cu ciorapi de bumbac fin de culoare albă.”

Emigrația a devenit o dimensiune consubstanțială în destinul colectiv al românilor din ultimele decenii: peste un milion și jumătate între 1970 și 1989. Și mai mulți de atunci au „ales libertatea” și au transformat româna într-o limbă vorbită pe toate continentele.

În ultimii ani, unii emigranți mai vechi sau mai noi și-au publicat memoriile, alții au scris cărți și articole despre viața lor înainte și după pasul decisiv. Din toate aceste mărturii lipsește însă un capitol esențial, pregătirea plecării de către familia oprită ca zălog în țară și regăsirea cu cel rămas în Occident. „Cronica unei emigrări” completează în mod fericit acest spațiu vid și pune față în față emigrantul solitar, chinuit de îndoieli și incertitudini, pe de o parte, și familia rămasă la București, pe de altă parte. Toți cei care au trecut prin aceste încercări se vor recunoaște în portretul în oglindă din scrisorile soției: scrisorile lui Andi s-au pierdut, în schimb cele ale Crisulei și ale fetei lor, Monella, s-au păstrat și sunt publicate acum.

(…) Ceea ce impresionează cel mai mult la lectura acestor pagini este seninătatea bine temperată a Crisulei, care îi permite să reziste și să depășească „istoria”, să transforme o situație existențială limită într-un imn de dragoste și de încredere în viitor. O carte importantă și necesară, fără echivalent în publicistica românească. (MATEI CAZACU)

Volumul de față cuprinde o selecție din opera scriitorului și fotografului Dan Er. Grigorescu Negropontes, prea puțin cunoscut generațiilor actuale datorită unor cauze care țin nu de calitatea lucrărilor sale, ci de vitregia vremurilor.

Născut în 1917 la Bârlad, ca fiu al Generalului Eremia Grigorescu, învingătorul de la Mărășești și Oituz, ale cărui cuvinte Pe aici nu se trece! au rămas celebre, și al Elenei Negropontes, descendenta unei familii bogate, Dan Er. Grigorescu Negropontes părea sortit din plecare unei vieți lipsite de griji. Din păcate, ursitoarele nu s-au pus de acord.

Instaurarea regimului comunist și abdicarea Regelui îi fac pe mulți să plece în exil. Dan, ca descendent al Generalului Eremia Grigorescu, refuză însă să se exileze și rămâne în țară. Va asista neputincios la ororile din jur, la arestarea și condamnarea elitelor politice, militare, culturale, fiind el însuși arestat și purtat legat la ochi pe coridoarele închisorilor pentru vini imaginare. Trăiește o lungă perioadă de depresie și izolare, într-un fel de exil intern. Imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă, datorită „dosarului de cadre”, îl face să accepte la început slujbe grele și umilitoare. Reușește totuși ulterior, tot prin intervenția lui Mihail Sadoveanu, să obțină permisiunea de a fotografia pentru diverse publicații.

Elsei nu-i mai este frig, foame, teama dupa ce a intrat in coma in urma unui accident montan. Ea e in camera 52. Thibault si-a pierdut toata increderea in ziua in care fratele lui a accidentat cu masina doua adolescente si a fost internat, la acelasi spital cu Elsa, in camera 55. Intr-o zi, Thibault intra din greseala in camera Elsei. Ea nu-l poate denunta, in starea in care se afla. Dar tacerea este apasatoare, chiar si langa cineva in coma. Si iata-l incepand, brusc, sa-i vorbeasca, fara sa astepte raspuns. Ceea ce el nu stie e ca pentru Elsa totul s-a sfarsit, nu se va mai trezi vreodata. Insa, in timp ce medicii, prietenii si familia vor sa o deconecteze de la aparate, Thibault construieste o relatie cu Elsa convins ca ea il aude. E chiar atat de disperat? Sau a descoperit la ea ceea ce nimeni n-a vazut?

Un minunat volum de povesti bilingv roman-englez care ii introduce pe copii in lumea povestilor dar ii ajuta si la aprofundarea limbii engleze.

O minunată enciclopedie dedicată României, cele mai importante informaţii geografice, în 48 de pagini color, frumos ilustrate - din cuprins: Romania pe Glob, Romania in Europa, Organizare politica si administrativa, caracteristici generale, Carpatii, Subcarpatii, Depresiuni, Podis, Campia Romana, Delta Dunarii s.a

În România, ca peste tot în lume, sistemul educativ este într-o permanentă transformare, însă în ţara noastră, de cele mai multe ori, procesul schimbării pare haotic, dacă nu chiar diletantist. Constantin Cucoş încearcă să identifice o serie de inovaţii din învăţămînt, să evidenţieze blocaje sau provocări, dar şi puncte la care încă mai este de lucru. Elevii şi studenţii ar trebui să aibă un cuvînt de spus în privinţa educaţiei pe care o primesc? Cum trebuie formaţi profesorii? Intră şcoala din România cu adevărat în era digitală? Cît de benefic este homeschooling-ul? Se acordă suficientă atenţie plagiatului? Acestea sînt doar cîteva dintre întrebările la care răspunde Educaţia. Reîntemeieri, dinamici, prefigurări, o carte ce se adresează atît studenţilor care se pregătesc pentru o carieră în sistemul de învăţămînt, corpului profesoral, pedagogilor, cît şi persoanelor cu putere de decizie asupra politicilor privind educaţia.

Alina se află în al treilea an al terapiei personale. Ea îşi autoexaminează istoria relaţiilor de iubire: iubirile ei de copil, de adolescentă, iubirile de tânără adultă. Este o istorie pe care o are înscrisă în psihic şi în corp. Analizand se uită la această istorie şi încearcă să o accepte aşa cum este ea; şi, pentru că se dovedeşte greu de acceptat, de îndurat cu traumele şi neîmplinirile ei, această istorie se cere rescrisă. Din subiectul pasiv al propriilor scenarii de viaţă, al influenţelor puternice venite dinspre proprii părinţi, ea încearcă şi reuşeşte, în mare măsură, să îşi rescrie istoria emoţională, să îi caute şi să îi găsească un sens personal, autentic. Din obiect al propriului trecut şi al privaţiunilor impuse de el, Alina devine, încet-încet, subiectul acestora.

Procesul terapeutic prin care trece Alina, protagonista cărţii, în întâlnirea cu psihoterapeutul — Pavel — este un proces fictiv, însă povestea lui nu este mai puţin realistă. Aşa cum, în teatru, viaţa este prezentată până la capăt, şi aici, dar într-o formă concentrată, este prezentată viaţa unei relaţii terapeutice de lungă durată cu atmosfera, ritmul, nuanţele şi tensiunile ei.

Corneliu Irimia este psiholog, psihanalist, doctor în psihopatologie al Universității Paris 7 "Denis Diderot", președintele Asociației de Consiliere și Psihoterapie Psihanalitică din București, formator și supervizor în psihoterapia adultului, copilului și adolescentului. A mai publicat volumul Idealizare și dragoste. Eseuri de psihanaliză (2003).

"Învăţăm prin terapia psihanalitică să ne privim cu luciditate fără să îndepărtăm automat experienţele paradoxale, contradictorii, intense, pe care, de obicei, le alungăm imediat. Ajungem să acceptăm că putem iubi şi urî în acelaşi timp o persoană ce ne este dragă, realizăm noi punţi între nobleţea sufletească şi propriul egoism. Toate acestea aduc cu ele, inevitabil, o creştere a responsabilităţii faţă de propria viaţă. Ajungem să nu îi mai acuzăm atât de uşor pe ceilalţi pentru propriul nostru destin, pentru propriile alegeri şi suferinţe." - Corneliu Irimia

"Doar prin recunoaşterea propriilor gânduri şi sentimente inconştiente, prin analiza poveştilor pe care ni le spunem despre noi, putem ajunge să descoperim adevărul despre noi înşine. Facem acest lucru însoţiţi fiind de un psihoterapeut care ne poate ajuta în acest demers, deoarece el a făcut, deja, acest drum înaintea noastră." - Corneliu Irimia

Este foarte cald in jungla, insa nu toata lumea se odihneste: simpaticul Ciro si familia sa pornesc in explorare, iar micul cameleon va descoperi lucruri neasteptate!

Delfinii inoata si se joaca in valurile marii. In grupul mare de prieteni jucausi se afla si Dodo, care are o dorinta fara margini: sa-i intalneasca pe oameni! Oare a sosit ziua cea mare?

Universul Disney prinde viata din nou intr-o colectie de carti ilustrate in care isi spun povestea cei mai iubiti eroi ai copiilor.

A fost o data o fetita tare isteata, un motan siret, un corb plin de sine, un pitic vrajitor pus pe sotii... Aceasta carte minunat ilustrata cu cele mai incantatoare ilustratii ale lui Tony Wolf ii va incanta pe cei mari si pe cei mici deopotriva si ii va purta in lumea povestilor cu animale si cu intamplari fermecate din adancul padurii

Flaubertian aş putea spune şi eu: „Otilia c’est moi“, e fondul meu de ingenuitate şi copilărie - G. Călinescu

Romanul d-lui G. Călinescu este unul din cele mai bune romane din ultima vreme. De o construcţie sigură, cu o intuiţie socială şi psihologică de solid realism, de un adevăr sufletesc adânc şi de nuanţe sufleteşti revelatoare - Enigma Otiliei se clasează printre operele de întâia mână ale epicii noastre urbane.
Pompiliu Constantinescu, 1938

Prin Enigma Otiliei, roman obiectiv, de tipologie, balzacian, G. Călinescu realizează romanul citadin cu cea mai bogată galerie de caractere din literatura română...
S-au recunoscut romancierului în afară de însuşirea de a observa umanitatea sub latura morală şi de a face clasificaţie caracterologică, puterea de a zugrăvi în detaliu un mediu după metoda aceluiaşi Balzac - Al. Piru

Aproape de satul Werst, undeva in Transilvania, se inalta Castelul din Carpati, parasit dupa plecarea ultimului sau stapan, baronul Radu de Gorj. Intr-o zi, o dara de fum se vede iesind din castel si o voce misterioasa se aude la hanul La Regele Matei. Tanarul padurar Nicu Deac si doctorul Patak, cu toata teama lor, se indreapta spre castel, ca sa vada ce se intampla, dar expeditia lor da gres. La putin timp dupa aceea, soseste in Werst contele Francisc de Telec, care hoinareste prin lume pentru a uita de moartea tragica, pe scena, a iubitei lui, cantareata de opera Stilla. Afland ca misteriosul Castel din Carpati ii apartine celui care l-a blestemat in momentul mortii Stillei, se hotaraste sa porneasca intr-acolo. O descoperire incredibila il asteapta...

El va fi un poet local, in cel mai inalt si mai adanc inteles al cuvantului, si va ajunge unul din poetii nationali, nu plecand de la teorii sau de la sentimente generale, ci de la nemarginita dragoste pentru casa sa, pentru brazda sa, pentru biserica sa, pentru satul sau, pentru tinutul sau oltean si pentru tara sa ardeleana. El va iubi poporul romanesc, nu din datorie, nu din constiinta de carturar sau din simpatie de artist, ci din iubirea trainica si vesnica pentru parintii de-acasa, pentru fratii de joc, pentru vecinii bine cunoscuti, pentru preotul satului si pentru lauratul satului, si de aici pentru toti oamenii satului, tinutului si tarii sale ardelene.

Nimeni nu ar fi crezut, în ultimii ani ai secolului al nouăsprezecelea, că treburile oamenilor erau urmărite atent şi îndeaproape de inteligenţe mai mari decât cele omeneşti şi la fel de letale precum acestea; că în vreme ce oamenii îşi vedeau de treburile lor, ei erau cercetaţi şi studiaţi, poate aproape la fel de temeinic cum un om cu un microscop ar putea cerceta creaturile efemere care roiesc şi se înmulţesc într-o picătură de apă. Cu o nesfârşită mulţumire de sine, oamenii s-au plimbat de colo-colo pe această planetă, văzându-şi de ale lor, senini în siguranţa lor că stăpânesc materia. Este posibil ca şi protozoarele ciliate aflate sub microscop să facă la fel. Nimeni nu s-a gândit la lumile mai vechi din spaţiu ca la surse de pericol faţă de omenire, sau s-a gândit la ele numai ca să respingă ideea vieţii acolo, deoarece ar fi imposibilă şi improbabilă. Este ciudat să ne amintim unele din obiceiurile mentale ale acelor vremuri îndepărtate. În cel mai bun caz, oamenii pământeni îşi închipuiau că ar putea fi alţi oameni pe Marte, poate inferiori lor şi gata să întâmpine cu bucurie o expediţie misionară. Însă, peste golul spaţiului, minţi care sunt faţă de minţile noastre precum ale noastre faţă de cele ale animalelor ce se sting, intelecte uriaşe, calme şi nemiloase, au privit acest pământ cu ochi invidioşi şi, încet şi sigur, şi-au ţesut planurile împotriva noastră. Şi devreme, în secolul al douăzecilea, a sosit marea dezamăgire.