Cărţi

Ilustratii de Jochen Windecker

O poveste ilustra a pentru copil si un ghid pentru parinte: cum sa va sprijiniti copilul in micile mari provocari ale copilariei.

Totul este pregatit pentru provocarea acceselor de furie. Pentru a imblanzi micul leu din fiecare copil este nevoie de rabdare, de intelegere si de multa dragoste!

Trandafirul alb este cartea a doua din Trilogia Orasul Solitar

Violet fuge departe de Bijuterie, departe de o viata de servitute, departe de Ducesa din Lac, care o cumparase la Licitatie. Cu Ash si Raven alaturi, Violet va avea nevoie de toate puterile pentru ca ea si prietenii ei sa scape cu viata din Bijuterie. Dar indiferent cat de departe fuge, Violet este prinsa in mijlocul rebeliunii care mocneste in suburbiile Orasului Solitar si in care ea are un rol important. Violet trebuie sa decida daca este suficient de puternica pentru a se ridica impotriva Bijuteriei si a tot ceea ce a cunoscut vreodata.

Life has no price, Cristina, mi-a spus un localnic de 28 de ani din insula Gorée și mi-a oferit brățara lui din cupru. Mie mi-a luat trei decenii să ajung la concluzia asta: că fiecare moment din viață este un dar. Și că trebuie să fiu recunoscătoare pentru ce am. Când am împlinit 30 de ani, am plecat în căutarea fericirii. Am luat harta lumii și am îndoit-o la jumătate, fix de-a lungul Oceanului Atlantic. Și au rezultat două părți diametral opuse: America și Africa. Dacă acum câteva secole legătura dintre ele o făcea insula Gorée, prin comerțul cu sclavi, în cazul meu a făcut-o diagnosticul care mi-a confirmat prezența unei tumori maligne. Este o călătorie pe care am făcut-o pe parcursul unui an de zile. O călătorie care a implicat două continente, dar care, mai ales, a presupus un amalgam de emoții, decizii și revelații. (Cristina Zarioiu)

Cartea de faţă, deşi cronică fictivă a unor „amintiri imaginare”, are în spate un sfert de veac de interacţiune cu tot ce înseamnă, bun sau rău, natura umană, sursă de inspiraţie din care a fost extrasă esenţa multor întâmplări şi personaje. Lângă acestea se află şi alte motive, fie istorice, fie legate de cotidian, ce întăresc convingerea că autorul poate scrie aproape orice. Este, mai presus de toate, un volum la fel de eterogen ca omul Septimiu Pan, scris cu pasiune, sinceritate, obstinaţie şi cu credinţa că lectura lui va îmbogăţi viaţa cititorilor.

Marele premiu național de literatură elvețiană 2018 decernat Annei Felder, după premiul Schiller acordat pentru întreaga operă în 1998, așeaza în drepturile sale o autoare pe cât de profundă pe atât de discretă. Consacrată încă din 1974 prin publicarea romanului La disdetta la respectabila editură Einaudi din Italia, la sugestia lui Italo Calvino, opera scriitoarei cunoaște o nouă renaștere grație unor tineri cercetători și traducători contemporani.

Scrisul Annei Felder este funciar poetic, fără nicio umbră de afectare sau patos, deseori teatralizant, ca în scena următoare, plasată, ca un cadru generic: Scena era luminată din două părți, poate trei, fiindcă Nabucco și soția lui aprinseseră și ei lumina: era un glob de hârtie japoneză care aproape că atingea pământul, încât aveai impresia că locuiau la trei etaje diferite: prezentatoarea sus, înconjurată de mobile amestecate; soții la primul etaj instalați provizoriu știind că urmau să se mute; bătrânul în umbră, luminat din când în când prin geamurile ușilor de la parter de farurile mașinilor: atunci îi treceau pe față crengile goale ale copacilor de parcă era un pisoi în dungi, un radio în dungi, o natură moartă în dungi.

Majoritatea se ocupă nu de fericirea în sine, ci de modalitățile de a obține fericirea, cel mai adesea doar de o singură modalitate, recomandată ca fiind cea mai eficientă sau singura eficientă. Din punct de vedere practic, într-adevăr aceasta este cea mai importantă problemă; dar teoretic nu este esențială, fiind doar una dintre numeroasele probleme referitoare la fericire. În ampla literatură despre fericire, în cele câteva mii de ani nu există cu adevărat o carte care ar putea cuprinde problemele ei în ansamblu și soluțiile acestora. O carte completă despre fericire nu a fost niciodată publicată, lucru de mirare dacă ne gândim că există atâtea cărți despre chestiuni mai puțin importante pentru oameni. Aș dori ca o asemenea carte să fie cea de față: să prezinte pe scurt tot ceea ce se poate spune obiectiv despre fericire, fără a se limita doar la o singură problemă, fie ea cea mai importantă, sau la o singură concepție, chiar dacă pare cea mai nimerită dintre toate, și nici la o singură modalitate de a se ajunge la fericire, chiar dacă ar părea cea mai eficientă. Aș dori să fie o summa de beatitudine, așa cum era numită în Evul Mediu o asemenea carte, dar care nici atunci nu a fost scrisă. (Autorul)

Peter Houghton, un adolescent de saptesprezece ani din Sterling, New Hampshire, a indurat ani intregi de abuzuri verbale si fizice din partea colegilor de clasa. Cea mai buna prietena a sa, Josie Cormier, a cedat presiunii si isi petrece timpul cu cei care deseori instiga la hartuire. O ultima agresiune il face pe Peter sa cedeze si il determina sa comita un act de violenta care schimba pentru totdeauna vietile locuitorilor din Sterling. Chiar si cei care nu se aflau in scoala in acea dimineata se trezesc cu viata data peste cap. Printre acestia se numara si Alex Cormier, judecatoarea de la Curtea Suprema care a primit cazul Houghton si a carei fiica, Josie, a fost martora la evenimentele ce au avut loc. Ea este obligata sa decida daca trebuie sau nu sa se ocupe de cel mai important caz din cariera sa, stiind ca acest lucru va provoca o prapastie si mai mare in relatia cu fiica ei fragila din punct de vedere emotional. Intre timp, Josie pretinde ca nu-si aminteste ce s-a intamplat in ultimele minute ale atacului lui Peter. Sau isi aminteste? Iar parintii lui Peter, Lacy si Lewis Houghton, examineaza neincetat trecutul incercand sa-si dea seama ce au facut sau au spus ca sa-l impinga pe fiul lor la un gest atat de extrem. 

Memphis, 1939. Rill Foss, o fata de doisprezece ani, duce o viata fericita la bordul unei case plutitoare de pe Mississippi, alaturi de parinti si de cei patru frati mai mici. Intr-o noapte furtunoasa, tatal trebuie s-o transporte de urgenta pe mama lor la spital. Rill ramane cu fratii ei si primesc vizita unor straini care ii iau pe toti cu forta si ii duc la un orfelinat din Tennessee. Copiii sunt asigurati ca in scurta vreme vor fi inapoiati parintilor, insa isi dau seama repede care este crudul adevar. Ramasi la mila directorului necrutator al orfelinatului, Rill se lupta sa-si tina fratii laolalta, intr-o lume plina de pericole si incertitudine.

Familia Lup este o familie prea numeroasa, dupa cum considera Lilu. Curand, ea descopera ca acest lucru este minunat si ca, in mijlocul familiei, ea va fi mereu iubita si protejata.

Ilustratii de Sophie Ledesma

Zip este un puisor plin de viata, mereu pus pe nazdravanii, dar este un pui nepoliticos. El nu este prea amabil cu prietenii pe care i-a invitat la ziua lui de nastere. De aceea, petrecerea nu are un final fericit pentru Zip. Cu rabdare, mama ii va explica de ce e bine sa fie politicos.

Torino e nemultumit ca trebuie sa mearga la scoala. Nu intelege la ce-i foloseste. In clasa, el nu asculta si ii deranjeaza pe ceilalti colegi. Dar prietenii lui il vor ajuta sa descopere ca scoala este foarte interesanta si ca aici invata o multime de lucruri captivante!

Ilustratii de Ginette Hoffman

Imagineaza-ti o lume fara carti. Nu ai avea nicio informatie despre restul lumii, in afara de ceea ce ai afla de la oamenii care calatoresc. Nu ai sti despre trecut decat ceea ce si-ar aminti cei care spun povesti. Cartea este cu adevarat un „dispozitiv” uimitor, plin de informatii, insa multi dintre noi nu o pretuim. Afla cum a evoluat cartea de-a lungul secolelor si cum se transforma pentru viitor.

Poti crede ca ai fi mai fericit intr-o lume in care nu exista legume, dar te inseli! Legumele ne ofera vitaminele si mineralele care ne fac mai sanatosi si mai rezistenti la boli. Afla cum se cultiva legumele si descopera inovatiile care au aparut datorita unor legume „modeste”, precum cartoful si morcovul.

Crearea roboţilor cu creier pozitronic a schimbat complet cursul istoriei şi a permis existenţa unei planete a izolării voite. Simpla idee că doi oameni s-ar putea întâlni faţă în faţă provoacă repulsie şi teamă. Când pe Solaria un om este ucis cu sânge rece, solarienii nu pot rezolva misterul crimei fără ajutorul unui pământean. Detectivul Elijah Baley şi R. Daneel Olivaw trebuie să descopere dacă au fost încălcate Cele Trei Legi ale Roboticii sau dacă este vorba despre o conspiraţie care ar putea ameninţa întreaga Galaxie.

Spaţialii ne-au făcut să ne simţim inferiori, iar noi ne-am ascuns de ei. Ca să evităm ciclul distructiv de revoltă şi represiune, trebuie să concurăm cu ei, să-i urmăm dacă trebuie, să-i conducem dacă putem.

În acest volum de memorii liric, dar lipsit de sentimentalisme, fiul unui tată african de culoare și al unei mame americane albe se află în căutarea înțelesului final al vieții sale de afro-american. Povestea începe în New York, unde Barack Obama află că tatăl lui – o figură pe care o cunoaște mai mult ca pe un mit, decât ca pe un tată – a murit într-un accident de mașină. Această moarte neașteptată inspiră o adevărată odisee a emoțiilor – mai întâi într-un orășel din Kansas, de unde a pornit familia mamei sale pentru a se stabili mai apoi în Hawaii, și după aceea în Kenya, unde se întâlnește cu ramura africană a familiei sale, se confruntă cu adevărul amar al vieții tatălui său și se împacă, în cele din urmă, cu moștenirea sa divizată.

Maniunea scrie un roman fantastic este a doua carte din trilogia autobiografică despre copilăria scriitoarei Narine Abgarian.

Cele două prietene Maniunea și Narka au mai crescut puțin. Merg în prima lor tabără de pionieri, la primul spectacol, discută despre sentimentele lor. În rest, au rămas aceleași fete nebune. Fiecare zi aduce o trăsnaie, fiecare zi vine cu ideea ei creativă (ar zice fetele), nebunească (ar zice adulții).

Ne reîntâlnim cu bunica Ba, cu unchiul Mișa și cu toată gașca de rude zgomotoase din familiile Șaț și Abgarian. Noi personaje își fac apariția, când stângace, când extravagante. Se îndrăgostesc și suferă, se ceartă și se împacă, au ambiții, speranțe și mici tristeți provinciale. Rezultatul e o veselă cronică de familie din Armenia anilor 1980, în care scenele din viața de zi cu zi nu ocolesc neajunsurile epocii sovietice, dar pun în lumină omenia și frumusețea.

Titlul romanului îl dă unul dintre capitolele cărții, din care aflăm că Maniunea a decis să se apuce de scris:

În câteva secunde, ca și cum ne-ar fi auzit șușotind, Maniunea a dat singură buzna în bucătărie. Cu moțul ei nărăvaș și cu un caiet gros de dictando.
– Gata! a strigat. Cred că pe azi e de-ajuns. Ia fiți atente ce mi-a ieșit!
S-a trântit lângă noi, a deschis caietul cu o smucitură și ne-a arătat rezultatele muncii ei. Pe prima filă era scris cu litere mari de tipar: „ROMAN“.

„Din păcate, copiii de astăzi nu mai au parte de copilăria pe care am avut-o noi. Spun «din păcate», pentru că atunci când mă întâlnesc cu elevii și îi întreb ce fel de copilărie și-ar dori să aibă, adesea primesc răspunsul „cum ai avut tu sau Maniunea”. Cheia unei copilării fericite este libertatea și dragostea nemărginită a celor dragi.”

Narine Abgarian

Lucrarea lui Eric Storm este un argument convingător în favoarea ideii că o cercetare serioasă întreprinsă cu instrumentele istoricului, dar deschisă faţă de preocupările ştiinţelor sociale ne poate ajuta să înţelegem mai bine şi să ne poziţionăm în marile dezbateri din epoca noastră. Conceptul de naţionalism are o puternică încărcătură simbolică şi este integrat, uneori abuziv, în nenumărate discursuri ideologice. Cercetarea lui Eric Storm evidenţiază relaţia puternică dintre naţionalism, ca proiect intelectual, şi modelul politic al statului-naţiune, devenit dominant la nivel global odată cu triumful modernităţii. Naţionalismul nu este o modă trecătoare pe care să o accepţi sau să o ignori: el se întemeiază pe o serie de presupoziţii ce au influenţat decisiv felul în care omul modern se raportează la ştiinţă, religie, artă, politică sau la alte dimensiuni ale existenţei sale în lume. Soluţia adoptată de autor este de a investiga fără prejudecăţi formarea, consolidarea în timp şi răspândirea în spaţiu a ideilor centrate pe apartenenţă şi pe loialitatea faţă de un stat definit pe criterii naţionale.

În anul 1813, țarul Alexandru I-a invitat coloniști germani să se stabilească la Marea Neagră. Pe parcursul a cinci-șase generații, originari preponderent din Prusia și Germania de Sud-Vest, imigranții au creat o comunitate prosperă. Fiind o minoritate mică într-o diversitate etnică și religioasă pestriță, ei au trăit în bună vecinătate cu moldovenii, rușii, ucrainenii, bulgarii, evreii și cu alte grupuri. În 1918 Basarabia a revenit României. Repatrierea germanilor din toamna anului 1940 a marcat sfârșitul istoriei lor de 125 de ani de colonizare. Cartea descrie originea și forma de colonizare a Basarabiei cu germani, cultura lor rurală marcată de autonomia locală și etica protestantă, dar și conviețuirea cu alte naționalități. Autoarea încheie cu observații din Basarabia de astăzi, divizată, din anul 1991, între Republica Moldova și Ucraina. „M-a emoționat să văd parcursul vieții germanilor din Basarabia […] prezentat într-un mod atât de clar, empatic și, în același timp, atât de plăcut de obiectiv.” (Horst Köhler, fost președinte al Germaniei)

Cartea aceasta este nu doar o arhivă de emoții și mărturii, ci și o încercare personală de cartografiere a unui vis colectiv, lung de 1400 de kilometri.

În ea veți descoperi reportaje de pe drum, interviuri și povești cu artizanii principali ai proiectului, plus un inventar geografico-istorico-gastronomic al celor șapte ținuturi prin care trece calea noastră.

Acest volum rezumă următoarele:

• 7 ani de documentare în căutarea și apoi validarea traseului.

• 80 de fotografii color selectate din peste 1500.

• 280 de pagini și 87.402 mii de cuvinte menite să vă provoace să porniți la drum.

„Literatura română este una și indivizibilă”, afirmă Mircea V. Ciobanu încă de pe prima pagină a sintezei sale, refuzând enclavizarea „literaturii basarabene”, pe care destui critici și istorici literari au comis-o și încă o comit, dacă nu intenționat, cel puțin rezidual. Dar uneori normalitatea, chiar în formele ei evidente, trebuie documentată și promovată. Lucrarea de față, care favorizează „o perspectivă a cititorului”, ne pune în fața unei panorame ample, în care sunt înregistrate în primul rând cărțile relevante apărute în ultimii 35 de ani. Accentuez: cărțile, nu grupările, curentele literare, autorii cu plasările lor ideologice într-un câmp cultural vast, cel „regional”, al „literaturii basarabene”, angajat permanent în căutarea unei identități, simultan cu naturalizarea în câmpului mai vast al literaturii române în ansamblul ei. Iar alegerea este cea mai potrivită, pentru că, după ce a ieșit din cadrul geo-politic sovietic, după ce și-a asumat la nivel tematic, dar și structural relația cu trecutul recent, traumatizant adesea, după ce a reconstruit literar o identitate abuzată decenii la rând, literatura care s-a scris în stânga Prutului a livrat opere de neignorat pentru întregul sistem, fie el identitar sau ideologic, fie estetic sau stilistic al literaturii române contemporane. Mircea V. Ciobanu oferă, prin această lucrare, un ghid esențial de lectură, care ne pune în fața unei evidențe: cărțile scrise în ultimele trei decenii și jumătate în Republica Moldova alcătuiesc o parte consistentă a literaturii române contemporane. E un prilej pentru cititorii și criticii din țară să conștientizeze definitiv această realitate. Bogdan Crețu

Lectura Constituţiei libertăţii este astăzi o experienţă intelectuală la fel de captivantă ca în 1960, anul în care a fost publicat prima dată volumul, sau ca în 1990, când viziunea lui F.A. Hayek părea a fi una dintre marile surse de inspiraţie ale ordinii postcomuniste. Vechile adevăruri, ne aminteşte autorul, trebuie reafirmate mereu pentru a fi înţelese de noile generaţii. Tocmai de aceea pledoaria sa pentru libertate ca izvor al marilor realizări ale omenirii nu şi-a pierdut actualitatea: ea poate să-l convingă şi să-l inspire şi pe cititorul erei digitale. Pentru Hayek, libertatea – înţeleasă ca absenţă a coerciţiei arbitrare exercitate de alţi oameni – reprezintă temelia progresului civilizaţiei. Ea se sprijină pe un ansamblu de instituţii formate lent şi inegal de-a lungul timpului, dar care s-au dovedit a fi capabile să limiteze slăbiciunile oamenilor şi să le valorifice virtuţile. Menţinerea acestei ordini depinde însă de o cultură politică favorabilă, de cetăţeni capabili să reziste atât asalturilor adversarilor declaraţi ai libertăţii, cât şi intervenţiilor bine intenţionate, dar adesea nocive ale statului. Astfel de ingerinţe sunt, prin natura lor, coercitive – iar tentaţiile de a le accepta sunt astăzi la fel de puternice ca în urmă cu şase sau şapte decenii. Economist laureat al Premiului Nobel, autor al unor studii de filosofia ştiinţei şi filosofie politică, F.A. Hayek a fost una dintre vocile cele mai influente care ne-au avertizat că o civilizaţie liberă trebuie apărată, oferindu-ne repere intelectuale ale defensivei.

Friedrich August Von HAYEK (1899-1992) a fost una dintre marile personalităţi intelectuale ale secolului XX. S-a născut şi a studiat la Viena, obţinând doctorate în drept (1921) şi studii politice (1923) şi orientându-se ulterior către economie. Contribuţiile sale în acest domeniu au urmat linia favorabilă pieţei libere a aşa-numitei Şcoli economice austriece, aducându-i recunoaştere internaţională şi stând la baza invitaţiei de a preda la London School of Economics (1931-1949) şi ulterior la University of Chicago (1950-1962). Ultima parte a carierei sale didactice a fost asociată în primul rând cu Universität Freiburg (1962-1968). Dintre celelalte contribuţii semnificative ale sale la studiul economiei şi societăţii amintim: Drumul către servitute (1944), Individualism şi ordine economică (1948) şi Drept, legislaţie şi libertate (vol. I: 1973, vol. II: 1976, vol. III: 1979).

De la Jessie Burton, autoare nominalizată pe lista scurtă la Carnegie Medal pentru romanul pentru adolescenţi Meduza, vine o nouă poveste captivantă, în care magia se strecoară pe nevăzute.

Bo Delafort este „scormonitoare“, adică o căutătoare de comori pe malul Tamisei. Locuieşte la Londra, împreună cu mama şi cu fratele ei mai mare, Harry, care tocmai a ple­cat pe front. Într-o zi, fata găseşte, adânc îngropată în ni­sipul de la marginea apei, o jumătate de broşă veche, în­crustată cu perle şi rubine. Comoara valorează mai mult decât orice pe lume, dar nu din pricina pietrelor preţioase, ci fiindcă magia râului curge prin ea; iar Bo o simte cu toată fiinţa, deşi nu ştie de ce. Răspunsul vine de la Billy, un băiat care are cealaltă jumătate a bijuteriei şi cu care fata se împrieteneşte imediat.

Când reapariţia preţioasei comori este descoperită de lordul Muncaster, care îi cunoaşte puterea ascunsă, cei doi copii se pomenesc prinşi într-o cursă pe viaţă şi pe moarte pentru a da de capătul unei istorii vechi de secole, în centrul căreia se află un secret întunecat.

Ce s-ar întâmpla dacă Bo şi Billy ar reuni cele două jumătăţi ale bijuteriei? Şi de ce le-a oferit-o râul tocmai acum? Şi ce legătură e între broşă şi tabloul vechi de 500 de ani din salonul lordului Muncaster? Toate misterele se vor dezlega în ziua eclipsei totale de soare care se apropie, când trecutul şi prezentul se vor privi ochi în ochi ca într-o oglindă.

„Combinând perspective muzicologice, istorice și culturale, studiul Valentinei Sandu-Dediu arată cum muzica a reflectat și a modelat naţionalismele Europei moderne şi plasează cultura muzicală românească într-un cadru continental mai amplu. De la stiluri muzicale propriu-zise până la presiunile ideologice şi politice, cartea oferă o modalitate originală de a «asculta» istoria zbuciumată a secolului XX european.“ — ALEX DRACE-FRANCIS

„E muzica scrisă în vremea unei dictaturi diferită de cea compusă într-o lume liberă? Poți să-i convingi pe auditori că ești autentic, dar să te inspiri din muzica națională a altora? E oare naționalismul o ideologie mai influentă în muzica românească decât în cea franceză, rusă, italiană sau germană? Sunt doar câteva din întrebările la care răspunde Valentina Sandu-Dediu într-o carte populată cu figuri cunoscute ca Enescu, Rahmaninov, Bartók sau Schönberg. Erudită, autoa­rea ne îndrumă în hățișul instituțiilor, temelor și emoțiilor muzicale care au făcut ca naționalismul să fie la loc de cinste.“ — CRISTIAN PREDA

O călătorie de-a lungul unui an, însoţită de citate aparţinându-i lui Paulo Coelho.

PAULO COELHO, considerat de milioane de cititori drept un alchimist al cuvintelor, este unul dintre cei mai influenţi scriitori ai acestui secol. Cărţile sale, pe lângă faptul că se găsesc în fruntea topurilor de vânzări, provoacă dezbateri culturale şi sociale. El scrie despre teme, idei şi concepţii care răspund aspiraţiilor atât de numeroşilor săi cititori, aflaţi în căutarea unui drum propriu şi a unor noi moduri de a înţelege lumea.

CATALINA ESTRADA a fost întotdeauna fermecată de natura luxuriantă, fremătând de viaţă din ţara copilăriei sale, Columbia. Astăzi Catalina este o renumită ilustratoare şi trăieşte la Barcelona, dar nu şi-a uitat rădăcinile. Fascinaţia cu care priveşte mereu în jur este uşor de observat în arta ei, marcată de elegante explozii de culoare.

Până relativ recent, istoria eugeniei din Europa Centrală și de Est era aproape necunoscută atât specialiștilor, cât și publicului larg. În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria și România au trecut prin modificări teritoriale şi transformări demografice profunde. În această perioadă, eugeniștii români și maghiari, dar și cei germani au publicat substanțial despre așa-zisa știință a îmbunătățirii rasei umane, s-au organizat în societăți academice, au organizat dezbateri publice și prelegeri populare, au influențat politici sanitare, de sănătate publică și educaționale. De asemenea, unii dintre ei au contribuit la formularea și apoi punerea în practică a politicilor de excludere socială și purificare etnică, de la deportări și schimburi de populație până la Holocaust. Lucrarea trasează carierele științifice ale unor eugeniști reprezentativi din cele două țări și descrie totodată modul în care fiecare dintre ei a articulat științific teoriile eugenice propuse. Mai mult, acești autori și ideile lor eugenice sunt contextualizați pentru a-și putea găsi locul în domeniul mai larg al istoriografiei, dar și în dezbaterile curente despre memorie, moșteniri culturale, istorie comună și, nu în ultimul rând, despre resurgența etnonaționalismelor.

Mișcarea eugenistă în Ungaria, 1900-1945 • Mișcarea eugenică în țările Puterilor Centrale după 1914 • Lupta de autoapărare a rasei maghiare • Aspecte ereditare și medicale ale eugeniei și psihiatriei  • Programul de eugenie și igienă rasială pentru Ungaria • Eugenia și catolicismul • Mișcarea eugenică și biopolitică în România, 1900-1945 •  Eugenia și românismul • Problema rasială a României • Norme eugenice în organizațiile legionare • Amestecul rasial și etnic în România • Mitul sângelui • Rasă și destin național • Idei eugeniste în rândul elitelor maghiare din Transilvania în perioada interbelică • Sânge maghiar – sânge valah • Este războiul un factor de ameliorare a rasei? • Mișcarea eugenistă germană din Transilvania înainte și după 1918 • Rasismul, cadrul biologic și discursul eugenic împotriva romilor în România Mare