Cărţi

Volumul reunește interviuri din 1997 (Pana mea), 2008 (chat cu scriitori români – Observator cultural), 2010 (România literară), un chestionar, un dialog inedit (2016) și extrase din două din documentarele în care autoarea a fost prezentă (Aici Nora Iuga și Nino al meu).

În cazul Norei, cărțile nu sînt totul și, așa cum nu avem prea multe exemple literare actuale, omul încununează opera. De-aceea ne-am permis s-o comentăm împreună în dialoguri mai vechi sau mai noi, în filme documentare și-ntr-un blog audio, pentru a mai trage de timp cu Operele complete. (un cristian)

Transilvania prezentă, a secolului XXI, poartă urmele unui trecut frământat şi destul de diferit de ceea ce s-a întâmplat în alte regiuni ale Europei. Călătorul venit de departe este frapat, deopotrivă în peisajul urban şi în cel rural, de alăturarea unor lăcaşuri de cult variate, de la cupolele bizantine şi neobizantine ale bisericilor ortodoxe la turnurile gotice care străpung cerul şi de la arcurile rotunde ale bisericilor romanice până la faţadele baroce ale altor locuri de închinăciune. Toate aceste modele au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, în pericol, s-au aflat în rivalitate şi în dispută, şi-au periclitat reciproc existenţa, dar au funcţionat până la urmă concomitent şi s-au influenţat reciproc, conferind unicitate lumii transilvane, cunoscute, de aceea, în anumite cercuri, drept o lume a toleranţei. „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european. Autorii

Descoperă o mulțime de informații interesante despre zeii și zeițele din mitologiile popoarelor!

Înfruntă monștri misterioși, însoțește-i pe cei mai curajoși eroi în călătoriile lor legendare, participă la sărbătoarea zeilor și descoperă totul despre mitologie!

Zboară cu Pegas spre Olimp, lăcașul zeilor greci, luptă alături de divinitățile scandinave, descoperă povești uimitoare despre monștri și creaturi fabuloase, și, la final, verifică-ți cunoștințele despre ceea ce ai citit. Ai reținut tot? Felicitări! Acum ești un adevărat specialist în mitologie!

„Cititorii vor fi încântați să descopere informații fascinante și ilustrații spectaculoase!“ — School Library Journal

În seria „Totul despre“ fiecare carte conține peste 100 de ilustrații, informații, curiozități, hărți și infografice, o diagramă ilustrată, galerie de imagini, comparații surprinzătoare, o fotografie din culise, glosar interactiv și multe altele.

   Manual de gatit pentru toti, de la incepatori la experti, cu peste 200 de retete, plus tehnici esentiale, cu explicatii despre:

"Marea carte de jocuri logice" este o colecție unică de ghicitori, probleme și enigme care au surprins, amuzat și pus în dificultate de-a lungul mileniilor. Sunt enigme uimitoare din Egiptul antic și din China imperială, jocuri din America și Japonia, care solicită din plin capacitatea intelectuală, și sute de puzzle-uri complicate de pe tot mapamondul.
Toate răspunsurile și explicațiile sunt incluse, ceea ce transformă această carte într-o fascinantă istorie a enigmisticii. Puteți rezolva Ghicitoarea Sfinxului (Egipt, 8000 î.Hr.), Problema clasică a lui Sun Tzu (China, 400 d.Hr.), Podurile din Königsberg (Prusia, 1776), Problema lui Monty Hall (SUA, 1975) sau Fillomino ( Japonia, 2001).

Prima carte a lui George Orwell, Fara un sfant prin Paris si prin Londra este o relatare emotionanta si foarte detaliata a celor citiva ani de saracie autoimpusa prin care a trecut scriitorul dupa ce s-a intors din Birmania. Aflat in cautarea propriei voci narative, Orwell repudiaza societatea „respectabila” si exploreaza viata defavorizatilor sortii, traind in camarute mizere si spalind vase in bucataria incinsa ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau invirtindu-se printre cersetorii excentrici ai Londrei, al caror limbaj pestrit il inregistreaza fidel. Figurile surprinzatoare de cocote, drogati, cersetori care folosesc ziare pe post de lenjerie si cersetori schilozi cu talente filozofice pe care le aduce in scena Orwell dezvaluie chipul hid al saraciei, care pune sub semnul indoielii orice urma de umanitate. Fara un sfant prin Paris si prin Londra urmeaza sa fie adaptata pentru marele ecran, dupa un scenariu de Lee Hall, de catre regizorul scotian Kevin Macdonald.
 
„Orwell isi observa personajele cu mare atentie si nu stilizeaza lumea pe care o descrie: cititorul vede astfel, neschimbat, tot ce vede si scriitorul.” (The New York Times Book Review)
 
„Un portret viu, plin de culoare al unei lumi iesite din comun.” (The Times Literary Supplement)
 
„Autentica, deloc exagerata, inteligent scrisa.” (The New Republic)
 
„O lectura extraordinara, o carte excelenta si o marturie de incontestabila valoare despre societatea moderna.” (London Evening Standard)

 Andrew Baruch Wachtel a realizat o istorie atragatoare a unei zone controversate din Europa.

     Fragment din volum:

Ampla teză de doctorat a autoarei, susținută în noiembrie 2015, a devenit de notorietate odată cu apariția unui prim volum apărut în decembrie 2015, "Familia Bibescu-Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris".

Este o investigație minuțioasă a vieții, activității și realizărilor constructive ale membrilor familiei Bibescu-Basarab Brâncoveanu, materializată într-o monografie complexă, dedicată uneia dintre cele mai importante familii boierești muntenești din secolul al XIX-lea.

Colectia „Bunica ne citeste povesti” ii introduce pe cei mici in lumea minunata a povestilor clasice. Avand cate 32 de pagini fiecare, cu ilustratii generoase si extrem de atragatoare, cartile din colectie deapana fiecare poveste intr-un mod cat mai simplu si pe intelesul copiilor. Copiii, parintii si bunicii vor iubi aceasta colectie. Titluri precum „Craiasa Zapezii”, „Alice in Tara Minunilor”, „Hansel si Gretel”, „Degetica” sau „Rapunzel” le vor dezvolta micutilor imaginatia si creativitatea.

PREZENTARE

"O biblie", in traducerea Aureliei Ulici, este o carte-obiect in adevaratul sens al cuvantului, indiferent daca ne referim la text sau la ilustratie, care se citeste pe nerasuflate. O imbinare de povesti poetice in care fiecare isi poate gasi credinta sau miturile omenirii crestine. O alta viziune asupra istoriilor, poate cele mai celebre ale civilizatiei occidentale.

Vechiul Testament repovestit sau "O biblie"!

Cuplul Philippe Lechermeier – povestitor, Rébecca Dautremer – ilustrator este deja celebru in Romania. Printese date uitarii sau necunoscute precum si Seminte de cabane sunt doua succese editoriale care au bucurat mii de cititori din Romania, amble titluri fiind lansate in urma cu cativa ani la Editura Vellant.

Pentru ca Biblia este greu de citit pentru neinitiati, Philippe Lechermeier s-a lansat in adaptarea textelor sacre sub forma unui roman. Titlul, o biblie, (fara majuscule), are rolul a atrage atentia in mod special asupra faptului ca este vorba despre o adaptare si nu de o noua traducere. De la Facere pana la moartea lui Iisus, regasim in carte toate povestile care au inspirat de-a lungul veacurilor toate formele de arta. Creatia, Adam si Eva, Abel si Cain, Noe, Exodul, Moise, Judecatorii, Regii, Iov si Iona, Iudita si Salomea, apoi Maria si Iisus Hristos, Apostolii si fariseii, secole de-a randul au fost inepuizabile surse de inspiratie pentru pictori, sculptori si scriitori.

Asezarea in pagina contribuie si ea la farmecul lecturii, folosind impecabil jocul de litere sau de titluri care despart diferitele povesti in capitole sau paragrafe. Prin bogatia tehnicilor folosite de Rébecca Dautremer, ilustratia sustine minunat textul: creion, tus, pictura sau imitatii de fotografie (tortura si crucificarea sunt prezentate printr-o serie de imagini sepia). Ilustratiile amintesc de tinuturile si epocile pe care le-au traversat aceste povesti.

O biblie, in traducerea Aureliei Ulici, este o carte-obiect in adevaratul sens al cuvantului, indiferent daca ne referim la text sau la ilustratie, care se citeste pe nerasuflate. O imbinare de povesti poetice in care fiecare isi poate gasi credinta sau miturile omenirii crestine. O alta viziune asupra istoriilor, poate cele mai celebre ale civilizatiei occidentale.

 Romanul lui Imogen Robertson - o poveste patrunzatoare, intunecoasa si opulenta din Parisul perioadei Belle Epoque - aduce in prim-plan un complot mestesugit artistic, detalii istorice bogate si personaje puternice si memorabile. Maud Heighton vine la Paris pentru a invata sa picteze la faimoasa Academie Lafond, dar si pentru a scapa de constrangerile si saracia din micul sau oras natal. Aceasta aventura presupune mult curaj, caci Parisul inghite o multime de bani: in vreme ce colegele sale se bucura din plin de stralucirea orasului si de beneficiile unei vieti lejere si boeme, Maud aluneca periculos spre o existenta sordida, pe muchie de cutit. Fiind pe punctul de a muri de foame si de frig in iarna pariziana, ea accepta sa devina insotitoarea tinerei si frumoasei Sylvie Morel. Dar aceasta are un secret: dependenta de opiu. Pe masura ce Maud se afunda tot mai mult in lumea lui Morel - o lume a elegantei si a luxului -, secretele acesteia devin secretele ei. Iar inainte de sosirea Anului Nou, ajunge sa se confrunte cu o minciuna care o va propulsa direct in intunericul periculos si adanc ce pandeste de dincolo de stralucirea orasului luminii.

Antiparenting este suma experientelor mele: este o carte solida, alcatuita din doua parti teoretice in 33 de capitole si 10 povestiri-tablou din copilarie si adolescenta. Este o abordare fenomenologica a fenomenului Parenting, cu o excursie in filosofia paternitatii asa cum apare ea in Biblie si Confucianism, cu multe ilustratii de caz. Ca romancier, va asigur o lectura captivanta, ca jurnalist preocupat de anchete de mare rasunet in Romania, Moldova si Rusia, va asigur o carte foarte bine documentata si responsabila. Ca om crescut in padure, va daruiesc o carte plina de culori, sunete si mirosuri. Ca om al lui Dumnezeu, va impartasesc sufletul meu si multa caldura. Sper sa primiti acest dar al meu. Vi-l ofer din toata inima. - Savatie Bastovoi

Fragment din cartea "Antiparenting" de Savatie Bastovoi

"3. Ce e iubirea? 

1) Iubirea „neconditionata" — o oferta de Black Friday. 
2) Alfie Kohn — un sofist in contradictie cu Biblia. 3) Iubirea nu se confunda cu afectiunea. 4) Mitul Cenusaresei. 5) Capacitatea de a iubi difera de la orn la orn. 6) Dragostea se cultiva prin educatie. 

ATI OBSERVAT, desigur, ca nu mi-am inceput cartea cu vorbe dulci despre iubire asa cum incep majoritatea cartilor la moda. Stiti ce e iubirea, nu? E chestia aia pe care o primesti neconditionat. 
E o conditie sa fim iubiti neconditionat? Pentru tot mai multa lume se pare ca da. Deoarece am devenit o societate de consum, principiile economice le inlocuiesc pe cele spirituale. Oferta creeaza cererea: scoaterea pe taraba a mitului iubirii neconditionate a creat indata cumparatorul. Omul modern, insingurat si cu prea putin timp pentru sufletul sau, alearga la promisiunea iubirii neconditionate ca la oferta de Black Friday. Dar oare cererea creata poate fi satisfacuta? Poate e mai cinstit sa pretindem atita iubire cita oferim? 

Am pe masa cartea lui Alfie Kohn, Parenting neconditionat, de la recompense si pedepse la iubire si intelegere, un volum care „le propune parintilor sa puna sub semnul intrebarii chiar premisele fundamentale la care se raporteaza in cresterea copiilor". Autorul declara iubirea parintelui drept conditie suficienta pentru o buna crestere a copilului. Este o afirmatie pe care o sustinem intru totul. Dificultatea intervine atunci cind dorim sa intelegem sensurile pe care le atribuie Alfie Kohn iubirilor. Am folosit bine pluralul deoarece Kohn vorbeste de doua tipuri de iubire: 1. iubirea conditionata, pe care copilul trebuie sa o cistige comportindu-se asa cum credem noi de cuviinta, ridicindu-se la standardele noastre, si 2. iubirea neconditionata, care nu depinde de comportamentul copiilor, de succesul lor, de cit de cuviinciosi sint sau orice altceva.
[...]
Cu alte cuvinte, dragostea parintilor fata de copii poate da rezultate atat de imprevizibile, incat este oarecum pripit sa punem o legatura hotaritoare intre aceasta si calitatea copilului. este clar ca sintem diferiti si ca aceste diferente ne insotesc de la nastere. Intrebarea care ma framanta este daca si capacitatea de a iubi este o trasatura innascuta sau se dobindeste prin educatie. Se pare ca gradele de deschidere spre iubire difera de la om la om."

In partea a treia a celebrelor aventuri alaturi de motanul Bob, James Bowen iși amintește ultimul Craciun petrecut pe strazi, cintind și vinzind revista The Big Issue alaturi de fidelul sau prieten. In anul 2010 vremea la Londra e la fel de neprietenoasa precum starea de spirit a lui James, caruia nu i-a placut niciodata perioada sarbatorilor. Dar macar acum il are alaturi pe Bob, in ciuda sanatații precare și a lipsei banilor. James nu are alta soluție decit sa se aventureze in frigul iernii londoneze, singura cale de a face rost de bani ca sa-și poata plati facturile. Așa ajunge Bob sa-și salveze din nou stapinul, sa-i dezvaluie adevaratul ințeles al Craciunului, care inseamna prietenie și fidelitate, iar povestea lor capata noi sensuri, mai vesele, mai optimiste.

Inteligenta, energica, si plina de gratie, Blaise McCarthy este o figura emblematica in lumea televiziunii de stiri, avand talentul de a pune intrebari dificile si de a aborda cu perspicacitate si curaj complicatele probleme din domeniul afacerilor si al politicii. Mama singura, ea isi gestioneaza meticulos cariera, iar pentru publicul sau, Blaise pare sa fie o persoana implinita. Cat priveste insa viata ei privata, exista o poveste nespusa, pe care ea a pastrat-o ascunsa ani de zile.
    Fiica adolescenta a lui Blaise, Salima, bolnava de diabet, a orbit in copilarie, iar nevoile ei au tinut-o departe intr-o scoala-internat, cu ingrijire medicala permanenta. Atunci cand scoala Salimei se inchide, in urma unei tragedii, ea se intoarce la New York, in apartamentul mamei sale, si dintr-odata, cele doua, mama si fiica, se confrunta cu provocari pe care Blaise se simte incapabila sa le gestioneze. Un ingrijitor nou, pus la dispozitie de scoala Salimei, creeaza tot atatea probleme pe cat rezolva. Chipes si cultivat, Simon Ward are opinii ferme cu privire la orice, refuzand sa accepte limitarile fizice ale Salimei si deschizandu-i acesteia noi orizonturi. Astfel, cei trei devin prieteni. Apoi, totul incepe sa se destrame. O prezentatoare tanara si atragatoare este angajata la postul de televiziune, si nu este un secret faptul ca urmeaza ia locul lui Blaise. Cariera ii este amenintata si viata, pana acum ordonata, ii este data complet peste cap, astfel ca Blaise simte, pentru prima oara, ca existenta ei nu este perfecta, ci reala. 

"Una dintre cele mai bune carti ale anului." - The Huffington Post

Cu zece ani in urma, mama lui Izzy Stone l-a impuscat mortal pe tatal ei, care dormea. 
Devastata de aparenta boala mentala a mamei sale, Izzy, acum in varsta de 17 ani, refuza s-o viziteze la inchisoare. 
Dar cand noua familie o roaga sa ajute la inventarierea lucrurilor gasite intr-un azil de stat inchis de multa vreme, Izzy descopera un teanc de scrisori nedeschise, un jurnal vechi de cateva zeci de ani si o fereastra spre propriul ei trecut. 
Jurnalul apartine Clarei Cartwright, care, cu aproape o suta de ani in urma, a respins o casatorie aranjata, iar tatal ei a trimis-o la un sanatoriu de lux pentru oameni cu probleme mentale. Insa el isi pierde averea in timpul prabusirii bursei, nu-si mai permite ingrijirea ei, si Clara este internata intr-un azil de stat. 
Izzy pune cap la cap bucatelele din viata Clarei si ajunge sa-si reconsidere propriile alegeri – cu rezultate socante.

Prezentul si trecutul se intrepatrund intr-o poveste impresionanta despre ce inseamna dragoste si loialitate – si cat de departe suntem dispusi sa mergem pentru a-i proteja pe cei care au cel mai mult nevoie de noi. 

"Ce a lasat in urma ei emana autenticitate si o intelegere sincera a firii umane. Ellen Marie Wiseman analizeaza vietile adolescentelor cu empatie si compasiune. Merita un loc de onoare pe scena literara." - The New York Journal of Books

"Captivanta in complexitatea ei, povestea atinge o profunzime emotionala iesita din comun, plina de intensitate psihologica, si culmineaza cu un deznodamant neasteptat si induiosator." - RT Book Reviews

Ellen Marie Wiseman a descoperit din copilarie placerea cititului si a scrisului. Este o autoare de succes, ale carei romane au fost traduse in saptesprezece limbi. The Plum Tree, romanul sau de debut, este bazat pe povestile mamei sale, despre copilaria din Germania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. 
Al treilea roman al sau, Coal River, a aparut in 2015, iar cel de-al patrulea, The Life She Was Given, va fi publicat in iulie 2017. 
Ellen Marie Wiseman locuieste pe malul lacului Ontario, impreuna cu sotul sau si doi catei Shih-tzu rasfatati. Cand nu scrie, adora sa-si petreaca timpul impreuna cu copiii si nepotii sai.

    Fragment din romanul "Ce a lasat in urma ei" de Ellen Marie Wiseman:

    “S-a ridicat si a lovit cu piciorul scandurile din jurul gaurii, incercand sa rupa lemnul, apoi a ingenuncheat si a dat o parte bucatile rupte cu mainile. Aschiile ii ii raneau palmele, dar ea continua sa lucreze, reusind sa rupa o bucata de dimensiunea unui castron. S-a uitat prin crapatura si a vazut numai namol si, la cativa metri departare, fundatia de piatra a unei alte cladiri. A aruncat bucatile de lemn rupte prin gaura, apoi a acoperit deschizatura cu o gramajoara de coji de cartofi si alte legume. In urmatoarea zi, a rupt alte bucati din gard. La sfarsitul saptamanii, palmele si degetele ii erau carne vie, dar gaura era aproape destul de mare ca sa se strecoare prin ea.
    In dupa-amiaza urmatoare, a iesit la gramada de compost, a aruncat cojile si a mai indepartat o bucata de lemn din gard. S-a intins pe pamantul ud de langa gard, pe spate, ca sa nu faca rau copilului, cu capul spre gard, apoi s-a tarat pana ce capul si umerii au trecut prin gaura. Si-a infipt calcaiele in pamant si a incercat sa se impinga prin gaura, in continuare, dar burta ei era prea mare. Copilul nu avea cum sa treaca. Chiar in momentul in care era pe punctul sa se intoarca si sa faca gaura mai mare, cineva a apucat-o de glezne si a tras-o afara din gaura din gard, tarand-o prin noroi.
    - Esti bine? a intrebat un barbat, rasufland greu deasupra ei.
    Purta o jacheta din lana in carouri si o pelerina murdara, iar cizmele ii erau acoperite cu glod.
    - Ai cazut?
    Clara s-a ridicat.
    - Eu... a facut ea, cu inima batandu-i cu putere piept.
    - Incerci sa scapi? 
    S-a uitat la ea cu ochiul bun, celalalt fiindu-i inchis si inert.
    Clara a scuturat din cap si a incercat sa se tina dreapta. Barbatul s-a apropiat s-o ajute, facand semn cu o mana spre gard.
    - N-ar servi la nimic sa treci dincolo de gardul asta, a spus el. Acolo e camera boilerelor. Nu exista niciun drum in jurul ei."

Cartea "Bancnota de un milion de lire. The 1.000.000 Bank-Note" de Mark Twain face parte din colectia SHORT STORIES, colectie de capodopere ale literaturii anglo-americane, editie bilingva romana-engleza. Cu ajutorul cartilor captivante din aceasta colectie puteti sa va exersati si sa va sporiti cunostintele de limba engleza, descoperind in acelasi timp, in versiune integrala, creatii nemuritoare ale unor mari scriitori – clasici si contemporani – intrati in canonul literar universal. Puteti confrunta, pagina cu pagina, textele in engleza cu traduceri romanesti de cea mai buna calitate, pentru a va nuanta si imbogati intelegerea originalului, si puteti sa va notati pe margini cuvinte si expresii noi sau observatii utile.

    MARK TWAIN (1835-1910), pe numele sau adevarat Samuel Langhorne Clemens, a fost un prozator american, cunoscut mai ales pentru romanele sale "Aventurile lui Tom Sawyer", "Aventurile lui Huckleberry Finn", "Print si cersetor", "Un yankeu la curtea regelui Arthur", dar si pentru cartile de calatorie "Ageamiii in strainatate", "Viata pe Mississippi" si pentru schitele si povestirile umoristice adunate in mai multe volume, printre care "Broasca saltareata din tinutul Calaveras" si "Bancnota de un milion de lire".

30 de ani fara Noica. Exercitii de iubire - titlul si subtitlul cartii sunt elocvente in sine, traducand direct si univoc cheia in care a fost scrisa aceasta culegere de 10 eseuri despre omul pe care autorul l-a intalnit fulgurant in anii 1986-1987, o intalnire din categoria grea, a celor numite adesea “mirabile”. Nu este vorba de exercitii encomiastice, dimpotriva, si cititorul va realiza tonul pe alocuri ironic, sagalnic, chiar echidistant al textelor. Este vorba in ultima instanta de o carte in care unda subiacenta a intelegerii, a respectului neconditionat fata de statura omului si a ganditorului Noica, de iubire cum nu prea este marturisita sau asumata de lumea literara sau culturala (probabil din “lipsa de organ”, la unii, cum spunea filozoful de la Paltinis, sau din surplus de morga, la altii), asadar este vorba de o carte in care unda purtatoare a textelor este o unda de lumina calda si de implinire a unei datorii resimtite de-a lungul ultimilor 30 de ani scursi de la disparitia unuia din cei doi batrani pe care autorul i-a iubit intr-un mod indelebil intr-o viata de om; acelasi cititor, daca va avea rabdare si curiozitate, il va afla si pe al doilea batran.

Este de subliniat ca autorul acestei carti este un outsider, un “concurent” care vine din afara domeniului numit umanist, dar care isi marturiseste o deschidere irepresibila catre o lume alta decat cea a tehnicii, careia ii apartine. Cele 10 eseuri au fost gandite ca o suita dramatica, cu un crescendo si un decrescendo (“Apropierea de Noica”, titlu care trimite la un text al lui Borges; “Despartirea de Noica?”, alt titlu, care trimite la un text al lui Alexandru Paleologu).

Textele trec rand pe rand de la evocarea momentelor de Paltinis, la o inscenare dialectica  a disputelor pro si contra Noica, apoi la un exercitiu de decupaj din “Arhive”, in care “personajul din eter”, locotenentul de securitate M. M., transcriind o inregistrare pe banda de magnetofon a dialogului unor profesionisti ai culturii, in celebra cabana, zisa vila 23, de la Paltinis, devine aproape uman, prin comica-i incompetenta in materia in care este pus sa isi exercite “meseria”; gongul final al cartii se declanseaza de la niste note ale lui Noica in care eroinele sunt “bisericutele din Bucovina”, celebrele in toata lumea manastiri; prilej de a glosa empatic cu continutul a doua carti remarcabile ale ultimilor ani, una a lui Horia-Roman Patapievici, si cealalta a academicianului-pictor Sorin Dumitrescu.

In sfarsit, de retinut pentru acelasi cititor prezumtiv, invocat pentru a treia oara, citatul din Alexandre Dumas-fiul care incheie cartea: „Cei pe care i-am iubit și pe care i-am pierdut nu mai sunt unde erau; dar ei sunt întotdeauna și pretutindeni acolo unde suntem noi”.

     A fost odata o familie de soricei care locuia intr-o casuta pentru papusi…
    Castelul Contelui adaposteste o superba casuta pentru papusi in care locuieste o familie de soricei. Domnul si doamna Peck, impreuna cu cei treisprezece copii ai lor, traiesc cu totii fericiti si depun eforturi mari pentru intretinerea minunatului lor camin. Dar intr-o zi, adorata lor casuta pentru papusi este luata de la castel…
    Plina de caldura si umor, aceasta poveste nostalgica scrisa de Michael Bond, autorul cartii Un urs pe nume Paddington, este transpusa in imagini, cu maiestrie si minutiozitate, de catre Emily Sutton.

Din nenumaratele intamplari pilduitoare si povesti cu talc pe care oamenii iubitori de intelepciune le-au adunat de-a lungul istoriei de doua mii de ani a crestinatatii oricine poate primi dezlegarea nedumeririlor, intarire in ne-cazuri si sovaieli, seninatate in mahniri, ferire de prirnejdii viitoare, dar si simpla placere a unei lecturi pline de miez si calauziroare la adevar. Asemenea istorisiri — povesti adevarate din vietile marilor nevoitori si parabole cu inteles adanc — sunt cuprinse si in cartea de fata, ce poate fi citita cu placere si cu folos la orice varsta si in orice imprejurari. 


Fragment:

" O dată, nişte călugări vorbeau despre smerenie şi despre faptul că, pe cât se apropie mai mult omul de Dumnezeu, pe atât îşi dă seama mai bine de păcătoşenia sa. Un pelerin - orăşean bogat - a auzit intâmplă-tor discuţia lor şi s-a mirat: 
- Cum se poate aşa ceva? Atunci, unul dintre călugări i-a zis: 
- Domnule, spune-mi, cine crezi că eşti în ora-şul tău?
- În oraşul meu sunt omul cel mai bogat şi mai de vază.
- Dar dacă te duci în capitala provinciei, aco-lo cine eşti?
- În capitala provinciei sunt cel mai mărunt dintre bogaţi.
- Dar dacă te duci la Constantinopol şi te apropii de împărat, cine vei socoti că eşti? 
- Lângă împărat aş zice că sunt ca un sărac. 
-Aşa e şi cu sfinţii — a zis călugărul. Cu cât se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atât îşi văd mai limpede păcătoşenia. 


Un pustnic a fost ales arhiereu. S-a impotrivit multă vreme, dar credincioşii au stăruit, aşa că a fost constrâns să se învoiască — şi se gândea în sinea sa: 
— Nu ştiam că sunt vrednic de asemenea cinste. Pesemne că în mine este, totuşi, ceva bun. Noaptea i s-a arătat îngerul şi i-a zis: 
— De ce te mândreşti? Norodul a păcătuit, şi faptul că te-au ales pe tine episcop este spre pedepsirea lor, că din toată pustia tu eşti cel mai rău. "

Scena lumii reuneşte eseuri despre evenimente artistice care au marcat îndeosebi lumea Parisului şi al căror martor atent a fost George Banu, precum şi reflecţii inspirate de aventuri personale, de întîlniri esenţiale, de spectacole radicale... Pe Scena lumii descoperim protagonişti şi figuranţi care, după cum se ştie din Antichitate, joacă roluri şi-şi revelează secretele. De la umbra lui Stalin la incertitudinile lui Obama, desconsiderat prin asemănarea cu Hamlet – o „insultă”! –, descoperim aici societatea spectacolului cu toate contrastele ei. George Banu asociază elogiul artei afirmat explicit şi denunţul teatralităţii cotidian disimulate, căci pe Scena lumii sîntem, alternativ, cînd spectatori, cînd actori. Locul nimănui nu e constant atribuit şi a-l găsi e o misiune. Acesta-i orizontul excursiei propuse de autor.
Pornind de la aceste afinităţi elective prezente lunar, timp de cinci ani, în Dilema veche, se desenează caleidoscopic peisajul unei epoci şi identitatea unui autor animat de convingerea că azi, mai mult ca oricînd, cultura îşi are ca rost vindecarea rănilor sufletului.

„De cîţiva ani, George Banu scrie pentru Dilema veche texte admirabile, în care povesteşte, comentează, observă faptele culturale ale lumii. O face cu sensibilitate şi cunoaştere, cu experienţă sapienţială, căci George Banu este un înţelept al teatrului (dacă tot se zice că teatrul este un fel de sectă, atunci trebuie să aibă înţelepţii lui!). Vizitează, cu pas melancolic şi măsurat, artele vremii, de la cele canonizate la cele mai excentrice, de la cele riguros şi costisitor puse la cale la cele întîmplătoare, improvizate. Priveşte spre politicieni sau spre artişti, spre scriitori sau spre spectatori – nimic nu-i e străin. George Banu ia pulsul spiritual al lumii şi dă raportul de gardă, lunar, în Dilema veche, în texte care îmbogăţesc cititorul. Strîngerea acestor texte în volum mi se pare necesară. Nu doar pentru valoarea fiecăruia dintre ele, nu doar din respect pentru public, ci şi pentru că ele împreună alcătuiesc, ca piesele unui puzzle, o imago mundi, poate, neaşteptată.” (Sever Voinescu)

George Banu (n. 22 iunie 1943) este eseist şi profesor universitar de studii teatrale. Stabilit la Paris din 1973. Ales de trei ori preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, este în prezent preşedinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, preşedintele Premiului Europa pentru teatru. A primit de trei ori premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franţa. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate. În 2014 a primit Marele Premiu al Academiei Franceze. Coordonează colecţia „Le Temps du théâtre” la Editura Actes Sud. A primit titlul de doctor honoris causa al mai multor universităţi româneşti şi europene. Responsabil (alături de Mihaela Tonitza Iordache) al reputatei antologii Arta Teatrului şi coordonator al volumelor colective Teatrul de artă, o tradiţie modernă, Repetiţiile şi teatrul reînnoit, De la vorbă la cîntec. În 2013 i-a fost consacrat volumul de studii şi eseuri Călătoriile sau orizontul teatrului. Cărţile sale au fost traduse în numeroase limbi. De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: Peter Brook. Spre teatrul formelor simple (2005), Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet (2007), Iubire şi neiubire de teatru (2013) şi Monologurile neîmplinirii (2014).

   Copiii uitati ai lui Hitler este o carte de memorii tulburatoare, dar si o investigatie devastatoare despre crimele teribile si despre scopul monstruos ale programului Lebensborn.

Creat de Heinrich Himmler, programul Lebensborn a dus la rapirea a jumatate de milion de copii din toata Europa. Printr-un proces numit germanizare, acestia trebuiau sa devina generatia urmatoare a rasei ariene stapanitoare, in cea de a doua faza a Solutiei Finale. In vara anului 1942, parintilor din Iugoslavia ocupata de nazisti li s-a cerut sa isi supuna copiii examenelor medicale menite a le evalua puritatea rasiala. Erika Matko avea doar noua luni cand doctorii nazisti au declarat-o apta de a fi un „copil al lui Hitler“. Dusa in Germania si plasata unor parinti adoptivi corespunzatori din punct de vedere politic, Erika a fost rebotezata Ingrid von Oelhafen. Dupa multi ani, Ingrid a inceput sa descopere adevarul despre identitatea ei. Desi nazistii au distrus multe dintre dovezile programului Lebensborn, Ingrid a scos la iveala multe documente rare, inclusiv marturii de la procesele de la Nurnberg despre propria ei rapire. 

    "Von Oelhafen aduce povestirii o dimensiune umana inegalabila". - Kirkus Reviews

Odata ce a decis sa-si paraseasca sotul si copilul, tanara si frumoasa Anna Karenina nu se mai poate intoarce la viata respectabila pe care a dus-o inainte in inalta societate. Traindu-si intens iubirea totala pentru Vronski, pleaca impreuna cu el, mai intai in strainatate, apoi la mosia lui de la tara. Cu timpul insa, izolata si respinsa de aproape toata lumea, lipsita de preocupari autentice si, mai ales, constienta ca dragostea lui Vronski pentru ea slabeste, Anna e tot mai mistuita de gelozie si neputinta si nu gaseste iesire din situatia ei decat aruncandu-se sub rotile trenului. In contrast cu ea, Kitty Levina infloreste in casnicie, dedicandu-se rolurilor traditionale de mama si stapana a casei si lasandu-i sotului ei libertatea de a-si urma interesele intelectuale si practice. Dragostea lor plina de intelegere este idealul pe care Tolstoi il opune destinului tragic, de neuitat, al Annei Karenina. 

    Fragment din romanul "Anna Karenina. Volumul 2" de  Lev Tolstoi:

    „Pentru prima data Vronski incerca un sentiment de ciuda, aproape de manie impotriva Annei, pentru ca nu voia intentionat sa inteleaga in ce situatie se afla. Iar frustrarea lui era cu atat mai mare cu cat nu putea sa-i spuna motivul pentru care era furios pe ea. Daca ar fi fost sa-i spuna exact ce gandea, ar fi sunat asa: „Sa te arati la teatru in rochia asta, cu o printesa pe care o cunoaste toata lumea, inseamna nu numai sa-ti recunosti statutul de femeie pierduta, dar sa si arunci o provocare lumii, adica sa renunti pentru totdeauna la ea".
    Asa ceva nu putea sa-i spuna. „Dar cum de nu intelege ea singura, si ce se intampla cu ea?” se intreba Vronski. Simtea cum respectul pentru ea ii scade, in timp ce constiinta frumusetii ei i se amplifica.
    Se intoarse posomorat in apartamentul lui si se aseza langa Iasvin, care isi intinsese picioarele lungi pe un scaun si bea coniac cu apa gazoasa; comanda si el acelasi lucru.
    - Vorbesti de Mogucii al lui Lankovski. Da, e un cal bun, te sfatuiesc sa-l cumperi, spuse Iasvin, privind fata intunecata a camaradului sau.
    - Cred ca am sa-l iau, spuse Vronski.
    Discutia despre cai il captiva, dar nu uita nici o clipa de Anna, asculta fara sa vrea pasii de pe coridor si se uita la ceasul de pe camin.
    - Anna Arkadievna a poruncit sa va spun ca a plecat la teatru.
    Iavsin, dand pe gat inca un paharel de coniac si un pahar de apa gazoasa, se ridica si se intinse. 
    - Ei, pai sa mergem si noi! spuse el, zambind abia vizibil pe mub mustati si aratand prin acest zambet ca intelege motivul supararii lui Vronski, dar nu-i acorda importanta.
    - Eu nu merg, raspunse posomorat Vronski.
    - Eu trebuie sa ma duc, am promis. Ei, la revedere! Vino si tu la fotolii, ia fotoliul lui Krasinski! adauga Iasvin la plecare.
    - Nu, am ceva de facut aici.
    „Cu femeia o mie de griji, fara femeie si mai rau", isi zise Iasvin iesind din hotel.
    Ramas singur, Vronski se ridica de pe scaun si incepu sa se plimbe prin incapere.
    „Dar ce e azi? Abonamentul numarul patru... Egor e acolo cu sotia si cu mama, fara indoiala. Asta inseamna ca tot Petersburgul e acolo. Acum Anna a intrat, si-a scos suba si a aparut in lumina. Tuskevici, Iasvin, printesa Varvara..." isi imagina Vronski. „Dar ce-i cu mine? Ma tem de cineva sau i-am predat lui Tuskevici grija pentru Anna? Oricum ai lua-o, e stupid, e stupid... De ce ma pune in asemenea situatie?" isi spuse el, dand din mana.”

Romanul Pollyanna, jocul bucuriei - primul volum din serie - a avut parte de un succes enorm chiar de la prima sa publicare in America si se numara printre putinele carti traduse in aproape toate limbile lumii care au fost iubite de cititorii de toate varstele cu o pasiune ce i-a conferit eroinei prin­cipale statutul de simbol al bucuriei si al sperantei. Intrupand in Pollyanna singura bucu­rie launtrica autentica, cea de sorginte biblica (Pollyanna a invatat secretul descoperirii aces­teia de la tatal ei, un misionar cres­tin sarac), ce e capabila sa cultive inocenta uma­na, pre­gatind-o pentru vesnicie, autoarea ne ofera un exemplu mi­nunat, necesar tuturor, pen­tru a redeveni acei copii carora le e menita Im­pa­ratia cerurilor (Matei 19, 14).

Numar de calorii, kilograme pierdute care in scurt timp se pun la loc, alimente bune, alimente nerecomandate, sentimente de vinovatie, infometare, frustrare, dieta dupa dieta. Nimic nu pare sa functioneze. Mai mult, incepi sa gandesti ca un contabil care, zi dupa zi, taie de pe lista alimente pentru a se incadra in numarul de calorii recomandat de cine stie ce revista la moda sau de catre o celebritate cu aspect anorexic. Ce legatura au toate acestea cu dorinta de a pierde in greutate? Nici una, spune autorul, care ne propune in aceasta carte tehnici de reprogramare mentala ce ne vor schimba comportamentul si obiceiurile alimentare, deschizand astfel un nou front in lupta impotriva kilogramelor in plus. 

Simplitatea si eficienta programului de slabire propus de Paul McKenna consta in accentul pus pe procesele mentale implicate in comportamentul alimentar. Odata ce reusesti sa controlezi aceste procese, vei descoperi o minunata lume noua. Una in care corpul nu-ti va mai fi un dusman in lupta impotriva kilogramelor in plus, ci iti va deveni cel mai de pret aliat.

Dr. Paul McKenna, reputat scriitor de carti motivationale, este cel mai bine vandut autor britanic de non-fictiune; cartile sale au fost traduse in 30 de limbi. Dupa o cariera de succes in radio, McKenna a studiat hipnoza si programarea neurolingvistica impreuna cu Richard Bandler, unul dintre creatorii NLP. Printre clientii sedintelor sale de hipnoterapie s-au aflat celebritati precum Ellen DeGeneres si Courtney Love. 

Bine ati venit in tara de basm a Craciunului. Colorati, creati, combinati!

Fără reguli, fără rețineri, fără interdicții! Cu tuș, creioane colorate sau guașe, în culori pastelate sau pline de curaj. Paginile sunt detașabile, ca să poată fi înrămate în propria galerie.

„Veți descoperi cum îmi închipui eu fulgii de nea și ciorăpeii de cadouri, renii și coronițele festive. Toate au darul să vă umple de magia Crăciunului! Folosiți creioane colorate sau acuarele ca să dați viață desenelor, în tonuri pastelate sau pline de curaj și, dacă simțiți nevoia, tuș negru ca să adăugați detalii și înflorituri. Nu uitați că nu există reguli de a colora aceste imagini: fiecare „operă” vă va reflecta propria personalitate! Prin magia Crăciunului inspirația va desăvârși fiecare planșă, începând cu rețeta de biscuiți a bunicii, terminând cu decorațiunea de brad pe care ați lucrat-o în copilărie. Așezați-vă confortabil, luați-vă creioanele preferate şi coloraţi!“ - MARY TANANA

Miruna, o poveste a fost distins cu Premiul pentru Proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si a fost tradus in limbile engleza, italiana si slovena. 

Ascuns in salbaticia Muntilor Fagaras, Valea Rea nu e un sat ca toate celelalte. Aici se afla poarta spre Tara Subpaminturilor Nesfirsite, unde isi au ielele palat, si de aceea timpul are alta curgere, oamenii vietuiesc sute de ani impartindu-si paminturile cu fiarele codrului, iar vazduhul are irizatii de basm. In Valea Rea ajung doi copii de la oras sa asculte povestile extraordinare ale bunicului, care, facindu-le pe intelesul lor, amesteca „cele vazute cu cele nevazute, cele pentru copii cu cele pentru oameni mari, cele de nespus cu tacerile, trecutul cu niciodata”, pina cind Prislea-cel-Voinic ajunge sa fie la fel de real ca regele Carol, desi cei mici nu ar sti sa zica „daca au trait in acelasi timp sau unul inaintea celuilalt”. Amintirile luptelor de la Rahova se impletesc cu cele despre fapturi cu trup de abur si salbaticiuni preschimbate in stana de piatra, legendele haiducilor din Codrii Vlasiei si istoriile familiei se topesc in vise care se plamadesc aievea, iar lumea intreaga este povestita „ca intr-un joc, ca intr-un descintec”, intr-o carte mai curind spusa decit scrisa.

In vara lui 2009 Alain de Botton a primit acces pentru a rataci in jurul aeroportului Heathrow, unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume, fiind numit Writer-in-Residence. El a vorbit cu toti angajatii din cadrul companiilor aeriene, de la directori executivi la calatorii care trec prin acel punct. Pe baza acestor conversatii, a produs aceasta extraordinara relatare despre viata unui aeroport si despre impactul acestuia in existenta moderna.

Cititorul este plimbat prin salonul de plecari, „spatiul aerian” si sala de sosiri. De Botton sublineaza cu inteligenta si intelepciune ca petrecerea timpului intr-un aeroport poate fi mai utila si mai revelatoare decat ne-am putea gandi.

Alain de Botton. Romancier, eseist si jurnalist s-a nascut in Zurich, Elvetia in 1969, iar in prezent traieste in Londra. Cartile sale, considerate drept o “filosofie a vietii de zi cu zi” au devenit bestselleruri in 30 de tari. Este producator si realizator a mai multor programe de televiziune. In august 2008 a fost unul dintre membrii fondatori ai unei institutii de invatamant in centrul Londrei, care promoveaza o noua viziune asupra educatiei – The School of Life.

    Toata lumea doreste sa aiba o viata plina de bucurii si de satisfactii! Unii aleg calea stiintei, altii imbratiseaza religia si practica spirituala. Dar oare aceste doua abordari se exclud in mod necesar? Un studiu recent referitor la efectele meditatiei asupra creierului a descoperit ca, atunci cand subiectul incepe sa mediteze, activitatea neuronala dintr-o anumita zona, presupusa a avea legatura cu starea de fericire, s-a intensificat intr-o incredibila proportie de 700%! Subiectul in cauza era calugarul budist Yongey Mingyur Rinpoche, caruia i-a fost atribuita, in revistele Time si National Geographic, calitatea de „cel mai fericit om de pe pamant“.

Pornind de la afirmatia lui Nabokov conform careia „singura fericire in aceasta lume este sa observi, sa te examinezi atent pe tine insuti sau pe altii”, cartea Aurorei Liiceanu ofera o fascinanta analiza a psihicului uman. Daca prima parte dezvaluie schimbarile dramatice pe care „amanuntul biografic” le poate declansa in viata noastra, examineaza atitudinea femeii fata de razboi, traseaza paralele intre destinele unor oameni care au trait in epoci diferite si prezinta biografiile unor personaje exceptionale ca Marie Leon Bonaparte, partea a doua contine povestiri despre tradarea sau razbunarea in dragoste, dar si despre relatiile intre persoane care se deosebesc ca temperament, statut social sau etnie.