Partea a doua e o combinaţie de autobiografie ficţionalizată, proză scurtă, poem în proză şi reportaj, conţinând texte incluse sub titulatura de „fragedii” (senzaţional interiorizat, comic-tragic, cruzime tandră şi patetism ironic).
„În algebra lui sentimentală, Radu Cosaşu postulează: totul e serios, deci totul e joc; totul e joc, deci totul e înscris în legi severe. De aici perfectă democraţie, de tip special, a paginii lui Cosaşu; o totală democraţie a subiectelor, a sentimentelor, a confesiunilor, ce anulează toate deosebirile teoretice dintre genuri, dintre gazetărie şi roman, ca şi, să zicem, dintre muzică şi arhitectură (nimic mai material decât inefabilul, nu?).
Melodramaticul e dezvăluit cu o infantilă, dar erudit elaborată lipsa de pudoare, un cal egal un destin, un film egal o realitate, o «ecoseză» sau o «sonatină» egal o simfonie ş.a.m.d. Un cuvânt egal un om, după cum un om egal sintaxă.” (Dan C. Mihăilescu)
„În algebra lui sentimentală, Radu Cosaşu postulează: totul e serios, deci totul e joc; totul e joc, deci totul e înscris în legi severe. De aici perfectă democraţie, de tip special, a paginii lui Cosaşu; o totală democraţie a subiectelor, a sentimentelor, a confesiunilor, ce anulează toate deosebirile teoretice dintre genuri, dintre gazetărie şi roman, ca şi, să zicem, dintre muzică şi arhitectură (nimic mai material decât inefabilul, nu?).
Melodramaticul e dezvăluit cu o infantilă, dar erudit elaborată lipsa de pudoare, un cal egal un destin, un film egal o realitate, o «ecoseză» sau o «sonatină» egal o simfonie ş.a.m.d. Un cuvânt egal un om, după cum un om egal sintaxă.” (Dan C. Mihăilescu)