Validat de critica anilor ,80 drept autor de mare valoare, Vişniec-poetul pare, trei decenii mai tîrziu (socotind din 1987, anul exilării), dezavantajat faţă de dramaturg şi de prozator, mai activi şi beneficiari ai vizibilităţii superioarea genurilor în care se exprimă. Şi totuşi, versurile lui Matei Vişniec rămîn foarte importante, şi nu într-un singur sens, ci în două: în sine, ca operă poetică majoră; şi ca structură generatoare a creaţiei „omonimilor”, în formă dramatică şi în proză.
Ion Bogdan Lefter