Mia Fredricksen, personajul principal din O vară fără bărbaţi, pare o femeie împlinită. Ajunsă la cincizeci şi cinci de ani, are o carieră universitară, este o poetă cu un oarecare renume şi are o fiică fermecatoare, care e actriţă. Însă romanul debutează cu năruirea universului stabil al eroinei: după treizeci de ani de căsnicie, soţul ei, Boris Izcovich, o părăseşte, spunându-i că vrea să ia o pauză. Numai că Mia află că „pauza” este o colegă a acestuia, cu douăzeci de ani mai tânără. După o cădere nervoasă, Mia se întoarce peste vară în Bonden, oraşul copilăriei ei, unde se integrează într-un univers exclusiv feminin, în care idiosincraziile şi obsesiile bătrânelor dintr-un azil alternează cu vitalitatea şi cruzimea copilarească ale unui grup de fetiţe carora le predă un curs de poezie.
„O vară fără bărbaţi are aerul unei cărţi luminoase, în ciuda unui subiect de viaţă şi de moarte... Printre părţile cele mai încântătoare ale romanului se numără analizele asupra femeilor şi bărbaţilor, dar şi Mia însăşi, personajul central, o fiinţă onestă, spirituală şi înţelegătoare.” (The New York Times Book Review)
„Romanul lui Siri Hustvedt poartă în el simbolul unui nou început. Povestea poetei Mia depăşeşte o temă dureroasă – destrămarea unei căsnicii, apropierea morţii, farsele chinuitoare ale unor fete puse pe rele – şi are tot timpul în fundal autoironia şi optimismul unei comedii caustice.” (The Guardian)
„Mia Fredricksen, poeta naratoare din O vară fără barbaţi, este daruită cu empatie, ironie şi o doză sănătoasă de revoltă feminină împotriva felului în care sunt subestimate minţile şi trupurile femeilor. Cartea merită citită şi pentru rafinamentul cu care e descris totul, de la iubire şi rautatea adolescentelor până la sexul conjugal.” (Associated Press)