Cărţi

În spațiul discret al cabinetului, acolo unde cuvintele se caută și tăcerile capătă sens, se conturează o formă de a fi. Între ascultare și interpretare, psihanaliza devine, treptat, nu doar o practică, ci o manieră de a locui lumea. Cine sunt eu? Ce să fac cu ceea ce sunt? Care este rostul meu în viață? sunt întrebările la care ajunge mai devreme sau mai târziu orice terapie. Acest jurnal de idei se naște tocmai din apropierea de ele: din tensiunea dintre gând și trăire, dintre minte și corp, dintre luciditate și iubire.

Scrisă ca un drum fragmentar, săltat și viu, această „carte de steluțe“ adună reflecții despre sine, despre ceilalți și despre felul în care ne construim – sau ne pierdem – în relație. Un jurnal de idei și de traversări interioare, în care gândurile capătă uneori asprime, alteori se lasă simțite mai degrabă în corp decât în cuvinte.

Prin experiențele altora și prin propria cumpănire de sine, Ioana Scoruș urmărește firul discret care leagă suferința de iubire, viața de pierdere, începutul de sfârșit. O carte despre ceea ce înseamnă să fii, să iubești și să suporți tensiunea dintre viața care se deschide și viața care se stinge.

„Combinând perspective muzicologice, istorice și culturale, studiul Valentinei Sandu-Dediu arată cum muzica a reflectat și a modelat naţionalismele Europei moderne şi plasează cultura muzicală românească într-un cadru continental mai amplu. De la stiluri muzicale propriu-zise până la presiunile ideologice şi politice, cartea oferă o modalitate originală de a «asculta» istoria zbuciumată a secolului XX european.“ — ALEX DRACE-FRANCIS

„E muzica scrisă în vremea unei dictaturi diferită de cea compusă într-o lume liberă? Poți să-i convingi pe auditori că ești autentic, dar să te inspiri din muzica națională a altora? E oare naționalismul o ideologie mai influentă în muzica românească decât în cea franceză, rusă, italiană sau germană? Sunt doar câteva din întrebările la care răspunde Valentina Sandu-Dediu într-o carte populată cu figuri cunoscute ca Enescu, Rahmaninov, Bartók sau Schönberg. Erudită, autoa­rea ne îndrumă în hățișul instituțiilor, temelor și emoțiilor muzicale care au făcut ca naționalismul să fie la loc de cinste.“ — CRISTIAN PREDA

„Am înțeles îndată și pe deplin că sunteți un poet desăvârșit și că vă distingeți fără putință de tăgadă între toți ceilalți prin lumina geniului creator și prin grația stilului.“ —   Scrisoarea lui PIETRO BEMBO către Garcilaso de la Vega, 26 august 1535

„Contribuția lui Garcilaso de la Vega la istoria poeziei spaniole se înscrie în intervalul restrâns al unui deceniu, între 1526 și 1536, o epocă ce poartă în sine energiile cu totul excepționale ale sfârșitului marii Renașteri florentine, însemnând iradierea programului umanist dincolo de limitele culturii italiene… Garcilaso de la Vega concretizează trecerea spectaculoasă de la poezia cultă a trubadurilor la poezia erudită în limba comună.“ — MIANDA CIOBA

Colecția „Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes“, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.

De la autoarea fenomenului global Cât timp înfloresc lămâii, un nou roman răvășitor, în care dorul de mamă se amestecă cu dorul de o țară pierdută, cu roșul rodiilor, cu verdele vieții și cu frumusețea stranie a mării. Jihad își pierde mama și, odată cu ea, culorile lumii. La propriu. Ca și cum ochii ei ar fi secați de orice culoare. Până când descoperă un caiet ascuns de desen, iar culorile încep să revină, din nou, la viață.

NOTA AUTORULUI: „Toți suntem oameni. Toți avem experiența integrală a ce înseamnă să fii om. Vreau să vezi că Jihad e mândră de ceea ce este, pentru că asta te va face și pe tine mândru de ceea ce ești. Că lumea aceasta e făcută și pentru tine și că ai absolut tot dreptul să exiști în ea.” ― Zoulfa Katouh

Cât timp marea rămâne albastră, există o parte din noi care încă mai poate spera.

Jihad Dabbagh are șaptesprezece ani și simte viața prin culori. Dar, după moartea neașteptată a mamei sale, toate nuanțele se sting. Copleșită de pierdere și neînțeleasă de tatăl ei, este trimisă la Academia Braxton, unde numele ei și hijabul o transformă într-o țintă, iar cei din jur o judecă înainte să o cunoască.

Refugiul ei devine un vechi caiet de schițe, făcut din lemnul unui copac din orașul natal al mamei sale, în Siria, o țară pe care Jihad o cunoaște doar din poveștile acesteia. Nu a mai pus mâna pe pensulă de peste un an, dar ajunge să dea formă culorilor durerii, suferinței și doliului ei, pictând povestea drumului mamei sale prin Siria.

Iar când arta ei apare, ca prin magie, pe zidurile New Yorkului, durerea pe care o ținea ascunsă zguduie un oraș întreg.

Citește această carte dacă:

-         Ai simțit cu tot sufletul emoția din bestsellerul Cât timp înfloresc lămâii și îți dorești o poveste mai intimă, mai caldă, mai aproape de doliu și identitate.

-         Cauți un roman care nu vorbește doar despre pierdere, ci despre felul în care iubirea se regăsește în limbă, mâncare, tradiție, povești și culori.

-         Îți dorești o carte cinematografica, cu imagini atât de vii, încât simți marea, rodiile, lemnul sirian și vopseaua de pe ziduri.

-         Îți plac romanele cu accente de realism magic, care pornesc dintr-o durere foarte reală și o transformă într-o poveste plină de simboluri, culori și frumusețe stranie.

„Analiza propusă de Cătălin Ranco Pițu în paginile volumului Teroriștii din decembrie 1989. Mituri și manipulări destructurează argumentat, pe baza documentelor din Dosarul Revoluției, miturile legate de fenomenul terorist și diversiunea creată în zilele revoluției. Totodată, autorul relevă maniera în care o serie de studii și volume intens mediatizate în ultimii ani falsifică adevărul, inoculând opiniei publice o serie de ipoteze mistificatoare. Prin lecturarea acestei cărți, cititorul va înțelege motivația și mecanismele utilizate de către vectorii de opinie aflați în spatele narațiunilor abil construite pentru a induce în eroare publicul nedocumentat. În contrapondere, Cătălin Ranco Pițu oferă o serie de explicații solid documentate, analizând episoade controversate din derularea evenimentelor din decembrie 1989.“ Dr. ADRIAN BODA, istoric Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“, Cluj-Napoca

 „O analiză rațională și convingătoare referitoare la «fenomenul terorist» din decembrie 1989.“ CS I dr. Ottmar Trașcă, istoric Institutul de Istorie „George Barițiu“ al Academiei Române, Cluj-Napoca

„Despre fenomenul terorist din decembrie 1989 se vorbește de peste 36 de ani. Politicieni, istorici, jurnaliști, analiști militari sau civili, dar și alte categorii, argumentat sau neargumentat, au adus constant în atenția opiniei publice problematica teroriștilor din timpul revoluției prin care românii s-au eliberat din chingile dictaturii ceaușiste. La scurt timp după sângerosul decembrie 1989, în pofida politicii oficiale prin care se susținea existența teroriștilor, au început să se manifeste și voci care puneau la îndoială existența «mai ucigașilor» și «mai vandalilor». (...) Apoi, în timp, au fost elaborate analize relevante și din ce în ce mai complexe cu privire la realitatea din decembrie 1989, fiind formulate concluzii în sensul inexistenței teroriștilor.“ CĂTĂLIN RANCO PIȚU, autor al cărții bestseller Ruperea blestemului, Revoluția română din decembrie 1989 

CĂTĂLIN RANCO PIȚU (n. 1973, Timișoara) este licențiat în drept al Facultății de Drept, Universitatea Ecologică din București, specializarea drept penal și criminalistică. Din 2001 este membru al Asociației de Științe Penale – Filiala Timișoara. În august 2016, a fost transferat de la Parchetul Militar Timișoara la Secția Parchetelor Militare din Bucureşti, pentru a se ocupa de soluționarea Dosarului Revoluției. În 2020, a fost numit procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, consolidându-și o carieră de 23 de ani în magistratură.

 Procurorul a semnat rechizitoriul în Dosarul Revoluției, un dosar alcătuit din 3000 de volume, care a avut ca obiect trimiterea în judecată a unor figuri-cheie ale evenimentelor din decembrie 1989, precum Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, și generalul (rtr.) Rus Iosif, fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea unor grave infracțiuni contra umanității.

Povestea unui poem pierdut, a două mari fluvii şi a trei vieţi remarcabile — toate legate între ele de o singură picătură de apă. În ruinele din Ninive, oraşul antic al Mesopotamiei, zac ascunse în nisip fragmentele unui poem de mult uitat, Epopeea lui Ghilgameş. În Londra victoriană, un copil excepţional se naşte pe malurile Tamisei celei negre de murdărie. Când memoria lui strălucită îi aduce o slujbă ca ucenic la o tipografie, lumea i se deschide în faţă şi călătoreşte dincolo de mahalaua unde locuieşte, peste mări şi ţări. În Turcia anului 2014, Narin, o fată yazidită care trăieşte pe malurile Tigrului, aşteaptă să fie botezată. Ceremonia este întreruptă însă cu cruzime, iar ea şi bunica ei pornesc curând într-o călătorie prin ţinuturi devastate de război, în speranţa de-a ajunge în valea sacră a poporului lor.

„Sabine Hossenfelder e un caz rarisim. Există fizicieni teoreticieni care se pot adresa publicului larg, dar foarte puțini sunt în stare s-o facă într-o manieră atât de atrăgătoare. Evitând orice emfază sau prețiozitate, ea abordează unele dintre cele mai pasionante idei aflate la granițele științei moderne. Rezultatul e o carte captivantă.“ — CHARLES SEIFE

Odată traduse în limbaj curent, rezultatele cercetărilor din fizica fundamentală conduc la întrebări a căror miză depășește aspectele tehnice, sunt întrebări tulburătoare, cu greutate existențială. Universul a fost creat pentru noi? Supraviețuiește încă trecutul? Gândesc oare particulele? Dar cosmosul în ansamblul lui? Elimină fizica liberul-arbitru? Suntem predictibili? Este universul nostru o simulare pe calculator? Vom putea crea un nou univers? Vom avea vreodată o teorie a tot ce există?

Sabine Hossenfelder analizează posibilele răspunsuri compatibile cu fizica de azi, dar și felul în care progrese viitoare le-ar putea modifica. Spiritul ei critic (frapant în precedenta carte, Rătăciți printre formule) trasează frontiere clare între știință și credință, între fapte și iluzii, între speculații plauzibile și idei imposibil de testat, însă o face cu modestie și umor, fără pic de arogan?ă. În asta constă talentul Sabinei Hossenfelder de a-și apropia cititorii.

SABINE HOSSENFELDER (n. 1976) este o fiziciană teoreticiană germană preocupată de fundamentele mecanicii cuantice. A studiat la Universitatea Goethe din Frankfurt. A lucrat în Statele Unite, Canada și Suedia, apoi la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, iar în prezent e afiliată la Centrul pentru Filozofia Matematicii de la München. A publicat articole în Nature, New Scientist și Quanta Magazine. În seria de știință de la Humanitas a apărut prima ei carte, Rătăciți printre formule (Lost in Math).

„Cartea lui Thierry Wolton este o privire lucidă şi profundă asupra lumii în care trăim.

Se află, cuprinse în ea, patologiile şi neliniştile ei, de la renaşterea autocraţiilor până la revenirea conflictelor şi a războaielor. Ceea ce domină este un sentiment acut al neliniştii, ca şi o anxietate legată de viitorul în care suntem deja prizonieri. Ceea ce era cândva un proiect orwellian a devenit realitatea cotidianului nostru. Omul este din ce în ce mai singur în faţa supravegherii digitale, care îl deposedează de libertate, iar vechiul totalitarism se reinventează, precum în cazul Republicii Populare Chineze, ca un ochi ce vede tot.

În acest timp al mutaţiilor, paginile lui Thierry Wolton capătă o intensitate vizionară: cu pasiunea unui moralist, istoricul ne dezvăluie adâncurile în care suntem pe cale de a coborî, pentru a ne aminti de lumina vizionară a demnităţii umane, cea la care nu putem renunţa niciodată.“ — IOAN STANOMIR

„Istoria a fost întotdeauna o succesiune de diverse regimuri politice, fiecare cu gloria și declinul său. Democrația nu poate nici ea să fugă de acest destin, într-o vreme când peste tot puterea publică, indiferent de natura sa și de locul din care provine, se dovedește preocupată mai degrabă de controlul social decât de apărarea libertăților individuale. Această dublă tendință, de declin democratic în Occidentul liberal și de liberalizare relativă a regimurilor autoritare cu scopul de a profita de beneficiile pieței mondiale, creează o zonă de convergență, o zonă gri, a regimurilor hibride.“ — THIERRY WOLTON

Ilustrații de Oana Gîrneț

Drumul de mii de ani al unei cărți care a schimbat lumea

Într-un stil limpede și convingător, Wilhelm Tauwinkl, unul dintre cei mai reputați specialiști în domeniul teologiei și al filologiei biblice de la noi,  le povestește tinerilor cititori cum a ajuns Biblia să fie gândită, transmisă din om în om, scrisă și apoi adunată în Scripturile Bisericii creștine, pe care le cunoaștem astăzi.

Deslușindu-ne fascinanta istorie a cărții care stă la temelia culturii noastre, Povestea Bibliei ne invită într-o călătorie pe firul timpului, care începe cu mii de ani în urmă, în Țara Sfântă.

Odată ajunși acolo, vom fi martori la nașterea poporului de la care avem Biblia, vom descoperi cum au apărut primele sisteme de scriere, vom vedea cum s-au ridicat civilizațiile Antichității și vom asculta în jurul focului, la șezătorile din Canaan, poveștile, proverbele și poeziile care vor fi adunate în cartea de mai târziu. Străbătând veacurile, îi vom vedea la lucru pe autorii, scribii, editorii și traducătorii care ne-au dat Biblia așa cum o știm astăzi și vom descoperi cum de este cu putință ca o carte al cărei drum a început cu mii de ani în urmă să înrâurească muzica, literatura și arta până în zilele noastre.

În cele din urmă, la capătul acestei călătorii, vom înțelege că Biblia este o carte vie, care evoluează odată cu vremurile, revelând noi înțelesuri pentru fiecare generație de cititori.

Ediție revăzută, cu o postfață de Peter Heather

„O lucrare de o originalitate remarcabilă și cu o influență durabilă… Majoritatea studiilor ulterioare despre huni reprezintă, într-un fel sau altul, un răspuns la ea.“ — Central Asiatic Journal

„Praful și sângele acoperă un peisaj de sfârșit de lume.

Printre războinicii uciși sau agonizând – unii au craniile deformate, alungite, deci sunt de neam –, se zărește o mare căpetenie a hunilor, poate chiar Attila. Este un aristocrat al războiului, rezultatul unei simbioze culturale de opt decenii. Regele hunilor aparține primei generații născute în Europa. Elita imperiului său este alcătuită din asiatici, dar și din germanici; cu toții au crescut la marginea civilizației romane.

Echipamentul războinicului din ilustrația copertei reflectă această sinteză. El poartă o armură romană de solzi din bronz aurit – lorica squamata – și un coif roman luxos de tip Berkasovo, nestemate ale tehnicii imperiale târzii, ajunse la huni ca pradă sau daruri diplomatice. Calul mic de stepă, șaua împodobită cu foiță de aur, harnașamentul bogat și arcul compozit, făcut din corn de antilopă, lemn și tendoane fierte, sunt elemente identitare aduse din vasta întindere eurasiatică. Arheologia ne confirmă că acești seniori războinici iubeau luxul; aurul și granatele de atelier roman, găsite de la huni și gepizi până în Britania anglo-saxonă, sunt o modă opulentă foarte răspândită la elitele barbare ale epocii migrațiilor.

Astfel de morminte și tezaure bogate s-au descoperit și pe teritoriul României, un spațiu administrat atunci prin interpuși germanici. Stăpânirea hunilor a lăsat urme adânci prin elitele ostrogote și mai apoi gepide rămase aici. Mormintele de la Concești, Gherăseni sau cel recent descoperit lângă Mizil (spectaculosul mormânt al „prințului hun“), ca și faimoasele tezaure de la Pietroasele sau Șimleul Silvaniei, sunt mărturii ale acestor mici regate care reflectau strălucirea curții lui Attila.“ — RADU OLTEAN

Melanie Benjamin, autoarea bestsellerelor internaționale Lebedele de pe Fifth Avenue, Soția aviatorului, Femei de Oscar și Doamna de la Ritz, recreează, în California Golden, începuturile euforice ale culturii surfingului, printr-o saga despre ambiție, sacrificiu și maternitate.

În California anilor ’50–’60, Mindy și Ginger Donnelly cresc într-o lume în care surfingul e religie, și traficul de droguri înflorește. Carol, mama lor, este o legendă a plajelor, dar și absența permanentă din viața fiicelor ei. Mindy îi moștenește ambiția nemăsurată, Ginger, frumusețea, otrăvită însă de o copleșitoare nevoie de a fi iubită. În copilărie, pentru a nu fi abandonate de Carol, surorile își făcuseră un plan: să învețe să înoate, să reziste cât mai mult sub apă, să cucerească valurile și să intre în lumea surferilor. Însă viața le va da peste cap deciziile de atunci: una din fete se va lăsa purtată de strălucirea trecătoare a studiourilor de film, cealaltă, de farmecul înșelător al unui bărbat fără de care nu mai știe cum să trăiască. Un roman electrizant despre tenacitate, despre legătura indestructibilă dintre surori, dar și despre visul californian și dependența emoțională.

„Un roman scaldat în soare, impregnat de muzica, televiziunea si moda anilor ’60, dar si de contracultură.“  — Kirkus Reviews

„Melanie Benjamin îmbină cultura surfingului promovată de The Beach Boys cu sexul, drogurile și rock-and-rollul din Daisy Jones & the Six… Romanul California Golden este deopotrivă portretul a trei femei pe fundalul schimbărilor culturale și o redare strălucită a promisiunilor și dezamăgirilor Californiei de Sud.“ — EW.com

„Melanie Benjamin urmărește viețile divergente ale femeilor Donnelly, trecând în goană de la petreceri de la Hollywood la operațiuni periculoase de trafic de droguri și la limitările sufocante ale maternității. Cu farmec și nostalgie, California Golden arată și ceea ce montajele idilice, scăldate însoare, omit atât de des.“ — Booklist

După succesul internațional al romanului Apa lacului nu e niciodată dulce, Giulia Caminito publică un nou bestseller, vândut deja în cincisprezece țări, Durerea nevăzută: un roman febril și contemporan, care transformă fragilitatea psihică într-o aventură aproape fantastică, fiind în același timp o poveste emoționantă despre relația dintre bunici și nepoți, despre oamenii care ne învață, pe nesimțite, cum să rezistăm furtunilor vieții actuale și cum să trăim într-un ritm mai lent și mai profund.

Loris are treizeci de ani, lucrează într-o editură aflată în pragul colapsului și trăiește cu senzația că propriul trup se pregătește să-l trădeze. O durere banală, apoi o alta și o alta se transformă în mintea lui în diagnostic fatal, care îi pulverizează existența. Loris, acaparat exclusiv de căutarea compulsivă pe Google a unor simptome și a unor povești medicale sumbre, fraude pure de cele mai multe ori, se simte tot mai înstrăinat de iubita lui, Jo, și de părinți. În viața lui se strecoară o prezență stranie: Catastrofă, angoasa devenită personaj, luând când chipul unei adolescente acvatice seducătoare, când pe cel al unei creaturi sălbatice, care-i șoptește neîncetat că în interiorul lui este o bombă gata să explodeze. Cu intensitate hipnotică, Giulia Caminito scrie despre corp și obsesie, despre anxietatea unei generații crescute între singurătatea internetului și teama permanentă că totul se poate prăbuși în orice clipă.

„Un roman despre vulnerabilitate profesională și alienare, dar și despre prezent, despre ceea ce trăim și înfruntăm acum.“ — La Repubblica Torino

„Romanul Giuliei Caminito încredințează literaturii o posibilă cale de evadare din durere.“ — Corriere della Sera

„Un portret tăios și original al epocii noastre, un roman în care căutarea stării de bine riscă să devină ea însăși o boală.“  — Marie Claire

Desemnată cea mai bună carte a anului 2023 de publicațiile The Economist, Financial Times, Inc., Prospect Magazine și The Conversation

„Un tur de forță intelectual despre originile politicii identitare și amenin­țarea pe care o reprezintă ea la adresa liberalismului autentic, onest și de modă veche.“ — The New York Times

Istoria omenirii este marcată de violență și de discriminarea pe diverse criterii, de la etnie sau religie până la orientarea sexuală. Drept consecință, membrii grupurilor marginalizate ajung să nutrească o mândrie a identității diferențiatoare, ca formă de rezistență în fața discriminării.

În ultimele decenii însă, salutara promovare a culturii grupurilor minoritare s-a transformat într-o obsesie contraproductivă pentru identitatea de grup. Noua ideologie contestă capacitatea diferitelor grupuri de a trăi în armonie și insistă că atitudinea statului față de cetățeni ar trebui să țină cont tocmai de ceea ce-i diferențiază și dezbină. Aceasta este capcana identității, în care au alunecat mișcările de stânga. Cei care luptă pentru aceste idei se pun de fapt în calea egalității autentice de care avem atâta nevoie azi.

Yascha Mounk – prestigios cercetător și universitar, el însuși un om de stânga – ajunge la concluzia că, departe de a fi dușmani de moarte, stânga identitară și dreapta populistă se consolidează de fapt reciproc și că, pentru a o învinge pe oricare dintre ele, este necesar să ne opunem amândurora.

„O analiză excelentă și, totodată, o pledoarie elocventă pentru recuperarea valorilor comune, a ideilor care ne unesc, și nu a celor care ne dezbină.“ — ANNE APPLEBAUM

Istoria Romei, cea la care ne gândim cu toții, este populată de împărați, generali, senatori, filozofi sau poeți. Sub 1% din zecile de milioane. Privită astfel, ea se reduce la o scenă de teatru pe care se mișcă doar câțiva actori, într-un decor studiat și bine izolat de lumea reală. Robert Knapp, istoric și clasicist de prestigiu, recuperează magistral tocmai realitatea acestei lumi: viața oamenilor de rând, a celor pe care cronicile nu i-au împietrit în câteva fraze bine șlefuite.

Această carte ne poartă dincolo de marmura palatelor, în furnicarul străzilor, în mijlocul tavernelor, prin termele, prin bordelurile insalubre și prin arenele însângerate ale imperiului. Prin arheologia textelor și a obiectelor – de la paginile Noului Testament la graffiti, incantații și blesteme scrise pe foițe de plumb, vrăji și proverbe, cărți de tălmăcire a viselor, fabule, inscripții, epitafuri și artefacte insolite –, istoricul reconstituie o lume vie, foarte complicată și atât de străină de lumea noastră. Supraviețuirea cotidiană este marcată de teama de boală, de brutalitatea sclaviei, de încercările disperate ale omului de a-și controla destinul într-o lume profund ierarhizată. Cei care-și duc viața în acest univers straniu sunt însă la fel ca noi: suferă, se bucură, speră, iubesc, urăsc în tipare care ne sunt familiare.

Romanii neștiuți nu este doar o analiză academică riguroasă, ci și o adevărată revelație istorică, o călătorie exemplară și tulburătoare în lumea strămoșilor de acum două milenii. O lectură esențială dacă vrem să descoperim chipul uman, necosmetizat, al celei mai mari puteri antice.

„O expunere introductivă elegantă și revelatoare despre universul mental și viața cotidiană a celor care rămân, în mare măsură, invizibili în sursele literare ale elitei.“ — Bryn Mawr, classical review

ROBERT KNAPP (1946–2023), istoric și clasicist de prestigiu, a predat timp de peste treizeci de ani istorie antică la Universitatea California, Berkeley. A publicat studii despre istoria Greciei antice și a Imperiului Roman, printre care: Aspects of the Roman Experience in Iberia, 206–100 B.C. (1980), Finis Rei Publicae. Eyewitnesses to the End of the Roman Republic (1999), Roman Córdoba (2011), The Dawn of Christianity. People and Gods in a Time of Magic and Miracles (2017; tr. Zorii creștinismului. Oamenii și zeii în vremea magiei și miracolelor, Humanitas, 2024).

„Cătălin Vasilescu se înscrie cu grație în seria de medici-scriitori și gânditori, ilustrată, la noi, de Vasile Voiculescu, C.D. Zeletin sau Emil Brumaru.“ — ANDREI PLEȘU

„Originalitatea cărții lui Cătălin Vasilescu e dată de felul în care istorisește, cu talent de romancier, momente cruciale din istoria medicinei moderne. Omului de știință, profesorului și chirurgului cu mână sigură i se substituie scriitorul capabil să mânuiască laparoscopul imaginației narative, să intre în pielea unor personaje importante prin experiențele și descoperirile lor științifice, atent documentate. Fără să-și idealizeze eroii, cărora omenirea le datorează enorm, autorul nu ezită să scoată la lumină și unele aderențe ideologice, etic discutabile, într-o construcție literară pasionantă și instructivă.“ — ADRIANA BITTEL

CĂTĂLIN VASILESCU (n. 1959), profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și șef al Disciplinei Chirurgie Generală I a Institutului Clinic Fundeni, a adus contribuții importante în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, mai ales în genomică. Are preocupări constante pentru istoria medicinei și istoria ideilor, mai ales din timpul Primului Război Mondial, domenii în care a publicat articole despre Dimitrie Gerota („Istoria lucrului bine făcut“, 2005), Toma Ionescu („Thoma Ionescu sau Wilhelm von Waldeyer? Istoria unei idei călătoare“, 2010), Victor Gomoiu („Operația Thoma Ionescu– Victor Gomoiu“, 2016), Fritz Haber („Chimia aerului – tragicul caz al lui Fritz Haber, laureat al Premiului Nobel și criminal de război“, 2020).

A publicat volumele: Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații (Humanitas, 2023), Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie şi spiritul universalist al ştiinţei în timpul Primului Război Mondial (Humanitas, 2020; împreună cu Mircea Flonta) și Dragul meu Wallace. Istoria zilei în care sir Charles Darwin şi-a pierdut eleganţa (Humanitas, 2024).

„Pentru prima dată, întreaga biografie a lui Iulius Caesar este abordată în roman grafic. Un volum de o mare erudiție.“ — STÉPHANE DUBREIL, Archéologia

În ajunul Idelor lui Marte, la o cină alături de apropiați, Caesar își rememorează viața: de când s-a afirmat ca lider politic și strateg de geniu până la războaiele civile, sfârșitul Republicii și instaurarea dictaturii sale.

Într-o confesiune lucidă și tensionată, marele Caesar expune nu doar ascensiunea sa fulgerătoare, relațiile cu cei din jur și luptele politice, ci și mecanismele complicate ale puterii într-o epocă în care ambițiile celor puternici remodelau destinul Romei.

Romanul grafic ne oferă o biografie detaliată și nuanțată; narațiunea vizuală captivantă se îmbină perfect cu rigoarea informației istorice. Bazată pe o documentare amplă – cu contribuția unor specialiști în istoria Romei –, cartea reconstituie fidel destinul unei personalități uriașe, care a modelat istoria lumii și fundamentele civilizației noastre.

„Un remarcabil roman grafic, povestea unui destin ieșit din comun. Un volum splendid, pus în imagini de Névil.“ — France Inter

ALFRED DE MONTESQUIOU este autor și regizor de film documentar, fost corespondent de război. Absolvent al Sciences Po și al Columbia University, a relatat din zone de conflict – Sudan, Irak și Libia. Laureat al prestigiosului Prix Albert Londres, este și autor de eseuri și romane distinse cu Prix du Nouveau Cercle de l’Union și Prix Renaudot. Realizează documentare pentru televiziuni și platforme internaționale și conduce compania Dreamtime Films. A realizat documentarul Jules (2024), o serie de 5 episoade consacrată lui Iulius Caesar, difuzată pe Planete+.

NÉVIL este autor de benzi desenate și storyboard artist pentru cinema, activ și în domeniul publicității. Se remarcă printr-un stil vizual dinamic, de inspirație cinematografică.

„Volumul Cărtărescu îşi propune să redeseneze cu acurateţe, cu acribie şi cu obiectivitate, pe cât e posibil, fizionomia unuia dintre cei mai importanţi scriitori români postbelici.” (Iulian Boldea)

La mai bine de un secol de când a apărut, fantoma comunismului încă mai bântuie lumea, semănând pretutindeni haos, nenorociri și moarte. Această carte expune zece dintre laturile sale întunecate și mai puțin cunoscute: cel mai mare jaf la care s-a dedat Stalin (510 tone de aur furate de la Banca Spaniei); scrierile mincinoase despre URSS care i-au păcălit pe cititorii și istoricii occidentali; epopeea generalului Vlasov, erou și trădător prins între două dictaturi; călătoriile suprarealiste ale cadavrului lui Hitler prin măruntaiele sistemului sovietic între 1945 și 1970; lupta pe viață și pe moarte dintre cei doi mareșali roșii, Tito și Stalin; luna în care lumea a fost în pragul distrugerii, în criza rachetelor din Cuba; testamentul exploziv al lui Nikita Hrușciov; negaționismul roșu declanșat odată cu publicarea Cărții negre a comunismului; o foarte necesară deconstrucție a mitului lui Che Guevara, mit care-i fascinează pe tinerii – și nu numai – din toate spectrele ideologice până în zilele noastre; și, în sfârșit, detalii despre venirea la putere a lui Vladimir Putin, cea mai recentă mutație a unei ideologii care ar fi trebuit să-și aibă propriul proces de la Nürnberg.

„Cartea ia în discuție câteva aspecte ale comunismului care au fost fie neglijate, fie considerate „incomode“, fiind evitate de istorici. Autorul se bazează pe o documentație amplă și își exprimă opinia despre comunism cu franchețe – și cu mirarea că o ideologie atât de toxică a putut atrage atâția adepți fanatici. Marele merit al cărții e că ne înfățișează personajele în toată abjecția lor.“ — ALEXANDRU CĂLINESCU

„Istoricul François Kersaudy ne readuce în memorie minciunile unei ideologii care a marcat puternic secolul XX și care continuă să-i inspire pe mulți.“ — Le Figaro

„Vreau să fiu utilă sau plăcută celor care trăiesc în preajma mea și care totuși nu mă cunosc, vreau să continui să trăiesc, chiar și după ce am murit!“ scria Anne Frank pe 5 aprilie 1944. Această dorință arzătoare, încre­dințată paginilor unui caiet caroiat, nu era doar visul unei adolescente de a deveni scriitoare, ci și un act de rezistență prin speranță. Ceea ce a început ca o confesiune solitară într-o ascunzătoare din Amsterdam s-a transformat, prin forța cuvântului, într-unul dintre cele mai luminoase documente ale omenirii.

Cartea lui Thomas Sparr urmărește parcursul simbolic al acestui obiect exemplar – de la primele rânduri așternute în secret, sub amenințarea istoriei, până la metamorfoza sa într-un simbol universal. Este povestea unei victorii asupra uitării: cum a supraviețuit manuscrisul raidurilor Gestapoului, cum a învins tăcerea lumii postbelice și cum a continuat să se reinventeze prin teatru, cinema și artă contemporană.

Dincolo de tragedia istorică, această „biografie“ este un omagiu adus optimismului. Sparr ne arată cum mesajul Annei Frank despre bunătatea oamenilor și despre curajul de a visa în cele mai întunecate momente continuă să fie o ancoră morală în prezent.

Carte cu autograf

Au trecut douăzeci de ani nu doar din viaţa muschetarilor lui Dumas, ci şi din cea a nesimţitului român. Timpul scurs între Ghidul din 2006 şi cel de astăzi poate fi rezumat într-o spusă a unui politruc de pe vremuri: „Situaţia s-a ameliorat din ce în ce mai rău“. Formele nesimţirii s-au diversificat, canalele împrăştierii ei în spaţiul public sunt mai multe ca altădată. Au apărut reţelele sociale, s-a consolidat atacul la persoană, s-a înteţit viforul şovin şi xenofob. Plăcerea de-a insulta şi de-a mânji e la aceleaşi cote ca acum două decenii, semn că „România educată“ a fost şi rămâne un slogan fără acoperire.

Cartea de faţă e un (nou) tur ghidat al nesimţirii, care conţine o serie de probe ale virtuozităţii în domeniu. Uneori pitorescul se îneacă în abjecţie, alteori râsul îngheaţă pe buze. Radu Paraschivescu îşi plimbă cititorii prin câteva zone şi spaţii din care bunele maniere au fost evacuate şi unde domneşte mârlănia. În politică şi în fotbal, în sala de spectacole şi în studioul de televiziune, în metrou sau pe stradă, nesimţirea nu e doar un colorant vremelnic. Zgomotoasă şi agresivă, ea vorbeşte despre o lume în care înjurătura dizolvă argumentul, iar paharul cu apă aruncat în figură ţine loc de răspuns la întrebare.

Noul ghid al nesimţitului e cronica unei vieţi punctate de răcnete, scandări obscene, găselniţe rasiste, gesturi revoltătoare şi dispreţ.

„Cartea aceasta nu este despre tenisul lui Björn Borg. Nu conține analize ale stilului său, ale tacticilor și strategiilor, nici comentarii tehnice, cu toate că rădăcina tenisului de azi e în jocul Marelui Suedez, în dreapta lui «cârlig», suplimentar liftată, sau în reverul lansat cu o mână și jumătate. Sau în capacitatea lui excepțională de a-și digera greșeala imediat ce punctul s-a stins.

Este despre omul Borg, dincolo de teren. Chiar el povestește relaxat și indulgent cu sine despre un ins care, dacă îi dăm deoparte performanțele sportive, nu rămâne decât o pramatie. Eu, cel puțin, am înțeles, în fine, că alcoolul, femeile, drogurile, chefurile de toată noaptea în cluburi nu de tenis nu au fost reacția la stres și presiune de la o vârstă fragedă, ci pura plăcere a lui Björn de a bea tării și vin roșu, de a se droga, de a fi un serial fucker. Mai ales că toate acestea le-a practicat și când câștiga Wimbledoane și Roland Garroase în serie.

Nu știu dacă îl veți iubi la fel pe Whisky & Ice-Borg, dar măcar veți ști.“ — CRISTIAN TUDOR POPESCU

Idol. Legendă. Enigmă.

Pentru prima dată, unul dintre cei mai mari sportivi ai tuturor timpurilor este, în sfârșit, pregătit să își spună povestea: memoriile mult așteptate în care Björn Borg dezvăluie totul. Din această incursiune în culisele vieții unui jucător enigmatic, care a fascinat generații de fani ai tenisului, înțelegem cum se naște o legendă sportivă. Pentru cititorii care nu știu nimic despre tenis, este o mărturie rară despre o viață extraordinară și captivantă.

Viaţa e mai mult decât scrisul, îmi spun asta practic în fiecare zi, dar, îmi spun şi asta, eu nu pot percepe viaţa decât prin scris, e diformitatea, monstruozitatea mea. De-asta nu pot renunţa la literatură, cum am vrut de-atâtea ori. Leapădă-ţi pielea, e cel mai greu organ al corpului tău, nu vezi cât te gârboveşte? Fără piele ai fi mult mai dezinvolt şi mai fericit, poate-ai putea chiar să zbori.

Da, dar fără piele n-aş putea trăi.

 

 

O lume globalizată, o prăbușire sistemică

Acum mai bine de trei milenii, Epoca Bronzului în Mediterana orientală și Orientul Apropiat însemna o rețea de civilizații sofisticate, într-o efervescență fără precedent: egiptenii și hitiții, micenienii și minoicii, babilonienii și asirienii. Pentru prima dată în istorie, aceste cetăți, state și popoare nu erau izolate, ci profund interconectate prin diplomație și alianțe, schimburi comerciale și transferuri culturale. E lumea a cărei amintire stă la temelia propriei noastre civilizații.

Apoi, dintr-odată, totul se prăbușește. O apocalipsă din care civilizația nu va renaște, în forme noi, decât după mai multe secole.

Cum a fost posibil ca o întreagă ordine mondială, clădită de secole, să dispară într-un interval atât de scurt? A fost căderea Troiei un eveniment izolat, sau un simptom al unei maladii mai profunde? Cine au fost misterioasele „Popoare ale Mării“ care apar în textele egiptene ți în paginile Bibliei?

Eric H. Cline analizează ipotezele care au încercat, pe rând, să explice cataclismul: schimbările climatice și seceta prelungită, cutremurele devastatoare, marile prefaceri sociale, războaiele nimicitoare. Teza sa, care a redefinit istoriografia în ultimii ani, este că nici unul dintre aceste elemente, luat separat, nu ar fi putut aduce sfârșitul acestei lumi. Colapsul a fost rezultatul unei „furtuni perfecte“ pentru un sistem care devenise prea complex.

Devenită deja o lucrare de referință în studiul Antichității, 1177 î.Cr. este o reflecție asupra vulnerabilității oricărui sistem hiper-conectat. Într-o epocă în care echilibrele noastre par la fel de solide ca acum 3.000 de ani, cartea lui Cline ne invită să înțelegem mecanismele colapsului și lecțiile pe care o lume dispărută ni le oferă nouă, celor din prezent.

Legende transilvane, răzbunări îndelung plănuite, iubiri tandre și crime atroce se împletesc în noul roman din saga dedicată pictorului Giovanni Antonio Canal, cel mai fidel pictor al Republicii Venețiene.

Veneția, primăvara anului 1732. În cripta mănăstirii San Zaccaria, o novice face o descoperire înfiorătoare: Polissena Mocenigo, nepoata dogelui, a fost ucisă într-un mod care .duce cu gândul la practici vechi, macabre. Canaletto e din nou chemat de Alvise Sebastiano Mocenigo, care însă se stinge înainte de afla cine îi urăște într-atât familia. Carlo Ruzzini, noul doge, este cu totul sub vraja baronesei Orsolya Esterházy, ale cărei mașinațiuni i-au asigurat cornul ducal. Canaletto simte că Veneția e în pericol, iar supraviețuirea republicii e adevărata miză a acestei afaceri tenebroase. Ce alimentează ura ucigașului care face noi victime? E într-adevăr Olaf Teufel atât de abil, sau cineva mai inteligent, mânat de o ură arzătoare, trage sfori nevăzute? Răspunsul se găsește în vechi documente legate de epidemia de ciumă care a răvășit orașul cu peste un secol și jumătate înainte, iar Canaletto și prietenii săi nu vor ezita să-l aducă la lumină.

Cu un interviu de Andrei Nourescu

Prefață de Radu Paraschivescu

Postfață de Andreea Esca

50 de ani de la zecele perfect, Montréal 1976

„Cartea Nadiei, Scrisori către o tânără gimnastă, reapare la Humanitas când se împlinesc cincizeci de ani de la Jocurile Olimpice de la Montréal. Este o ediţie nouă, îmbogăţită, gata să onoreze cum se cuvine momentul aniversar. O ediţie în care îmi permit să reiau câteva cuvinte scrise pe coperta primei ediţii: «Nadia le spune celor care vor s-o audă că nu s-a născut prinţesă, nu și-a uitat trecutul și nu și-a șters prietenii din agendă. Totodată, ea scrie o serie de minieseuri care pot să pară reţete ale succesului, dar nu sunt. Rostul lor e să le deschidă ochii candizilor care nu știu că gramul de aur înseamnă un litru de sudoare. Și să-i invite la cumpătare pe toţi cei care văd în marii sportivi niște aspiratoare de privilegii și nimic mai mult».“ — RADU PARASCHIVESCU

„De obicei, performanța este asociată cu sportul. Cu victoria. Cu podiumul. Cu momentul acela în care devii cel mai bun. Doar că performanța nu este numai clipa vizibilă sub lumina reflectoarelor. Este tot ce o precedă. Iar dacă vorbim despre sport, a fi cel mai bun nu înseamnă doar să câștigi. Înseamnă să repeți, să pierzi, să reîncepi. Să te trezești devreme, când nu te vede nimeni, să insiști, să continui când corpul tău zice că nu mai poate, să rămâi concentrat când încep să te macine toate dubiile. Performanța este o disciplină discretă, neștiută, înainte de a deveni un rezultat spectaculos, în văzul tuturor. Iar eu admir performanța!“ — ANDREEA ESCA

Visurile lui Koh Mani sunt mari, pe potriva admirației pentru campioana Nadia Comăneci, dar alegerile ei, limitate, iar eșecul se dovedește o posibilitate continuă. Și totuși, în acest roman lucid și empatic, fetița dezamăgită de viață devine o femeie care găsește puterea de a merge mai departe.

Eroina romanului De dragul Nadiei Comăneci este la fel de reprezentativă pentru Coreea contemporană ca tânăra Kim Jiyeong, protagonista cu care s-au identificat cititoare din întreaga lume. Copil unic care locuiește împreună cu familia într-o casă modestă dintr-un cartier periferic nevoiaș, departe de magazinele luxoase sau de complexele de apartamente confortabile, Mani visează să devină gimnastă, motivată de asemănarea numelui ei cu cel al  campioanei absolute, Comăneci. Iar apoi, toată viața, așa cum o gimnastă trebuie să mențină un echilibru perfect pentru a evita căderea de pe bârnă, Koh Mani face efortul constant de a rămâne neclintită, în ciuda presiunilor la care este supusă la fiecare pas.

„Premiul a fost acordat romanului De dragul Nadiei Comăneci, care exaltă capacitatea de a-ți depăși condiția și a răzbi, datorită credinței de nestrămutat în binele universal, într-o lume dominată de calcule cinice.“ — Motivația juriului Premiului Hwangsan 

„Cu căldură și compasiune, romanul dezvăluie dorințele, frustrările și cica­tricile adânci ale celor care nu pot ține pasul cu ritmul nebunesc al lumii și cu calculele ei superficiale.“ — Joongdo Daily

„Cho Nam-joo descrie în romanele sale realități dure ale vieții. În centrul narațiunilor sale se află întotdeauna femei, strivite de constrângeri sociale, înghesuite în locuințe strâmte și apăsate de concepții înguste.“ — Der Standard

Ilustrații de Joèla Visniec

După ce ne-a încântat cu minunata carte Consulatul Lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină, Matei Vișniec revine cu o poveste despre cum poți găsi poarta spre tărâmul imaginației dacă ești copil și îți place literatura.

Zuza are 10 ani și locuiește cu bunica ei. Într-o bună zi, fără a avea habar, fata își alege dintr-o librărie o carte de poezii magică. Spre mirarea ei, din pagini sare afară un poem care îi devine călăuză și prieten.

Zuza pornește astfel în aventura vieții ei: ajunge împreună cu Poemul pe strada unde își face apariția Inspirația, află cât de capricios poate fi Timpul și se plimbă pe malul Fluviului cu rime și prin Grădina cu metafore; ba chiar Poemul ajunge să-i scrie o scrisoare autorului său.

Călătoria Zuzei din realitate în imaginație și înapoi este o cavalcadă de întâmplări incredibile și viu colorate, pline de umor care amintește de cel din Alice în Țara Minunilor și de răspunsuri la multele întrebări pe care le avem la vârsta copilăriei. (Atenție! Răspunsurile sunt abil strecurate printre rânduri, trebuie să citiți povestea fără să săriți niciun cuvințel ca să le descoperiți.)

Cu prefaţa autorului

„În această carte povestesc nu doar de Giotto, ci și de Sfântul Francisc și de Dante ca purtători ai unui nou mesaj, de aceștia din urmă spus în cuvinte, văzuți ca cele trei vârfuri ale unui triunghi echilateral care desenează până în zilele noastre baza progresului speciei umane. Fiu al unui secol nou, pictorul florentin a respirat alături de ceilalți doi aerul unei epoci care a marcat sfârșitul Evului Mediu și deschiderea spre epoca modernă, suind spre acel Umanism cu miză universală care avea să fie Renașterea italiană.“ — ALESSANDRO MASI

ALESSANDRO MASI este istoric de artă, ziarist, scriitor și vicepreședinte executiv al Societății „Dante Alighieri“, instituție culturală de mare prestigiu care se îngrijește de răspândirea culturii și limbii italiene în lume prin peste 400 de filiale de pe toate continentele. Absolvent al Facultății de Litere și al Masteratului de Istorie a Artei Medievale și Moderne al Universității „La Sapienza“ din Roma, a devenit ulterior profesor la Catedra de istorie a artei moderne și contemporane a Școlii de Restaurare din Roma, apoi la Facultatea de Arhitectură a Universității „La Sapienza“, la Universitatea din Molise și la Universitatea Calabriei. În 1995 a devenit responsabil cu relațiile culturale, apoi secretar general al amintitei Societăți „Dante Alighieri“, înainte de a ocupa actuala funcție superioară. Din 1996 este membru al Comisiei naționale pentru promovarea culturii italiene în străinătate a Ministerului de Externe al Italiei. Este autorul a numeroase articole și eseuri despre artă și al unor monografii de succes dedicate marelui public, printre care, pe lângă Artistul sufletului. Giotto și lumea sa, Viața blestemată a lui Benvenuto Cellini și Opera perfectă. Viața și moartea lui Masaccio. Activitatea sa culturală de anvergură internațională a fost recunoscută prin numeroase distincții și titluri onorifice, cel mai înalt fiind cel de Grande Ufficiale dell’Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Să studiezi în afara granițelor țării este deopotrivă un vis ambițios și o decizie complexă, una dintre cele mai importante pe care le poate lua un tânăr. Cum alegi universitatea potrivită? Cum îți alcătuiești dosarul de candidatură? Cum te adaptezi la o viață nouă, departe de casă?

Emilian Dobrescu a trecut el însuși prin toate aceste etape și oferă acum, în aceste pagini, un ghid practic și onest adresat liceenilor (dar și părinților sau îndrumătorilor acestora) care iau în calcul admiterea la o facultate din străinătate, cu accent pe sistemele din Țările de Jos, Belgia, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Suedia și Statele Unite. Cartea descrie pas cu pas întregul proces, de la luarea deciziei și strategia de selecție a universităților până la întocmirea dosarului și organizarea finanțelor, căutarea unei locuințe și adaptarea la viața de student internațional.

Cu realism și spirit practic, Ghidul de admitere la facultate în străinătate pune în balanță avantajele și potențialele obstacole pe care le implică această experiență, într-o lectură indispensabilă pentru oricine vrea să ia o decizie bine cântărită și în cunoștință de cauză.

O istorie cuprinzătoare și captivantă a Războiului din Vietnam, scrisă de unul dintre cei mai apreciați istorici militari. Vietnamul a devenit cel mai controversat conflict modern al lumii occidentale, precipitând o umilință pe câmpul de luptă pentru Franța, în 1954, apoi una de proporții și mai mari pentru Statele Unite, în 1975.