Cărţi

Cartea e importanta nu atat prin concretizarile exemplificative - unele discutabile -, cat mai ales prin punerea de principiu a problemei, care ar trebui sa-i nelinisteasca pe cei care se ocupa propriu-zis de limba. E un inceput care, iata, consuma cu intrebarile care vin tocmai din cealalta parte a romanitatii, formulate de catalana Carme Jimenez Huertas, de data aceasta o specialista.

Fragment:

 8.13. Desi, sonor i se pot indica „palpabil" urme sonore antice (vezi Romula), este posibil si ca termenul de roman sa fi avut de la inceput o semnificatie de denominatie etnica. El a avut semnificatie etnica si extensie socio-geografica initial in tara Romaneasca. Oricum, antichitatea a avut o denominatie etnica asemanatoare, cea de roman, iar pe teritoriul Daciei au existat toponimice asemanatoare sonor, dar, probabil incepand cu gotii, uzii si cumanii, s-a simtit nevoia unei diferentieri semnificative (de neam) intre alogenii migratori, stapani, barbari si pagani si populatia supusa, nativii crestini, de acelasi rit cu Roma, Roma orientala, romanii etc. in perioada respectiva, pentru migratori si necrestini (inclusiv slavii ulteriori), in general neamuri de orientali, numele de roman avea un sens general, dat tuturor etniilor europene crestine cu care veneau in contact. S-ar putea ca etimologia cuvantului roman sa fi fost accentuata de semnificatia de „crestini”, de oameni ai lumii romane. Ea a substituit usor denominatia de daci, deoarece dacii erau deja, de generatii bune, crestini. In plus, se considerau deja altceva, iar prin credinta se simteau mai apropiati lumii romane, decat trecutului dacic. Ar fi nevoie de un grup de istorici, de mare rigurozitate si cultura istorica postantica, pentru a clarifica evolutia termenului, in datele lui atestabile.

Pledoaria lui Socrate din finalul disputei cu sofistii Gorgias, Polus, Callicle si Cherefon, pentru desavarsirea omului si pentru promovarea binelui in treburile statului, explica de ce invatatul de o rara puritate morala, care era Teofil Simenschy, a ales si a tradus, in 1920, dintre toate dialogurile lui Platon tocmai Gorgias (sau despre retorica): „Singura afirmatia aceasta ramane neclintita - rosteste Socrate -, anume ca trebuie sa ne ferim mai mult de-a comite o fapta rea, decat de a o suferi, si ca cea mai inalta datorie a cuiva este ca sa-si dea silinta nu ca sa para bun, ci ca sa si fie, atat in particular, cat si in public; iar daca cineva devine rau in vreo privinta, trebuie sa fie pedepsit; si aceasta-i al doilea bine dupa acela de a fi drept; ca sa devii drept si sa fii indreptat prin pedeapsa; iar orice lingusire, atat fata de sine cat si fata de ceilalti, fie putini, fie multi, trebuie evitata, iar oratoria, trebuie intrebuintata totdeauna in vederea binelui si a oricarei fapte bune."

Fragment:
" Socrate: — Sa-ti arat acum mai lamurit, daca voi putea, ce vreau sa spun. Exista doua lucruri, pentru care eu admit doua stiinte: pe una privitoare la suflet o numesc politica; celeilalte, referitoare la corp, nu pot sa-i dau tot asa un singur nume, ci, desi ingrijirea corpului e numai una, ea se subimparte in doua parti, din care pe una o numesc gimnastica, pe cealalta medicina. Partea politicii corespunzatoare gimnasticii o numesc legislatie; iar pe cea corespunzatoare medicinei, justitie. Fiecare din acestea insa, referindu-se la acelasi obiect, sunt in legatura una cu alta, atat gimnastica cu medicina, cat si justitia cu legislatia; totusi se deosebesc intru catva. Deci, pe cand aceste patru arte se ingrijesc totdeauna in vederea unui bine cat mai mare, — unele de corp, iar celelalte de suflet, — lingusirea, dandu-si seama de aceasta si bazandu-se nu pe stiinta, ci pe presupuneri, se imparte in patru si substituindu-se fiecareia din aceste parti, se da drept stiinta in locul careia s-a substituit; ea nu se gandeste deloc cum sa aduca un bine cat mai mare, ci cauta sa surprinda si sa insele naivitatea prin fel de fel de ademeneli placute, asa ca pare a pretui foarte mult. Deci, in locul medicinei s-a substituit arta culinara si pretinde ca ea cunoaste cele mai bune mancaruri pentru corp, astfel incat, daca ar trebui sa dispute intre ei medicul si bucatarul inaintea unor copii, sau a unor oameni tot atat de lipsiti de minte ca si copiii, care din doi se pricepe ce alimente sunt bune si care rele, medicul sau bucatarul, ar muri de foame medicul. De aceea eu o numesc lingusire si spun ca asa ceva e un lucru rusinos, Polus, caci cu tine vorbesc, fiindca tinteste la placere, fara sa aiba in vedere binele, iar stiinta nu o numesc, ci o deprindere, pentru ca nu poate da nici o socoteala despre cele ce procura, de ce natura sunt, asa ca nu poate spune cauza fiecaruia. Eu insa nu numesc stiinta un lucru, despre care nu se poate da socoteala. Iar daca te indoiesti in privinta acestor lucruri, sunt dispus sa te lamuresc.
    Asadar, dupa cum spuneam, in locul medicinei se substituie ca lingusire arta culinara, iar in locul gimnasticii, tot in acelasi mod, gatealal, care-i raufacatoare, inselatoare, ordinara, si servila, amagind prin gesturi si spoieli, prin poleieli si toalete, asa ca facem pe oameni sa neglijeze adevarata frumusete, care se capata prin gimnastica, si sa umble dupa cea artificiala. Deci, ca sa nu lungesc vorba, vreau sa ma exprim ca geometricienii, (caci acum cred ca ma poti intelege), ca gateala este in acelasi raport fata de gimnastica, in care se afla arta culinara fata de medicina. si mai bine inca astfel: ceea ce-i gateala fata de gimnastica, aceea e sofistica fata de legislatie, si ceea ce-i arta culinara fata'de medicina, aceea e retorica fata de justitie. Aceasta e deosebirea naturala intre lucrurile despre care-ti vorbesc; fiind insa apropiati intre ei, sofistii si oratorii, ei sunt confundati impreuna, atribuindu-li-se acelasi rol, si nici ei nu stiu cum sa se numeasca, nici ceilalti oameni ce nume sa le dea. si intr-adevar, daca sufletul n-ar carmui corpul, ci acesta s-ar conduce singur, si daca atat arta de-a gati bucate, cat si medicina, nu ar fi examinate de suflet si separate, ci ar judeca insusi corpul, cantarindu-le dupa placerile pe care i le procura, s-ar realiza adesea vorbele lui Anaxagora, dragul meu Polus, caci tu ii cunosti invatatura; intr-adevar, atunci s-ar confunda laolalta toate lucrurile, neputandu-se distinge daca se refera la medicina, la higiena sau la bucatarie. Asadar, ai auzit ce numesc retorica; ea este pentru suflet ceea ce e arta culinara pentru corp. Am facut probabil un lucru ciudat, ca nelasandu-te sa tii discursuri lungi, am prelungit eu insumi cuvantarea mea. Se cuvine insa ca sa ma ierti; caci, cand am vorbit pe scurt, nu m-ai inteles, nici nu stiai ce sa faci cu raspunsul pe care ti 1-am dat, si aveai nevoie de explicatii."

Expozitia Universala de la Chicago din 1893, cunoscuta drept Orasul Alb, a reprezentat una dintre minunile lumii. In paginile acestei carti veti citi o poveste incredibila despre constructia sa si despre doi barbati – unul, arhitect, celalalt, criminal in serie – ale caror destine s-au intrepatruns. 

Arhitectul este Daniel H. Burnham, forta motrice aflata in spatele Orasului Alb, un peisaj grandios, vizionar, cu cladiri albe, amplasate intr-un paradis de canale si gradini. Criminalul este H.H. Holmes, un medic chipes, cu ochi albastri si patrunzatori. El se foloseste de atractia provocata de marea expozitie – si de propriul sarm diavolesc – pentru a atrage zeci de tinere in capcana mortii. 

Cei doi barbati diferiti, dar la fel de hotarati, laolalta cu o pleiada remarcabila de personaje secundare pline de culoare, printre care se numara Buffalo Bill, George Ferris, Thomas Edison si o parte dintre cei 27 de milioane de oameni care au avut parte de spectacolul orbitor al Orasului Alb, sunt adusi la viata in aceasta hipnotica, periculoasa poveste a legendarei expozitii care a transformat America si a pregatit-o pentru secolul XX. 

Arhitectul Daniel H. Burnham este creatorul Expozitiei Universale de la Chicago din 1893, o feerie cunoscuta in intreaga lume drept Orasul Alb, un peisaj grandios, vizionar, cu cladiri albe, amplasate intr-un paradis de canale si gradini. Criminalul H.H. Holmes este un medic care se foloseste de atractia provocata de marea expozitie pentru a atrage zeci de tinere in capcana mortii. 

In paginile acestei carti veti citi incredibila poveste a constructiei uneia dintre minunile lumii, cum a fost denumita expozitia, dar si a celor doi barbati,  ale caror destine s-au intrepatruns. 

Istoria si divertismentul se amesteca pentru a crea efectul dramatic al unui roman. O realitate cu adevarat mai stranie decat fictiunea. - The New York Times 

O carte irezistibila, care se citeste ca si cand ar fi cea mai convingatoare si captivanta fictiune. - Time Out 

Atat de plina de viata, incat te astepti sa-ti sara oricand din maini. - Yorkshire Evening Post

În 2003, când a preluat comanda Forței Operaționale Întrunite pentru Operații Speciale, generalul Stanley McChrystal și-a dat repede seama că tacticile militare convenționale nu mai funcționau. Al Qaeda din Irak era o rețea descentralizată care putea să se miște rapid, să lovească nemilos și apoi să se piardă printre localnici. Forțele aliate aveau un avantaj uriaș din punct de vedere numeric, al echipamentului și al pregătirii, dar nimic din toate astea nu părea să conteze.

Nu este nici un secret că, în orice domeniu, echipele mici au multe avantaje – ele pot să răspundă rapid, să comunice liber și să ia decizii fără complicații birocratice. Însă organizațiile care se confruntă cu provocări cu adevărat mari nu au loc într-un garaj. Ele au nevoie de practici manageriale care pot implica mii de oameni.

Generalul McChrystal a condus o mașinărie ierarhică, foarte disciplinată, compusă din mii de bărbați și femei. Însă pentru a înfrânge Al Qaeda din Irak, Forța sa Operațională ar fi trebuit să dobândească viteza și flexibilitatea inamicului. Exista vreo modalitate de a combina forța celei mai puternice armate din lume cu agilitatea celei mai temute rețele teroriste de pe glob? Și dacă da, se putea aplica același principiu și organizațiilor civile?

McChrystal și colegii săi au renunțat la un secol de înțelepciune convențională și, în toiul unui război istovitor, au transformat Forța Operațională în ceva nou: o rețea care combina comunicarea extrem de transparentă cu autoritatea decizională descentralizată. Zidurile dintre compartimente au fost dărâmate. Liderii analizau cele mai bune practici ale celor mai mici unități și descopereau modalități de a le extinde la mii de oameni de pe trei continente, folosind tehnologia pentru a crea o unitate care, chiar și cu un deceniu în urmă, ar fi fost imposibilă. Forța Operațională devenea o „echipă de echipe” – mai rapidă, mai orizontală, mai flexibilă – și învingea Al Qaeda.


În această carte influentă, McChrystal și colegii săi prezintă modul în care provocările cu care s-au confruntat în Irak pot fi relevante pentru nenumărate afaceri, organizații nonprofit și de alte tipuri. Lumea se schimbă mai repede ca niciodată și cel mai inteligent răspuns pe care îl pot da cei aflați la conducere este să acorde grupurilor mici libertatea de a experimenta și, în același timp, să-i stimuleze pe toți să împărtășească noutățile și cu ceilalți membri ai organizației. Așa cum afirmă autorii folosind exemple convingătoare, strategia echipei de echipe a funcționat peste tot, de la camerele de urgență ale spitalelor, până la NASA. Ea are potențialul de a transforma organizațiile, fie ele mici sau mari.

"Echipa de echipe" este erudită, elegantă și profundă. Neașteptat și surprinzător de bogată în informații și tot felul de minunății, cartea oferă un exemplu pentru modul în care poți face față complexității tot mai mari a lumii. O lectură obligatorie pentru orice om căruia îi pasă de viitor – adică pentru noi toți. DANIEL LEVITIN, autorul cartii "Mintea organizata. Cum sa gandesti corect in era supraincarcarii informationale."

Echipa de echipe este un argument convingător și pragmatic, pentru o abordare mai informată, descentralizată, a managementului, venit din partea unui lider care a trecut cu succes prin încercări cu mize mult mai mari decât cele cu care se vor confrunta vreodată cei mai mulți dintre liderii de afaceri. O lectură obligatorie pentru oricine se gândește serios să-și ducă mai departe, mai repede, stilul de conducere. JOHN VERHUIZEN, PREȘEDINTE ȘI CEO ACE HARDWARE CORPORATION

Înainte de Hannah din Girls, Anastasia Steele din Cincizeci de umbre ale lui Grey și Carrie Bradshaw din Sex and the City, a fost Isadora Wing, protagonista directă și lipsită de inhibiții a romanului revoluționar semnat de Erica Jong. Publicat pentru prima dată în 1973, Teama de zbor a făcut vâlvă în Statele Unite, alimentând fantezii, stârnind dezbateri despre femei și sexualitate și adăugând limbii engleze o expresie memorabilă: zipless fuck.

"Această carte va face istorie… datorită ei, femeile scriitoare își vor găsi propria voce și ne vor oferi saga uimitoare despre sex, viață, aventură și bucuria de a trăi." - Henry Miller

"Teama de zbor, primul și cel mai cunoscut roman al Ericăi Jong a răsturnat complet toate prejudecățile despre femei, căsnicie și sexualitate, înregistrând vânzări de peste 27 de milioane de exemplare și fiind tradus în peste 40 de limbi.

E mult mai mult decât o carte scrisă de o femeie: e un Ulise modern, cu un Bloom feminine care ezită și se poticnește, dar care supraviețuiește." - Wall Street Journal

În Isadora Wing, alter-ego-ul său ficțional, Erica Jong a întruchipat fiecare femeie – dar nu așa cum apărea ea în viața publică din anii ’70, ci așa cum o definește imaginația feminină. Nu problema sexualității în sine a făcut-o pe Erica Jong una dintre vocile literare de referință din întreaga lume, ci faptul că a ironizat cu subtilitate stereotipiile, ajungând să vorbească fățiș și necosmetizat – dar fără să dea dovadă nici de voyeurism, nici de puritanism – despre intimitatea cea mai profundă. A devenit astfel una dintre promotoarele revoluției sexuale și un icon pentru milioane de femei, câștigând totodată admirația unor nume importante din literatură, cum ar fi John Updike, Henry Miller, Anthony Burgess sau Jennifer Weiner.

În cei 43 de ani de la apariția romanului Teama de zbor, Erica Jong a publicat peste 25 de cărți, traduse în 43 de limbi, cuprinzând nouă opere de ficțiune (bestsellerul New York Times Fear of Fifty: A Midlife Memoir fiind una dintre ele), precum și câteva de non-ficțiune, foarte apreciate, printre care: What Do Women Want, Seducing the Demon: Writing for My Life, o antologie despre sex numită Sugar in My Bowl:Real Women Write About Real Sex, editată de ea însăși, și, în 2012, un Kindle Single, A Letter to the President, care analizează cu îndrăzneală problemele cu care se confruntă astăzi femeile din Statele Unite ale Americii.

De asemenea, Erica Jong este autoarea a șapte volume de poezie premiate. Cel mai recent, Love Comes First, a apărut în 2009. Erica Jong a câștigat numeroase premii naționale și internaționale pentru poezie și ficțiune. Printre acestea se numără Premiul Fernanda Pivano și Premiul Sigmund Freud în Italia, Premiul Deauville în Franța și Premiul Națiunilor Unite pentru excelență în literatură.

La Editura Trei, de aceeași autoare a apărut "Teama de moarte".

Ghid de terapie ABA este ediția a doua a primului ghid practic în limba română pentru implementarea unui program ABA acasă sau la școală. Această ediție reunește într-o singură carte cu format economic cele două volume anterioare ale primei ediții.

Prima parte descrie pe larg cele mai dificile comportamente cu care se confruntă părintele unui copil cu autism: crizele de furie, autostimularea, problemele de somn și alimentație, folosirea toaletei. Autorii prezintă într-un limbaj accesibil regulile de bază ale modificării comportamentale, dar și principalele greșeli care e bine să fie evitate atunci când părinții sau specialiștii își propun să dezvețe copilul de comportamente nepotrivite.

Partea a doua prezintă programele de lucru pentru terapia intensivă comportamentală, fișe de lucru, tabele pentru strângerea datelor în timpul sesiunii terapeutice, dar și tabele de evaluare a terapeutului sau a programelor. Programele de lucru sunt prezentate în detaliu: obiectivele specifice fiecărui program, criteriile de începere, criteriile de succes, prompturile necesare, precum și toate etapele de parcurgere a programului, de la cea mai simplă la cea mai avansată. Programele sunt foarte diverse, de la imitație, potriviri sau desen până la conversație, interacțiunea cu alți copii sau învățarea prin observare.

Dacă visul tău este destul de mare, nici măcar duşmanii nu te vor opri...

Povestea lui Charlie Trumper - născut la începutul secolului într-unul dintre cartierele nevoiaşe ale Londrei - este povestea unui succes: a reuşitei în viaţă, în dregoste, în afaceri. Drumul sinuos străbătut de eroul romanului pe fundalul a şaptezeci de ani de istorie zbuciumată va da măsura avatarurilor acestui destin unic, al cărui parcurs a fost construit cu tenacitate, curaj şi trudă.

Lexicografia romaneasca inregistreaza succese remarcabile nu numai in cuprinderea tot mai larga a vocabularului limbii romane, ci si in diversificarea tipurilor de dictionare (dictionare de sinonime, de antonime, de omonime, de paronime etc.). Un loc important in lexicogratia actuala il ocupa dictionarele de expresii si locutiuni. Inregistrarea lexicograflca a expresiilor si locutiunilor limbii romane a Cunoscut progrese importante. Dupa primele dictionare, care isi propuneau sa prezinte expresiile si locutiunile cele mai uzuale, au inceput sa apara dictionare care au avut ca obiectiv cuprinderea cat mai larga a acestui fenomen lingvistic (cf. Marin Buca, Marele dictionar de expresii romanesti, 2011, si Mile Tomici, Dictionar frazeologic al limbii romane, 2009 s.a.

Dictionarul de campuri frazeologice isi propune sa sistematizeze, dupa criterii semantice, expresiile si locutiunile limbii romane si sa prezinte cat mai larg mijloacele frazeologice de exprimare a notiuniior fundamentale. Campurile frazeologice cuprind ansamblurile de expresii si locutiuni care exprima notiunile desemnate de cuvintele-titlu, adaugandu-le, deseori, diferite determinari locale, temporale, cauzale, circumstantiale etc. (Notiunea de camp frazeologic a fost introdusa in lingvistica romaneasca de prof. univ. dr. Teodor Hristea). In Dictionar sunt prezentate cu prioritate campurile frazeologice referitoare la om: viata omului, etapele vietii, principalele evenimente din viata, insusirile intelectuale si morale, comportamentale si temperamentale, sentimentele si emotiile, relatiile dintre oameni, principalele activitati ale omului etc.

Expresiile si locutiunile sunt prezentate in structura gramaticala si lexicala consfintita de uzul vorbitorilor limbii romane...

Noile tendinţe în relaţiile dintre Religiile Lumii se apropie treptat de tendinţele din celelalte domenii, inclusiv de conceptul „unitate în diversitate”. Se constată existenţa unor mai multe teme comune principalelor religii: existenţa îngerilor, normele/poruncile morale/religioase, limitele ştiinţei şi completarea ei cu concepte creaţioniste, trecerea sufletului spre „Lumea Cealaltă” etc. Deci principalele concepte religioase nu par a fi contradictorii ci ar putea fi considerate mai curând complementare. Toate tipurile de conflicte din diferitele perioade istorice sunt considerate în prezent ca fiind specifice acelor perioade, nivelului relaţiilor din acele timpuri.
În secolul al XXI-lea se constată intensificarea tendinţelor de renunţare la diferitele conflicte specifice trecutului, omenirea devenind tot mai tolerantă şi se promovează acceptarea diversităţii în toate domeniile relaţiilor umane.
Deci pentru o mai bună comunicare între oameni, pentru a construi punţi de legătură etc., este chiar un avantaj să cunoaş¬tem atât viaţa materială a colaboratorilor noştri cât şi viaţa lor spirituală.
Fiind vorba de multe aspecte ale relaţiilor între oameni din diferite zone ale lumii, rămâne să reflectăm fiecare dintre noi la necesitatea cunoaşterii credinţelor proprii şi ale semenilor noştri din alte zone ale lumii.

Jurnalistul Stéphane Barsacq reuşeşte în mod strălucit o biografie atipică a lui Cioran. Fără să facă un întreg rechizitoriu, autorul îşi pune problema relaţiei dintre opera lui Cioran şi convingerile sale politice de extremă dreaptă. În ce măsură cinismul său dizolvant şi autodizolvant, obsesia lui de a descifra masca iluzorie şi tragică a lumii în care trăia, nu este de fapt rezultatul negării de sine a unui om care a renunţat la trecutul său legionar? Nu cumva cinismul şi neîncrederea în aparenţe sunt tratamentul pe care şi l-a autoadministrat cineva care s-a înşelat în mod grotesc asupra vieţii, şi, drept urmare, a ales să nu mai creadă nimic decât să se înşele din nou?

Trebuia să se întâmple: ţâncul a devenit adolescent. Mai rău, un adolescent obositor. Care nu ştie pe ce lume se află, este enervant şi îngrozitor de înalt. Hai să recunoaştem, prietene, eşti depăşit de situaţie. Un fel de elefant care bombăne prin savană, departe de turmă.
Zilnic, de mii de întrebări te iau cu asalt:
- Cum să-l îndupleci să-şi facă ordine în cameră?
- Cum s-o convingi să nu se mai vadă cu Kevin, satanistul gotic?
- Chiar crezi că e idée bună să-i laşi casa ca să dea bairam?
- Cum să te îmbraci când te duci după el la poliţie?
- Există vreun site de unde se poate cumpăra bac-ul?
- Cum ai putea să dai toate belele adolescentului pe capul soţiei?
Hai, linişteşte-te : Antilogus şi Festjens s-au întors, cu o grămadă de super-sfaturi, mega-sugestii şi idei para-revoluţionare.
Gata cu mişto-ul, tinereii!! Domnia adolescenţilor va lua sfârşit…

Colectia Corint Istorie aduce in atentie un volum care aduce in lumina reflectoarelor experienta coplesitoare a detinutilor de la inchisoarea americana din Golful Guantanamo, Cuba.

„Desi este scris in engleza familiar invatata printre detinuti, iar paginile ii sunt slutite de miile de «interventii» negre ca smoala ale agentilor secreti americani care joaca un rol atat de important in paginile sale, volumul este o epopee a durerii de nesuportat uneori, a angoasei, dar si o capodopera de umor negru, amar, pe care Dostoievski cel din "Amintiri din Casa mortilor" l-ar fi recunoscut si acceptat.” - Mark Danner, The New York Times  

„Inainte de a fi desecretizat, manuscrisul cartii lui Slahi a suferit peste 2.500 de interventii, stersaturi realizate, in mod evident, pentru a se proteja informatii secrete, dar al caror rezultat a fost ca cititorilor le-a fost ascunsa dimensiunea reala a calvarului autorului. Cartea a fost publicata cu paragrafe cenzurate. Editorii "Jurnalului de la Guantánamo" [...] spera sa publice totusi o editie ulterioara, necenzurata, atunci cand Slahi va fi eliberat.” - Ian Cobain, Spencer Akerman, The Guardian

Lucrarea de faţă se adresează tuturor elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIIla şi este concepută pe baza actualei programe elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Acest ghid cuprinde:
• Prevederile programei şi structura testelor
• Modalităţi de abordare a textelor literare
• Noţiuni de teorie literară
• Modele de compuneri în care figurează: compuneri pe baza textelor literare studiate la clasă (opera lirică, pastelul, doina, balada populară, basmul, fabula, schiţa, nuvela, romanul, opera dramatică), referitoare la argumentarea apartenenţei la specia literară, rezumat, caracterizarea personajelor, precum şi compuneri libere (descriptive, narative, dialogate, complexe)
• 27 de teste cu rezolvarea integrală, care vizează toate speciile literare studiate, precum şi textul nonliterar, abordarea textelor urmărind: rezumatul, semnificaţia titlului, mesajul textului, caracterizarea unui personaj, argumentarea apartenenţei textului la specia literară respectivă

Această lucrare constituie un instrument util şi un sprijin eficient în însuşirea şi consolidarea unor noţiuni şi cunoştinţe, precum şi în formarea unor deprinderi temeinice necesare obţinerii unor rezultate deosebite la Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a Vlll-a.

În primii ani de viaţă, copiii pot avea numeroase emoţii pe care nu și le pot explica. Această serie de cărţi ilustrate prezintă o parte dintre ele într-o manieră amuzantă, dar totodată încurajatoare. Fiecare carte conţine o notă adresată părinţilor și învăţătorilor în care li se sugerează diverse moduri de a-i ajuta pe copii să facă faţă acestor emoţii.

"Inimă deschisă, minte deschisă" prezintă, simplu și concis, învățăturile marelui budist tibetan Tsoknyi Rinpoche și oferă, în același timp, răspunsuri la întrebările noastre despre iluminarea spirituală. A te elibera de suferință este condiția esențială atunci când vrei să faci loc fericirii și iubirii pure, iar arta tibetană antrenează mintea și permite regăsirea esenței profunde a tuturor lucrurilor. Tsoknyi Rinpoche ne arată calea ce trebuie urmată pentru a redescoperi energiile latente spirituale care sălășluiesc în fiecare dintre noi.

Exercițiile prezentate în această carte ne învață să ne orientăm mintea și să ne controlăm respirația, executând concomitent mișcări menite să ne ajute să atingem adevăratul potențial. Inimă deschisă, minte deschisă este o chemare la introspecție, autocunoaștere și unire cu sacrul din noi. Trezirea corpului subtil nu este altceva decât revenirea la adevărata noastră natură, deșteptarea intrinsecă a conștiinței universale, căreia îi aparținem.

Înțelepciunea pătrunzătoare a lui Tsoknyi Rinpoche reprezintă o neprețuită sursă de inspirație pentru mine și pentru nenumărații practicanți occidentali ai Dharmei. Joseph Goldstein, scriitor și cofondator al centrului de meditație vipassana Insight Meditation Society, Massachusetts

Tsoknyi Rinpoche este unul dintre cei mai încântători profesori de meditație, un suflet cald, profund, onest și plin de umor. Cititorii vor descoperii părți însemnate din învățăturile și spiritualitatea sa. Jack Kornfield, scriitor, doctor în pshihologie clinică și cofondator al Insight Meditation Society

Această carte se adresează deopotrivă celor care fac primii pași în meditație și celor care au deja o îndelungată experiență. Este o comoară de înțelepciune și de iubire. Sharon Salzberg, autoarea bestsellerului Real Happiness. The Power of Meditation: A 28-Day Program

Tsoknyi Rinpoche (n. 1966) este unul dintre cei mai renumiţi învăţători budişti tibetani formaţi în afara Tibetului. Maestru în disciplinele practice şi filosofice ale budismului tibetan, el este îndrăgit de adepţii din întreaga lume pentru stilul accesibil, altruismul, umorul şi autoironia de care dă dovadă, dar şi pentru observaţiile sale profund personale şi pline de înţelegere asupra naturii umane. Căsătorit şi tată a două fiice, Tsoknyi Rinpoche reuşeşte totuşi să împace viaţa de familie cu un program solicitant ce implică disemi­na­rea învăţăturilor tibetane în întreaga lume şi administrarea a două mănăstiri de călugăriţe din Nepal, precum şi a uneia dintre cele mai mari mănăstiri de călugăriţe din Tibet şi a peste 50 de centre de practică budistă tibetană. Mai multe informaţii despre Tsoknyi Rinpoche, învăţăturile şi acţiu­nile întreprinse de el pot fi găsite accesând siteul: www.tsoknyirinpoche.org.

Eric Swanson semnează împreună cuYongey Mingyur Rinpoche bestsellerul Bucuria de a trăi (Curtea Veche Publishing, 2008) şi volumul care ia urmat acestuia, Bucuriile înţelepciunii (Curtea Veche Publishing, 2013). Cu studii la Yale şi la Juilliard, Swanson este autorul mai multor cărţi de ficţiune şi de nonficţiune. După ce s-a convertit la budism, în 1995, a semnat, în cali­tate de coautor, cartea Karmapa, The Sacred Prophecy, iar apoi, în calitate de autor, volumul What the Lotus Said, relatarea unei călătorii pe care a făcut-o în estul Tibetului.

Datorita geniului de care a dat dovada in alcatuirea operei sale, a fost numit cel mai mare poet al neamului romanec. Dar pe langa poezia ce -a consacrat, proza se arata ca o dena complementaritate de idei i imagini a poeziei, pe care, in numeroase feluri, o duce mai departe si o explica.

 Tudor Vianu spunea despre Eminescu ca este un povestitor fantastic caruia i se impune nu observarea realitatii, ci recompunerea ei vizionara, grea de semnificatii adanci. Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a iesit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii.

Noua anchetă a autorilor Enciclopediei confirmă imaginea unor state valide, musculare, active, în timp ce asociațiile lor sunt vagi, neclare și greu de adus la un numitor comun. Cartea ne convinge de puterea mobilizatoare a statelor, de autoritatea lor bazată pe competența și străduința de a-și rezolva problemele, de a dezvolta noi solidarități între frontierele lor și, prin aceasta, încrederea și sentimentul de apartenență ale populației. Ceea ce nu exclude lărgirea rețelelor de cooperare globală, bazate pe noile tehnologii, ale comunicării, de pildă, ale medicinei și ale științei.

În ultimul an au apărut peste hotare lucrări în care se afirmă că statele sunt, ca și în trecut, factor de progres și dezvoltare a civilizației. Este reconfortant să vezi că Enciclopedia românească are parteneri peste hotare.

Dupa o cariera didactica si stiintifica cu varii recunoasteri nationale si europene, Paulescu a fost rechizitionat de mitografi, dar si de contestatari. Greu sunt identificabile discursuri echilibrate si argumentate din partea unor interpreti care sa-i fi citit scrierile savantului cu detasarea necesara. [...] Conflictul intre tratamentul aplicat ideilor paulesciene nu are datele pentru vreun tratat de pace. De aceea va propunem un armistitiu cultural, in care lectura a trei texte din 1905, lectii de filosofie biologica, sa suspende partizanatele in beneficiul istoriei ideilor.

Volumul 6 - Cronicile Familiei Clifton de Jeffrey Archer

PROLOG

"Difuzorul a tiuit.Toti cei implicati in procesul lady Virginia Fenwick contra doamnei Emma Clifton... Probabil ca juriul a ajuns la o decizie, a spus Trelford, punandu-se deja in miscare. S-a uitat de jur-imprejur pentru a se asigura ca toti il urmeaza si s-a lovit de cineva. Si-a cerut scuze, dar tanarul nu s-a uitat la el. Sebastian a tinut usa salii de tribunal numarul paisprezece deschisa, astfel incat eleganta sa mama si compania ei sa-si poata lua locurile in primul rand. Emma era prea nervoasa ca sa poata vorbi si, temandu-se de ce-i mai rau, se uita peste umar la Harry care statea in randul din spatele ei, asteptand sa apara juriul.

Cand a intrat doamna Justice Lane in sala, toata lumea s-a ridicat in picioare. Ea s-a inclinat inainte de a se aseza iar in fotoliul de pe estrada. Emma si-a indreptat atentia spre usa inchisa de langa tribuna martorilor. Nu a asteptat mult inainte ca aceasta sa se deschida si aprodul sa apara, urmat de cei doisprezece jurati. Acestia s-au invartit cautandu-si locurile, calcandu-se pe picioare ca niste spectatori care au intarziat la teatru. Aprodul i-a asteptat sa se aranjeze apoi a batut cu bastonul de trei ori in podea si a strigat: Ii rog pe presedintele juriului sa se ridice. Acesta s-a ridicat la inaltimea sa impresionanta de un..."

În această serie de conferințe radio, susținute la BBC, Winnicott abordează o serie de probleme specifice creșterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor și taților încrederea în propriile instincte parentale. Printre temele abordate se află: suptul degetului mare ori al păturicii, legăturile dintre copil și părintele vitreg, momentele în care celui mic trebuie să i se spună „Nu", gelozia dintre frați, sentimentele de vinovăție ale mamelor, dezvoltarea simțului moral în pruncie sau consolidarea încrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic oferă, cu o atitudine empatică și încurajatoare, explicații și sfaturi extrem de actuale pentru părinții zilelor noastre, ilustrând totodată concepte devenite clasice în psihologia copilului (obiect tranzițional, mamă „suficient de bună" etc.).

Scopul acestor conferințe nu a fost acela de a le spune părinților ce să facă, ci de a detoxifica știința creșterii copilului, de a le da încredere părinților în ceea ce fac și de a-i îndemna să se simtă liberi să caute ajutor individualizat atunci când se lovesc de vreun obstacol neașteptat în creșterea copiilor lor. dr. T. Berry Brazelton, coautorul cărții "Nevoile esențiale ale copiilor".

Niște părinți îndeajuns de buni pot fi folosiți de către bebeluși și copiii mici, iar „îndeajuns de bun" înseamnă oameni ca dvs. și ca mine. Pentru a fi consecvenți și astfel previzibili pentru copiii noștri, trebuie să fim noi înșine. Căci dacă vom juca un rol, cu siguranță o să fim descoperiți când o să fim prinși fără machiaj. D.W. Winnicott

D.W. Winnicott, pediatru și psihanalist englez, a fost președintele Societăţii Britanice de Psihanaliză. De același autor, la Editura Trei au mai apărut, printre altele: "Copilul, familia și lumea exterioară", "De la pediatrie la psihanaliză", "Natura umană" și "Procesele de maturizare".

în "Partea pozitivă a stresului" sunt reunite pentru prima dată cele mai noi descoperiri privind corelaţia dintre rezilienţă (capacitatea umană de dezvoltare în condiţii de stres) şi mentalitate (puterea convingerilor de a modela realitatea). McGonigal combină cu talent elementele ştiinţifice, povestirile şi exerciţiile într-o carte antrenantă şi practică, în care ne arată:

• Cum să cultivăm o mentalitate de acceptare a stresului;
• Cum stresul ne poate oferi energie şi putere de concentrare;
• Cum ne poate ajuta stresul să ne întărim relaţiile cu cei apropiaţi;
• De ce creierul este construit astfel încât să înveţe din stres.


KELLY McGONIGAL este expert în psihologia sănătăţii şi conferenţiar la Universitatea Stanford, precum şi autoarea bestsellerului internaţional The Willpower Instinct. Ca lider în domeniul „ajutorului ştiinţific", McGonigal este pasionată de transpunerea ultimelor cercetări din domeniile psihologiei, neuroştiinţei şi medicinei în strategii practice pentru sănătate, fericire şi succes personal. Prelegerea ei TED despre partea pozitivă a stresului a fost vizionată de peste şapte milioane de ori.

Continuarea bestsellerului international "Un motan pe nume Bob"

In "Lumea vazuta de Bob", James Bowen continua povestea aventurilor sale alaturi de motanul Bob pe strazile Londrei. Fie ca e vinzator al revistei "The Big Issue", fie ca se intoarce la vechea sa indeletnicire, aceea de cintaret ambulant in Covent Garden, James este insotit pretutindeni de motanul roscat, care nu doar il ajuta sa isi refaca viata, ci il si salveaza – la propriu – din situatii periculoase. Incetul cu incetul, omul si motanul din statia de metrou Angel si din Covent Garden devin un fel de celebritati locale, apar in ziare, se intilnesc cu primarul Londrei sau cu Paul McCartney, dar viata lor ramine in continuare grea, apasatoare si plina de riscuri. Legatura strinsa dintre cei doi, toanele si temerile fiecaruia dintre ei, primejdiile prin care trec, dar si turnura radicala pe care o ia destinul lor dupa intilnirea cu o agenta literara sint relatate cind cu duiosie, cind cu un umor cuceritor, iar istoria acestei prietenii a devenit o sursa de inspiratie pentru nenumarati cititori din intreaga lume.

„Iata si a doua iesire in scena a unuia dintre cele mai indragite cupluri de artisti din nordul Londrei... Aceasta continuare, mult asteptata de public, reia povestea din locul unde s-a intrerupt in Un motan pe nume Bob, dezvaluindu-ne ce s-a mai intimplat cu inedita pereche dupa primul sau succes.” (Evening Standard)
„O poveste simpla si emotionanta despre o tovarasie de durata, intemeiata pe incredere si respect reciproc... care va deveni cu siguranta un nou bestseller.” (Kirkus Reviews)
„Amestecul inteligent si bine echilibrat de umor si duiosie face din Bowen un povestitor fermecator, asa ca nu-i deloc de mirare ca aceasta pereche a atras atit de multi fani, si pe Facebook, si in viata reala. Bowen a reusit sa creeze o continuare extraordinara a unei povesti uluitoare, aflata abia la inceput.” (Publishers Weekly)

Un volum de istorie a ideilor, o istorie a Rusiei prin literatură și scrierea memorialistică, semnat de unul dintre cei mai rafinați și mai profunzi eseiști români din ultimul deceniu.

Jurnalul ne descoperă, o dată mai mult, subtilitatea spiritului de observaţie al scriitoarei, ingeniozitatea şi neprevăzutul asociaţiilor de idei pe care le făcea în descrierea unor personaje, ironia-i acidă, întinsele relaţii pe care le avea în “lumea bună” europeană a epocii, dar mai presus de toate un sugestiv tablou al Reichului nazist mediat de figura şi decorul intim al numărului doi al acestuia, inenarabilul Hermann Göring, tipice, în multe privinţe, pentru regimurile dictatoriale care au îndoliat veacul de care abia ne-am despărţit. DUMITRU HÎNCU

La sfarsitul rundei a sasea, un Liston invins se retragea in coltul lui si ramanea acolo. Abandonase. Ali zambeste acum urmarind filmarea in care dansa in ring si striga: Sunt regele lumii! Sunt regele lumii! Se urca pe corzi, strigandu-le jurnalistilor: Inghititi-va cuvintele! Inghititi-va cuvintele! In ziua urmatoare, Clay avea sa anunte nu doar ca e noul campion mondial la categoria grea, ci si faptul ca e membru al Nation of Islam. In cateva saptamani avea sa primeasca un nou nume si in cativa ani, pustiul rapid si amuzant din Louisville avea sa se transforme intr-una dintre cele mai captivante si puternice guri ale Americii acelei perioade.

„Cartea "Floarea din asfalt" este in sfarsit gata!
Are Prefata scrisa de dl. Dan Puric, de Prof. Marcel Petrisor, de Pr. Prof. Mihail Milea si de scriitorul Ciprian Voicila. De asemenea, randuri scrise in exclusivitate pentru noi de catre: nepoata poetului Vasile Voiculescu, fiul Parintelui Voicescu, fiul lui Aurel Visovan, nepoata dnei Geta Gheorghiu- fosta detinuta politic, precum si alte scrisori inedite semnate de Maria-Cristiana Marcus, Alina Zară, Florin Alexandru Iordache, Otilia Hrimiuc si de alti doi prieteni foarte talentati- Matei si Laurian.
 
Pentru prima oara vor fi publicate si cateva dintre cele mai interesante mesaje de sustinere pe care le-am primit in urma Manifestului scris in 2009- "Treziti-va! Asta nu e Romania noastra!" - doar o parte infima din ele...
 
Are 600 de pagini, un miliard de trairi si te va purta intr-o calatorie initiatica prin toata lumea - din Europa pana in America, de la Ibiza pana in jungla amazoniana, din Cuba sau Hawaii pana la Ierusalim, prin peste treizeci de tari ale lumii- pentru a iti reaminti apoi cat de frumos poate fi Acasa. Vei descoperi fragmente dureroase dintr-o istorie plina de demnitate a Romaniei, despre care din pacate se vorbeste astazi prea putin- vei vedea pierderea Basarabiei prin ochii inlacrimati ai unor oameni nevoiti sa paraseasca peste noapte tot ce au avut mai drag, vei striga "Pe Aici nu se trece!" alaturi de toti cei ce au facut minuni cu baionetele lor la Oituz, Marasti, Marasesti, vei asculta toate tainele pe care ti le vor sopti inima Reginei Maria, troita misteroasa de pe DN1, mormintele Parintelui Arsenie Boca si al Parintelui Justin sau zidurile inchisorilor Jilava, Pitesti, Aiud. Vei regasi amintiri familiare dintr-o copilarie comunista, dar vei citi si pagini de marturii vii din impresionanta carte a rezistentei anticomuniste, capitole inedite de istorie care nu se predau la scoala si pe care unii dintre noi le-am descoperit doar la varsta de 30 de ani . Vei citi poate pentru prima data povesti incredibile traite de eroi prea putin stiuti ai unui "ieri" demn, inalt si pur al acestui neam. Un "ieri" mult mai demn, mai bun, mai nobil si mai eroic decat ti-l imaginai sau decat iti este in mod voit prezentat.
  
Te imbratisez cu recunostinta infinita pentru interesul aratat marturisirii mele...fiindca asa cum spune dl. Puric, aceasta nu e o carte, este o marturisire- si abia astept ca ea sa ajunga la sufletul tau, cu toata bucuria, credinta, nadejdea si dragostea ce au fost sadite in fiecare cuvant.Iti multumesc!
 
Maica Domnului sa ne tina pe toti sub Sfantul Ei Acoperamant!
Cu dragoste,
Alexandra

"...Și nu ştii al cui e visul frumos care îţi bucură dintr-odată sufletul, nu ştii ce dureri nealinate îşi caută acum un răspuns prin setea ta, nu ştii cine se bucură acum, prin ochii tăi, de un loc drag de care i-a fost atât de dor.
 
Nu ştii. Simţi. Şi atât. Şi îţi întinzi mâna plină de dor, s-atingi visul sfânt ce lor le-a fost smuls. Nu ştii. Doar mergi înainte. Şi atât.
Ştii un singur lucru. Şi îţi e de ajuns. Fiindcă e singurul lucru sigur, mai sigur decât zidurile închisorilor care le-au înghiţit trupurile - dar nu nădejdea, tinereţile dar nu sufletul, vieţile dar nu viaţa veşnică. Singurul lucru sigur - mai sigur decât toate afişele astea care costă averi şi din care îţi zâmbesc făţarnic fețele vânduţilor ăstora de care nu îşi va mai aminti nimeni peste sute de ani - decât cu furie şi blesteme.
Ştii singurul lucru sigur. Mai sigur de un milion de ori decât realitatea asta sinistră pe care ţi-o vând ambalată în sclipici, scandal şi fundal sonor de film prost. 
Tu ştii... Şi mergi mai departe. Tot înainte. Că râzi, că plângi, orice ar fi. 
Fiindcă tu ştii... Tu ştii bine, din ce în ce mai bine, din ce în ce în ce mai bine, un lucru care nu are nevoie de traduceri, afişe sau reclamă... acel lucru care trece, dincolo de timp, de ziduri şi morminte, ca un curent prin inima ta. 
Tu ştii... Fără să ştii măcar de unde şi cum şi de ce o ştii... 
Dar ştii sigur, din ce în ce mai sigur... 
Că se vor întoarce într-o zi!”

Alexandra Svet