„La baza multora dintre textele lui Rushdie – conferindu-le astfel un caracter unitar – se află preocuparea sa faţă de emigrare şi naţionalitate, diversitate şi libertate de expresie.” (Library Journal)
Indiferent dacă analizează prejudecăţile rasiale din Marea Britanie sau trece în revistă o Indie marcată de fundamentalism şi ură religioasă, Rushdie e un observator imparţial, un cetăţean al lumii.
Eseurile sale abordează teme precum literatura, politica, religia, pledînd pentru manifestarea neîngrădită a diferenţei, libertate de expresie şi o identitate complexă şi amendînd excesele de orice natură. Notele subiective din modul de raportare la istorie sînt justificate prin asumarea tacită a unui adevăr al amintirii şi al imaginaţiei. Două dintre eseuri vorbesc despre consecinţele publicării Versetelor satanice.
Indiferent dacă analizează prejudecăţile rasiale din Marea Britanie sau trece în revistă o Indie marcată de fundamentalism şi ură religioasă, Rushdie e un observator imparţial, un cetăţean al lumii.
Eseurile sale abordează teme precum literatura, politica, religia, pledînd pentru manifestarea neîngrădită a diferenţei, libertate de expresie şi o identitate complexă şi amendînd excesele de orice natură. Notele subiective din modul de raportare la istorie sînt justificate prin asumarea tacită a unui adevăr al amintirii şi al imaginaţiei. Două dintre eseuri vorbesc despre consecinţele publicării Versetelor satanice.