diverse

Sub aparenţa democraţiei, Viktor Orbán conduce Ungaria cu o mînă de fier. Drumul său spre putere nu a fost nici scurt, nici lipsit de obstacole, dar în 2010, cînd Fidesz – organizaţia de tineret independentă pe care a fondat-o în 1988 împreună cu cîţiva studenţi, devenită între timp un partid de dreapta conservator – a obţinut victoria în alegerile legislative, Orbán a ajuns în centrul scenei politice. Următorii ani au dovedit în repetate rînduri că noul „om puternic” de la Budapesta nu poate fi oprit din mersul său spre un regim autoritar nici de opoziţia politică, nici de societatea civilă. Între timp însă, statisticile referitoare la economie, politică, instituţii guvernamentale, cercetare şi alte domenii esenţiale arată un declin al Ungariei în comparaţie cu alte state postcomuniste...

Sumar: Cel ridicat de foarte jos • Strălucirea şi suferinţele unui tînăr politician • Groparii stîngii • Victoria lui Orbán în războiul rece civil • O victorie electorală discutabilă • Preţul „orbánizării” • Potentaţii de la curte • Rolul lui Orbán într-o Europă în descompunere

Paul Lendvai (n. 24 august 1929) a părăsit Ungaria natală după revoluţia din 1956 şi s‑a stabilit în Austria. În perioada 1960‑1982 a fost corespondent pentru Europa de Est al Die Presse și Financial Times și a scris mai multe cărţi despre istoria ţărilor central‑ şi est‑europene. Între 1982 şi 1987 a fost redactor‑şef pentru Europa Centrală şi de Est al postului de televiziune Österreichischer Rundfunk (ORF), iar între 1987 şi 1998, director la Radio Österreich International (RÖI). În prezent este coeditor şi redactor‑şef al revistei Europäische Rundschau. De acelaşi autor: Der rote Balkan (1969); Antisemitismus ohne Juden (1972); Die Grenzen des Wandels (1977); Der Medienkrieg (1981); Auf schwarzen Listen. Erlebnisse eines Mitteleuropäers (1996); Mein verspieltes Land. Ungarn im Umbruch (2010); Hungary: Between Democracy and Authoritarianism (2012); Leben eines Grenzgängers (2013).

Federatia Terra, aflata sub conducerea Cupolei, intreprinde calatorii temerare in spatiul cosmic. Insa satelitul lui Jupiter, Europa, ascunde sub crusta sa de gheata panze bogate de apa limpede, dar si pericole nebanuite. Din vointa acestei planete organice ia nastere Matca, o putere necunoscuta, planuind sa transforme entitatile cu inteligenta artificiala de pe Terra intr-o noua civilizatie, postumana. Dar neamul atlant al Inteleptilor Haruni, cei care vegheaza de milenii toate formele de viata create din gandirea Marii Constiinte, trimite semne si mesageri catre pamanteni, vestindu-i asupra primejdiei.
   Al treilea volum al seriei LUMI LA RASPANTIE pune intrebari dnascute din realitatea prezentului: Exista oare riscul ca inteligenta artificiala sa se emancipeze de sub tutela umana? Ar putea ea sa atinga complexitatea naturii biologice, devenind o noua specie, cu o constiinta superioara civlizatiei noastre?
    Noaptea eclipsei ne indeamna sa meditam la valorile umane fundamentale: increderea, iubirea, dorinta de cunoastere, speranta, puterea de sacrificiu. O carte despre forta si vulnerabilitatea omului si a civilizatiei careia i-a dat nastere.

In plina Epoca de Aur, unul dintre mai-marii tirgului S. si directorul scolii uneltesc pentru a elibera un post la gradinita ce ar urma sa fie ocupat de fiica unei cunostinte. Ocazia perfecta le-o ofera Anisoara Proca, o tinara educatoare, cind se afiseaza goala pusca la fereastra locuintei sale, in urma unei seri de pomina.
Lucrurile se incurca insa cind Anisoara se dovedeste a fi indaratnica si se opune cu toate fortele acestei mutari, ba mai mult, are si o relatie amoroasa cu fiul directorului. In paralel se desfasoara si povestea lui Codreanu, profesor repartizat in S., dar care vrea sa-si aranjeze un transfer intr-un oras mare, pentru a fi alaturi de sotia lui, Silvia, proaspata absolventa de Electrotehnica.

Romanul lui Emil Iordache, recent regasit, este o fresca a unui orasel de provincie in comunism, loc unde totul se bazeaza pe relatii si influente, unde orice este posibil, cu conditia sa cunosti pe cine trebuie, iar numai cei cu un curaj nebun indraznesc sa stea impotriva valului.

Pe vasul de pescuit înghiţit de ape care ar fi trebuit să-i ducă în Suedia pentru a începe o viaţă nouă se aflaseră cinci sute de refugiaţi, între care şi o sută de copii. Acum, în derivă pe o mare ostilă, printre rămăşiţele vasului naufragiat şi cadavre plutind peste tot în jur, Doaa Al Zamel, o tînără siriană de 19 ani, se menţine la suprafaţă datorită unui mic colac de plastic, ţinînd strîns în braţe două fetiţe. Pentru ele încearcă să nu-şi piardă speranţa şi să supravieţuiască. Povestea ei cutremurătoare adună vocile neauzite a milioane de refugiaţi care riscă totul în încercarea disperată de a avea un viitor mai bun. 

„Relatarea Melissei Fleming e captivantă şi plină de emoţie. Aşa cum spune Doaa în nota ei, «este doar o frîntură din povestea durerii şi a greutăţilor pe care le îndură refugiaţii din întreaga lume».” (Financial Times) 

„O carte care trebuie citită neapărat de toţi cei ce dezbat problema crizei refugiaţilor, deoarece concentrează povestea întregului război din Siria în povestea unei singure familii, a unui singur om: Doaa.” (New York Journal of Books)

Unul dintre marile romane de dragoste ale secolului XX

Ne aflăm aproape de mijlocul secolului al XIX-lea, iar ţarul Nicolae I stăpîneşte Rusia, înconjurat de camarila lui, de spioni şi conspiratori. Unii dintre decembrişti sînt încă în viaţă, iar ecoul morţii lui Puşkin şi a lui Lermontov încă nu s-a stins. Ajuns la plinătatea vîrstei, plecat de la curtea ţarului şi retras la conacul său de la periferia Petersburgului, melancolicul prinţ Miatlev îşi petrece zilele cufundat în tristeţe, departe de îndeletnicirile potrivite rangului şi de tovarăşii săi din regimentul de husari. Într-o zi, Miatlev salvează o tînără de sub roţile unei trăsuri în plină goană, o duce acasă, o îngrijeşte şi se îndrăgosteşte nebuneşte de ea. Viaţa lor pare să se îndrepte spre un făgaş fericit, însă Alexandrina, negăsindu-şi calea în viaţă, e disperată: va dispărea pe neaşteptate, lăsînd în urmă ruinele unui conac bîntuit de o fantomă „care nu mai sperie pe nimeni”, iar prinţul încearcă deznădăjduit s-o găsească. Ce nu vede încă e că viitorul – dragostea, adevărata libertate, fuga de lumea plină de toane – abia începe.

„Bulat Okudjava este una dintre cele mai cunoscute şi mai puternice voci ale generaţiei sale, o voce care a contribuit la crearea unei adevărate mişcări a beatnicilor în Uniunea Sovietică.” (The New York Times)

„Romanul Călătoria diletanţilor poate fi văzut şi ca ultima mare operă a aşa-numitei «epoci de aur» a literaturii ruse.” (Russian Classical Literature Today) 

Satul Mireni pare un loc banal, dar locuitorii lui nu sint nici pe departe niste oameni obisnuiti. Un tinar trece cu motosapa dintr-un capat in celalalt al satului, lasind in urma un dezastru, un pilot aduce la sol avionul de vinatoare si afla ca baietelul sau s-a vindecat misterios de o boala incurabila, un cutremur devasteaza Bucurestiul... Planurile multiple din real aluneca pe nesimtite in fantastic, iar toate firele de la inceputul romanului, aparent haotice, converg spre padurea de salcim, sursa mierii cu proprietati misterioase, ce pare sa determine irevocabil soarta personajelor. O poveste in crescendo, incadrata intr-un timp magic, ce are puterea de a-l vraji iremediabil pe cititor.

Tudor Klein şi Irina, logodnica lui, pleacă pe o insulă cu puţinii bani pe care reuşesc să-i pună împreună deoparte, plănuind să trăiască modest o perioadă cît mai lungă. Cum arată o vacanţă de cîteva luni? Ce se-ntîmplă după cele şapte zile de euforie pe care le cunoaştem cu toţii? Ultraviolenţă, ultima parte a trilogiei Poker, este o analiză de cuplu – un roman despre singurătate şi dragoste.

„Scriind Ultraviolenţă, m-a interesat un singur aspect: cum sună romanul pe care vrei să-l iei cu tine la plajă într-o vacanţă în care n-ai venit să citeşti?” (Bogdan Coşa)

Roman ecranizat în 2016, în regia lui Sharon Maguire, cu Renée Zellweger, Colin Firth şi Patrick Dempsey în rolurile principale.

În Bridget Jones însărcinată, celebra protagonistă, terorizată de sfaturile celor din jur care‑o bat la cap cu ceasul ei biologic, care ticăie, rămîne gravidă. Îşi va descrie experienţa sarcinii aşa cum a făcut cu dragostea pentru domnul Darcy, cu umor, fără să‑şi ascundă defectele şi fără să plece urechea la gustul public. Adică nu va respecta sfaturile din reviste, va continua să mănînce junk food şi să mai tragă cîte‑un fum. Dincolo de aceste griji mărunte, rămîne însă veşnica întrebare: Cine e tatăl copilului? Să fie onorabilul, minunatul, umanul Darcy? Sau, poate, uneori descurajantul, alteori fermecătorul, şmecherul, cu‑totul‑ieşitul‑din‑comun Daniel Cleaver?

„Un roman de un comic sclipitor.” (Salman Rushdie)

„Romanul lui Helen Fielding e diferit de versiunea lui de pe marile ecrane. Spre deosebire de alte dăţi, Daniel Cleaver, «blegul» din viaţa lui Bridget, este acum eroul, centrul poveştii, salvatorul ei.” (The Financial Times)

„Cum poate un cititor să n-o iubească pe această femeie?” (The New York Times Book Review)

O poveste reală despre încercarea de a supraviețui prin ficțiune, o narațiune alertă și acaparantă despre lumi care se construiesc acolo unde limitele organismului nu te lasă să ajungi. Romanul autobiografic al lui Teodorovici este locul în care, rînd pe rînd, superstițiile se transformă în miracole, iar miracolele pot fi oricînd luate drept coincidențe, lăsîndu-i cititorului libertatea de a umple cu sens întîmplările.

Cîştigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, ediţia 2017

„Mihai Marinescu, de profesie copywriter şi de vocaţie cîrtitor, iese de sub tirania termenelor de predare şi se apucă de taximetrie. El face, altfel spus, un pas înapoi. O mişcare de downshifting, cum i se spune în branşă. Mihai are în bagaj un noian de nemulţumiri şi cîteva vise. Printre acestea din urmă, un cîştig la loto şi publicarea unui roman. Scăpat de brief-uri şi pitch-uri, fără să ştie că ele îl pîndesc la o cotitură a sorţii ca să-l reia în primire, omul îşi face timp să observe cît de trăşcălie e lumea în care se învîrte. De ce? Fiindcă în drumurile lui Mihai Marinescu dă peste autori de «literatură insuflată» (Căzut din accelerat, o carte cu un titlu, hm, personal şi cu un succes, nu-i aşa?, rapid) şi căpetenii interlope cu experienţe extracorporale, în plină transă mistică. Peste alţi downshifteri care ar vrea să picteze biserici, pentru ca pînă la urmă să orneze pereţii unei vile ţigăneşti cît un transatlantic. Peste editori care îşi tarifează prefeţele la cuvînt: cincisprezece euro cuvîntul ultraelogios, zece euro cel elogios şi cinci euro cel pozitiv-neutru. Peste conferinţe despre paranormal la care te umflă rîsul. Peste un weekend al porţilor deschise în comuna Buzescu, unde ţigodele rromilor devin obiect de interes mediatic planetar. Nu în ultimul rînd, peste amintirea lui Mircea Eliade, a cărui evocare provoacă mereu episoade şi reacţii imprevizibile.
În cîteva vorbe, asta e povestea din Downshifting. O poveste cu zvîc şi poantă. La prima lui carte, Alexandru Done dă impresia că scrie fără efort, din poignet, cu un control dezinvolt al acţiunii, al frazelor şi al efectelor speciale. Salut în el un talent care face explozie acum şi care e aşteptat, ca toţi debutanţii, să confirme la a doua apariţie.” (Radu Paraschivescu)

Un roman despre patimă, erotism şi autodistrugere

 O-Tsuya, singura fiică a proprietarului prăvăliei Suruga-ya, fuge într-o noapte de iarnă cu ucenicul Shinsuke. Îi ajută Seiji, un proprietar de vase de agrement, client al părinţilor lui O-Tsuya. Drumul pe care au luat-o cei doi este fără întoarcere: Shinsuke, uitînd de onestitatea care l-a ridicat întotdeauna în ochii celorlalţi, se descoperă ucigaş, un îndrăgostit pătimaş, un bărbat care adună fărădelege după fărădelege în drumul spre distrugere. O-Tsuya, pe de altă parte, o femeie ce se bucură de o viaţă neîncătuşată, lasă în urmă dragostea pentru iubitul ei şi alege un drum al plăcerilor, care ar fi trebuit să fie cel al căutării fericirii, dar... 

„În impresionanta clădire numită literatură, aş face zidurile cît mai întunecate, aş împinge înapoi în umbră lucrurile care-şi arată prea limpede forma, aş îndepărta decorul inutil. Nu am pretenţia ca acest lucru să fie făcut peste tot, dar poate că merităm măcar un loc în care să putem stinge luminile şi să vedem cum e fără ele.” (Junichiro Tanizaki)

„Tanizaki aparţine unei specii foarte rare de scriitori. El abordează anumite experienţe din romanele sale cînd cu delicateţe, cînd cu precizia brutală a unei feline.” (Kirkus Reviews)

„Proza lui Tanizaki este la fel de răcoritoare şi de minunată precum o dimineaţă de iarnă.” (Publishers Weekly)

Continuarea bestsellerului "In pielea unei jihadiste"

Din momentul in care, sub o identitate de imprumut, il cunoaste pe internet pe teroristul Abu Bilel pentru a face o ancheta despre filierele de recrutare ale Statului Islamic, viata Annei Erelle ia o intorsatura dramatica. "In pielea unei jihadiste", cartea pe care o publica la capatul acestei aventuri, devine un bestseller international. Faima sa e in continua crestere: apare – fara sa i se vada chipul – in emisiuni de televiziune, i se iau interviuri si e consultata ca specialista in legatura cu atentatele singeroase care zguduie Franta in ianuarie 2015. Insa, trebuie sa-si schimbe in repetate rinduri locuinta pentru a-si proteja viata, este izolata de o buna parte dintre colegii de la ziar, parasita de iubitul ei si ocolita de prietenii preocupati de propria siguranta. Nascuta din toate aceste experiente, Losing My Religion este o marturie tulburatoare despre pretul cerut de lupta impotriva terorismului islamist, dar si despre cel pe care trebuie sa-l plateasca cei ce sfideaza limitele.

Pentru unii dintre noi, trecutul este un tinut strain. Pentru altii, e mereu aproape – un cuvint, un gest, o imagine pot reinvia, asemenea Madlenei lui Proust, intimplari sau senzatii de demult. O carte o face pe Aurora Liiceanu sa-si aminteasca minunatele veri petrecute la Vama Veche impreuna cu prietena ei Pusi Cocea. Ele sint complet diferite: una provine dintr-o familie aristocratica, cu o istorie tumultuoasa, din care fac parte personalitati ca Petru Comarnescu sau N.D. Cocea, cealalta este fiica unui apreciat profesor de matematica; una are ochi albastri si o silueta voluptuoasa, cealalta e micuta si delicata; una isi creste cu detasare cei trei copii mulatri, cealalta e mereu ingrijorata pentru baietelul ei blond. Le leaga insa o profunda afectiune, care ii va uni peste ani si pe copiii lor. Despre verile fericite, despre un tablou care schimba vieti, despre destine zbuciumate, dar si despre o minunata prietenie povesteste Aurora Liiceanu, completata de Nayla, fiica lui Pusi. 

Din cuprins: 
Margele si madlene • La piaza rea, Stoiana • In alta lume sint alte reguli • Sase intr-o camera • Vorbe razlete din amintirile mele si ale altora

Preluat din Antichitatea greco-romana, corpul constituie unul dintre cele mai puternice simboluri ale Evului Mediu. Abordind principalele ipostaze ale reprezentarii corpului ca simbol al organizarii social-politice de la inceputul Evului Mediu pina in epoca moderna, Alexandru-Florin Platon demonstreaza ca sinonimia dintre metafora „corpului politic” si modul in care sint concepute organizarea societatii si ierarhiile ei de putere ar putea modifica perceptia schimbarii in istorie. Si nu doar ca o rasturnare a ordinii existente, printr-o revolutie, ci si ca o permanenta „metabolizare” a traditiilor, determinind rearanjarea si reconfigurarea componentelor trecutului in dispozitive sociale, economice ori politice cu o noua functionalitate. O sectiune speciala a volumului este consacrata unui aspect rareori abordat in istoriografia contemporana: reprezentarea particulara a „corpului politic” in lumea bizantina si post-bizantina. Compararea ei cu diversele ipostaze ale aceleiasi reprezentari din lumea catolica ii prilejuieste autorului desprinderea unor concluzii interesante referitoare la evolutiile istorice diferite din cele doua parti ale continentului, cu reverberatii pina in prezent. 

Din cuprins: 
Intre „natura” si „cultura”. Repere contemporane in socio-antropologia corpului • Primele expresii medievale ale metaforei „corpului politic” • Aspectul inedit al metaforei „corpului politic” in Imperiul Bizantin • La finele Evului Mediu: „corpul politic” si reabilitarea corpului fizic • „Corpul mecanic” • Absolutismul monarhic in Franta si sinteza celor „doua corpuri” ale regelui • „De la corpul regal la corpul republican”: destructurarea simbolica a monarhiei absolute in secolul al XVIII-lea; aparitia „corpului natiunii” • „Corpul natiunii” si „corpul politic” in unele texte din prima jumatate a secolului al XIX-lea din Tara Romaneasca si Moldova

Milo, un copil care isi pierde tatal la nastere si mama inainte de a incepe sa vorbeasca, pare predestinat sa traiasca inconjurat de moarte. Ramine curind si fara matusa care l-a luat in grija, intr-o cocioaba de linga un crematoriu pentru saraci si o groapa de gunoi, ceea ce-i atrage si porecla funesta Exitus. Singur intr-o lume distrusa de ororile razboiului, reuseste totusi sa ramina in viata, printre oamenii neinsufletiti de la morga si avind drept profesori cartile si almanahurile gasite printre resturi. In pragul adolescentei, hotaraste sa iasa intre oamenii vii, dar descopera ca acestia sint de o cruzime fara margini si il expun mereu unor situatii extreme. Marii conflagratii i-a luat locul lupta pentru supravietuire si intre bande, pericolul pindeste la tot pasul, dar pe parcursul calatoriei lui spre maturitate rasare si speranta ca lumea se poate schimba. Uneori de o violenta de neinchipuit, alteori cu totul induiosator, Exitus ne arata fata urita a societatii macinate de razboi, in care civilizatia se transforma rapid si brutal in salbaticie si se recistiga apoi incet, cu fiecare act de umanitate ce aduce un licar acolo unde intunericul pare etern.

S-a imbracat deosebit de ingrijit. Isi inchipuia, ca majoritatea tinerilor, ca succesul depinde de o bucla bine sau rau asezata, neluind in seama ca la tinerete totul e farmec si atractie. De altfel, femeile alese, precum doamna de Beauseant, nu se lasa seduse decit de gratia inteligentei si de superioritatea caracterului. Un caracter puternic le maguleste vanitatea, le promite o mare pasiune si pare ca accepta exigentele inimii lor. Inteligenta le amuza, consuna cu finetea naturii feminine si le face sa se creada intelese. Or, ce-si doresc toate femeile daca nu sa fie amuzate, intelese sau adorate? Trebuie insa sa te fi gindit bine la realitatile vietii ca sa ghicesti subtila cochetarie pe care o presupun, la prima intilnire, o tinuta usor neglijenta si o atitudine rezervata. Cind devenim destul de vicleni pentru a fi niste politicieni abili, sintem prea batrini ca sa mai profitam de pe urma experientei.

Roman care sta la baza filmului Ana, mon amour, in regia lui Calin Peter Netzer

Luminita si Cezar sint studenti la Litere, iar in seara in care se cunosc vorbesc ore in sir despre literatura, in camera lui de camin. La plecare, fata are un atac de panica, iar aceasta criza grabeste apropierea dintre cei doi. De altfel, afectiunea nervoasa a Luminitei va avea un rol de catalizator si va face ca toate reactiile din relatia de cuplu sa fie accelerate si augmentate. Cu timpul, Luminita ajunge sa dezvolte un intreg arsenal de fobii, iar cei doi vor apela la tot felul de solutii pe care le ofera lumea in care traim. Majoritatea, vindute drept retete de fericire. Vor reusi oare cei doi sa-si rezolve problema? Pe de alta parte, insanatosirea Luminitei va face ca relatia lor sa intre pe un fagas normal?

75 de romane si 28 de povestiri reunite in 10 volume care il au ca protagonist pe unul dintre cei mai indragiti detectivi ai secolului XX 

Din cuprins: Pietr Letonul • Taverna de pe malul Senei • Pivnitele hotelului Majestic • Maigret inchiriaza o camera • Maigret si hotul lenes • Maigret si fantoma • Rabdarea lui Maigret • Maigret si informatorul

Editie a textului latin, traducere in limba romana, studiu si aparat critic de Alexander Baumgarten 

Prologul unui comentariu la Cartea Sentintelor contine, in traditia scolastica, o discutie asupra obiectului cunoasterii si un raspuns la intrebarea: ce se petrece cu mintea umana in efortul ei de a cunoaste fiinta care e in afara experientei sale, dar este vie, buna si creatoare a acestei minti. Godescalc de Nepomuk, magistru cistercian din secolul al XIV-lea, aparut pentru prima oara intr-o editie moderna, spune: aceasta minte descopera o radicala turnura hermeneutica.

„E noapte in Lincoln’s Inn... tulbure si agitata vale a umbrelor legii, in care solicitantii nu gasesc decit prea putina lumina... si luminarile groase sint stinse cu degetele prin birouri, iar functionarii coboara tropaind scara subreda de lemn si se imprastie. Clopotul care bate ceasurile noua si-a incetat lugubru-i dangat, jelind fara rost pe nimeni; portile sint inchise si portarul de noapte, un paznic solemn, cu o grozava pofta de a dormi, sta de straja in ghereta. De la rindurile etajate de scari, ferestrele ca niste lampi incetosate, cum sint ochii Justitiei, un soi de Argus cu privirile impaienjenite, cu cite un buzunar fara fund pentru fiecare ochi si cu cite un ochi deasupra-i, ferestrele acelea clipesc vag spre stele...”

„Una dintre cele mai bune analize ale impactului pe care evenimentele din Piata Tiananmen l-au avut asupra intregii Chine dupa 1989.” (The New York Times Book Review) 

Pe 4 iunie 1989, soldatii Armatei Populare de Eliberare au deschis focul asupra unor civili neinarmati in Beijing, ucigind sute de persoane. Chinezii care isi mai amintesc astazi acest episod de mult sters din memoria colectiva sint condamnati sa traiasca la periferia societatii, caci uitarea trecutului a devenit un mecanism de adaptare esential. Louisa Lim reconstituie evenimentele din Piata Tiananmen si, pentru prima data, vorbeste despre represiunile brutale din alt oras chinez, care au fost eliminate din istoria oficiala chineza. Ea dezvaluie povestile unor oameni carora acele zile le-au marcat viata, de la tinarul soldat trimis sa elibereze piata pina la unul dintre cei mai de seama politicieni ai tarii, devenit un cunoscut disident dupa ce a stat sapte ani in inchisoare. Bazata pe declaratii ale martorilor oculari, pe telegramele diplomatice americane si dosarele oficiale chineze, "Republica Populara a Amneziei" readuce la lumina o poveste care timp de un sfert de secol a fost trecuta sub tacere – povestea unei tragedii nationale care a lasat rani imposibil de vindecat.

Volumul a inspirat documentarul "Imparateasa Rosie – Viata si aventurile Anei Pauker", in regia lui Radu Gabrea, lansat in iunie 2016. 

Ana Pauker este considerata in general marioneta comunismului sovietic in Romania, aplicind orbeste tehnicile represive de tip stalinist. Biografia lui Robert Levy schimba insa aceasta imagine unilaterala, prezentind o femeie cu o forta remarcabila, dominata mai degraba de contradictii decit de dogmatism. Dezvaluind adevarata poveste a Anei Pauker, autorul nu incearca sa o reabiliteze, ci doar sa surprinda conturul unei personalitati complicate, asa cum reiese ea dintr-o multime de documente de arhiva.

„Cartea lui Robert Levy isi gaseste un loc potrivit in raftul din fata al istoriei comunismului romanesc. Ea isi pastreaza valoarea documentara si interpretativa nu doar in liniile sale mari, ci si in privinta detaliilor.” (Dorin Dobrincu)

„O biografie politica remarcabila, provocatoare a uneia dintre personalitatile reprezentative ale comunismului european, o abordare inedita si echilibrata a rolului contradictoriu pe care Ana Pauker l-a jucat in istoria comunismului romanesc si international... O lectura captivanta, structurata convingator, mai presus de expunerea arida a datelor istorice, o reconstituire a episoadelor unei vieti politice agitate, in care cel putin patru identitati si-au disputat intiietatea si adesea au intrat in conflict: Ana Pauker, stalinist, roman, evreu, femeie... Cititorii interesati de semnificatia experimentelor staliniste din Europa Centrala si de Est vor descoperi cu certitudine utilitatea acestei biografii.” (Vladimir Tismaneanu) 

„In linia interesului meu permanent pentru descoperirea falsificarilor istoriei contemporane a Romaniei, am socotit ca readucerea in prim-plan a adevaratei biografii a Anei Pauker este mai mult decit necesara. Aparitia exceptionalei carti a istoricului american Robert Levy mi-a dat ideea documentarului si m-a ajutat, direct si indirect, la realizarea acestuia.” (Radu Gabrea) 

Din cuprins: 
Primii ani • In cadrul miscarii • La putere • Secretar pe probleme de agricultura • Colectivizarea • Chiaburi si colectari • Epurari in partid • Cazul Patrascanu • Emigrarea evreiasca • „Fratele imparatesei” • Epurarea

Editie ingrijita de Carmen Musat si Oana Craciun. Prefata de Carmen Musat 

Seria de autor dedicata scriitorului Gheorghe Craciun reuneste atit lucrari de proza, eseistica, publicistica, teorie si critica literara deja consacrate, cit si volume inedite, ramase in manuscris in arhiva sa. Seria este deschisa de romanul de debut, "Acte originale/Copii legalizate" (variatiuni pe o tema in contralumina), urmat de volumul de proza si eseuri "Mecanica fluidului", romanul "Compunere cu paralele inegale" si o editie revizuita a volumelor de publicistica "Cu garda deschisa" si "Reducerea la scara" sub titlul "Scriitorul si Puterea sau despre puterea scriitorului". Acestora li se vor adauga romanele "Frumoasa fara corp" si "Pupa russa", cartile de eseuri "In cautarea referintei", "Teatru de operatiuni", dar si citeva lucrari nepublicate pina acum ("Lentila sferica", "Operatii pe carti deschise", "Mono-stereo"). Seria va fi completata de volumul "Aisbergul poeziei moderne", „una dintre cele mai solide si innoitoare carti scrise la noi in ultimele decenii”, in opinia criticului si teoreticianului literar Mircea Martin, "Trupul stie mai mult. Fals jurnal la Pupa russa" (1993-2000), de volume de poezie si proza inedite, precum si de corespondenta si interviurile lui Gheorghe Craciun. 

„Marturisesc aici ca multa vreme n-am inteles de ce ma atragea Radu Petrescu, prozatorul si omul, cu care nu simteam sa am vreo afinitate deosebita, de ce accepta el cu atita aparenta nepasare sa-si piarda vremea in nesfirsite dezbateri, clarificari si polemici cu mine si prietenii mei (Gheorghe Iova, Mircea Nedelciu si Ion Dumitriu), impreuna cu care il vizitam uneori. Imi amintesc, de asemenea, ultima noastra intrevedere, o seara din decembrie 1981, cind am ajuns in apartamentul de pe strada Pitar Mos mult peste ora convenita, stind apoi ca pe ace si uitindu-ma mereu la ceas, caci facusem rost de bilete la "Calauza" lui Tarkovski si n-as fi vrut in ruptul capului sa pierd un film ca acesta. Nu-mi pot ierta nici acum nerabdarea si neatentia cu care participam la discutie. Dar cine ar fi putut banui ca aceasta aflare impreuna va fi si ultima si ca la inceputul lui februarie 1982, intr-o zi extraordinar de luminoasa, cu multa zapada, imi voi gasi si eu un loc in cortegiul de pe aleea manastirii Cernica, urmind faptura neinsufletita a marelui prozator pe ultimul sau drum?” (Gheorghe Craciun)

„Mircea Nedelciu a fost un om fascinant si cred ca prietenia mea cu el a fost, inainte de toate, o forma de fascinatie. L-am cunoscut in urma cu mai bine de treizeci de ani la filologia bucuresteana si de atunci am ramas toata viata prieteni. Am avut acest privilegiu. Si toti cei care l-am cunoscut pe Mircea Nedelciu si ne-am aflat in apropierea lui nu putem sa nu recunoastem ca acesta a fost un mare dar pe care ni l-a facut soarta. Il revad si acum in memorie, cu bustul gol, cu parul batut de vint, intr-o pereche de blugi spalaciti, descult, cu tigara in coltul gurii. Pictorul Ion Dumitriu isi fixa sevaletul in fata vreunei suri parasite, eu bateam dealurile Poienii Marului in mina cu aparatul de fotografiat, Mircea raminea singur si scria de parca totul ar fi fost o joaca solitara.” (Gheorghe Craciun)

Un roman al aventurilor stranii și al evenimentelor pline de umor. Pe fundalul unui Trieste aflat în plin carnaval, Svevo construiește, cu o ironie fină și o subtilitate magistrală, un roman demitizant despre slăbiciune, inadecvare și anxietățile unei epoci. 

Senilitate surprinde criza existențială a lui Emilio Brentani, un tânăr de treizeci și cinci de ani, cândva un scriitor promițător, acum funcționar la o societate de asigurări. Până să o întâlnească pe Angiolina, Emilio ducea o viață anostă alături de sora lui mai mică, Amalia, o fată bătrână ștearsă și devotată. Angiolina Zarri este o tânără fermecătoare, dar săracă și promiscuă, aflată în căutarea unei căsătorii convenabile, care să îi asigure un statut social mai înalt în cercurile afaceriștilor din Trieste. Prietenii îl avertizează pe Emilio în nenumărate rânduri cu privire la moravurile îndoielnice ale fetei. El însuși încearcă să se sustragă din calea acestei pasiuni vecine cu obsesia. Măcinat de gelozie și de neputința de a-și aduce iubita pe „calea cea bună“, confruntat cu minciunile ei, Emilio alunecă treptat în angoasă și alienare. Își îndepărtează prietenii și își neglijează sora, iar când aceasta moare după un delir tulburător, Emilio este chinuit de remușcări și hotărăște să renunțe definitiv la Angiolina. Ceea ce începuse ca o comedie a iubirii oarbe se încheie dramatic. Concentrându-se asupra experiențelor (anti)eroului, Svevo surprinde anxietatea crescândă a lui Emilio, care asistă, incapabil să reacționeze și să înțeleagă, la dezintegrarea sinelui și la spulberarea propriilor iluzii de putere și de control. Narcisist, inadaptat și estet, animat de idealuri romantice, Emilio devine treptat reprezentarea parodică a omului modern, bântuit de iluzii, angoasat și inert, senil încă de tânăr.

„Svevo este probabil cel mai important scriitor modernist italian.“ - The Times Literary Supplement

„Acest scriitor există în carne și oase și este cu adevărat una dintre cele mai autentice și mai importante figuri artistice ale vremii noastre.“ - Eugenio Montale 

„În romanul italian contemporan, umor și geniu n-a avut, laolaltă, decât Italo Svevo. […] S-a spus mereu despre Italo Svevo că este un observator și un psiholog, că romanele sale sunt intime și analitice – dar nu s-a atras atenția asupra epicii sale pure, asupra talentului său de a povesti întâmplări variate, concrete, de a construi o istorie adâncă și bogată nu prin introspecție, ci prin aventuri stranii și evenimente pline de umor.“ - Mircea Eliade 

„A fost vreodata istoria atit de savuroasa? Bill Bryson este un adevarat maestru al naratiunii.” (Daily Mail)

In vara anului 1927, America avea o bursa prospera, un presedinte care lucra doar patru ore pe zi (si dormea cam tot restul timpului), un sculptor pe jumatate nebun ce planuia sa ciopleasca patru capete gigantice in stinca inaccesibilului munte Rushmore, o revarsare devastatoare a apelor fluviului Mississippi si un tinar aviator necunoscut pe nume Charles Lindbergh, care urma sa devina cel mai celebru om din lume. A fost vara cind a aparut filmul sonor, s-a inventat televiziunea, teroarea lui Al Capone a ajuns la apogeu si s-a luat decizia nechibzuita care a dus la Marea Depresiune. Cu umorul sau inconfundabil, Bill Bryson readuce la viata vara aceea uitata, in care America s-a maturizat, a pasit in centrul scenei si a schimbat lumea pentru totdeauna. 

„Mai multi autori au scris despre evenimentele din 1927, insa doar Bryson a adunat laolalta toate piesele colorate ale acelui anotimp fericit.” (The Boston Globe)

„Bryson a inventat ceea ce ar putea deveni un nou gen de non-fictiune: o scurta istorie a unei epoci spusa prin biografia unei veri. O carte din care poti invata multe lectii.” (The Times)

„Un prozator extrem de talentat, pentru care literatura e mai mult decit o potrivire launtrica.” (Marius Mihet)

"Atacul roiului" este al doilea volum al seriei fantasy pentru copii NEIMBLANZITII, continuarea romanului "Baiatul care vorbea cu corbii". 

Sinistrul Spinning Man a fost invins, dar un nou personaj malefic se iveste din umbre: Mama Mustelor, cea care are ochi peste tot si este acum in cautarea lui Caw. Ca ultim descendent al stirpei corbilor, baiatul este in posesia unui artefact extrem de puternic, Piatra Noptii. Creata de strabunicul sau, cel mai puternic neimblanzit-corb, Black Corvus, pentru a face bine si a salva neamurile neimblanzitilor de la pieire, Piatra Noptii poate aduce intunericul peste Blackstone daca se afla in mainile cui nu trebuie. Feroce si avida de putere, Mama Mustelor este un astfel de personaj si nu se da inapoi de la nimic pentru a-si atinge scopurile. 

Alaturi de Lydia si corbii sai credinciosi, Caw trebuie sa se lupte inca o data cu neimblanzitii malefici, iar confruntarea ii va da ocazia sa afle mai multe despre istoria intunecatului oras Blackstone, dar si despre cea a neamului corbilor.

O nemuritoare se lupta pentru supravietuire. In cine sa mai aiba incredere Mila, in afara de Hunter, un baiat pe care abia il cunoaste?

Cei doi pornesc in cautarea lui Richard Grady, singurul care poate sa desluseasca misterul trecutul ei. Insa drumul spre adevar e pavat cu multe pericole. Generalul Holland si Vita Obscura sunt pe urmele lor. Ca sa supravieţuiasca, Mila trebuie sa-si foloseasca abilitatile de android. Dar ce se va intampla cu umanitatea ei? Care sunt adevaratele intentii ale lui Hunter?

„Driza surprinde cu o claritate uimitoare lupta dintre om si android (…) Cartea ei este un must-read.“ Deseret News.

Partea a II-a din seria Mila 2.0.

Jurnalul de față este relatarea captivantă a expediției lui Fridtjof Nansen către Polul Nord. Autorul alternează observațiile științifice și notele de jurnal cu fotografii și desene, dar și cu înregistrarea celor mai profunde trăiri care l-au bântuit pe tânărul explorator pe tărâmurile temute ale Nordului înghețat.

După ce primul volum a prezentat începutul expediției și aventurile navei Fram, cel de-al doilea volum descrie papitanta călătorie de cincisprezece luni cu săniile, întreprinsă de Friedtjof Nansen și de locotenentul Johansen. Aceștia au pornit la drum pe un teren necunoscut, ajungând mai aproape de Polul Nord decât orice explorator de până atunci. Istorisirea aventurilor lor se încheie cu deriva navei Fram și revenirea în Norvegia, în august 1896.

 Oamenii au fost dintotdeauna captivati de viata amoroasa a celor care ii conduc — imparati, regi sau dictatori. De-a lungul secolelor, casatoriile, adulterele si divorturile acestora au avut imense implicatii politice.