diverse

Karine Tuil s‑a născut în 1972 la Paris. După terminarea studiilor de drept, obține diploma de studii aprofundate la Université Paris II. O vreme profesează ca jurist, apoi se dedică scrisului. Primul său roman, Pour le Pire, istorie a descompunerii lente a unui cuplu, este publicat în anul 2000. În 2001 îi apare romanul Interdit, istorie burlescă a crizei identitare a unui bătrân evreu. Du sexe féminin (2002) încheie trilogia despre familia evreiască. Vor urma romanele Tout sur mon frère (2003), Quand j’étais drôle (2005), Douce France (2007), La Domination (2008), Six mois, six jours (2010), L’Invention de nos vies (2005). În 2016 îi apare L’Insouciance, care primește Prix Landerneau des lecteurs, iar în 2019, romanul Les choses humaines, distins cu Prix Interallié și Prix Goncourt des Lycéens 2019.

Oliver Morton este scriitor şi un reputat jurnalist britanic. A colaborat la numeroase publicaţii de prestigiu, inclusiv Discover, The Economist, The Independent, National Geographic, Nature, Newsweek International. Este licenţiat în istoria şi filosofia ştiinţei la Cambridge University şi fellow al Hybrid Vigor Institute. Este autor al mai multor cărţi, printre care Mapping Mars: Science, Imagination and the Birth of a World (2002), Eating the Sun: How Plants Power the Planet (2007), The Planet Remade: How Geoengineering Could Change the World (2016). Asteroidul 10716 Olivermorton din centura principală de asteroizi, descoperit la 29 noiembrie 1983, poartă numele său.

Samuel Butler (1835‑1902), scriitor şi eseist englez, a devenit celebru prin romanul său Erewhon or Over the Range (Erewhon sau dincolo de munţi), o utopie satirică despre societatea victoriană, publicat în 1872 şi continuat prin Erewhon Revisited Twenty Years Later (Întoarcerea în Erewhon), publicat în 1901. Romanul autobiografic The Way of all Flesh (trad. rom. Şi tu vei fi ţărînă, EPLU, 1967) a fost publicat postum şi este considerat capodopera sa şi una dintre primele opere de ficţiune care au folosit psihanaliza. Eseurile sale au subiecte dintre cele mai diverse, de la filozofie la teologie şi de la teoria evoluţionistă la critică şi istorie literară. Două dintre eseurile celebre – Darwin Among the Machines (1863) şi Lucubratio Ebria (1865) – sînt dedicate analizei relaţiilor dintre om şi lumea complicată a mecanismelor aflată la începutul dezvoltării sale explozive. În The Authoress of the Odyssey (1897), el şi‑a argumentat ipoteza conform căreia Odiseea ar fi opera unei tinere siciliene. O ediţie completă a Carnetelor sale a fost publicată în 1912. Samuel Butler este considerat astăzi precursorul unor prozatori celebri, cum ar fi H.G. Wells, G.K. Chesterton, Aldous Huxley, Zamiatin sau George Orwell.

Samuel Butler (1835‑1902), scriitor şi eseist englez, a devenit celebru prin romanul său Erewhon or Over the Range (Erewhon sau dincolo de munţi), o utopie satirică despre societatea victoriană, publicat în 1872 şi continuat prin Erewhon Revisited Twenty Years Later (Întoarcerea în Erewhon), publicat în 1901. Romanul autobiografic The Way of all Flesh (trad. rom. Şi tu vei fi ţărînă, EPLU, 1967) a fost publicat postum şi este considerat capodopera sa şi una dintre primele opere de ficţiune care au folosit psihanaliza. Eseurile sale au subiecte dintre cele mai diverse, de la filozofie la teologie şi de la teoria evoluţionistă la critică şi istorie literară. Două dintre eseurile celebre – Darwin Among the Machines (1863) şi Lucubratio Ebria (1865) – sînt dedicate analizei relaţiilor dintre om şi lumea complicată a mecanismelor aflată la începutul dezvoltării sale explozive. În The Authoress of the Odyssey (1897), el şi‑a argumentat ipoteza conform căreia Odiseea ar fi opera unei tinere siciliene. O ediţie completă a Carnetelor sale a fost publicată în 1912. Samuel Butler este considerat astăzi precursorul unor prozatori celebri, cum ar fi H.G. Wells, G.K. Chesterton, Aldous Huxley, Zamiatin sau George Orwell.

Serge Moscovici (1925, Brăila – 2014, Paris) este unul dintre fondatorii psihologiei sociale europene și se numără printre principalii teoreticieni ai ecologiei politice. Din 1979, a fost director al Laboratorului European de Psihologie Socială. Ofițer al Legiunii de Onoare și doctor honoris causa al London School of Economics, al Instituto Superior de Ciências do Trabalho e da Empresa din Lisabona, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum și al universităților din Bologna, Brazilia, Bruxelles, Buenos Aires, Évora, Geneva, Glasgow, Iași, Jönköping, Pécs, Roma, Sevilla și Sussex. Dintre numeroasele sale lucrări, la Editura Polirom au mai apărut: Psihologia socială sau mașina de fabricat zei (1997), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt (coord., 1998), Cronica anilor risipiți. Povestire autobiografică (1999), Urmele timpului. Iluzii românești, confirmări europene (Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau, 2002), Metodologia științelor socioumane (coord. împreună cu Fabrice Buschini, 2007), Influență socială și schimbare socială (2011), Psihologia socială modernă. Istoria creării unei științe sociale internaționale (în colaborare cu Ivana Marková, 2011).

Cristian Preda este profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, unde predă din 1992. A publicat mai multe volume despre evoluţia gândirii politice româneşti, istoria liberalismului, sisteme electorale şi politica postcomunistă. A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. La Polirom i‑au apărut patru cărţi: Introducere în ştiinţa politică (ed. I, 2010; ed. a II‑a, 2013; ed. a III‑a, 2019), Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 până în prezent (ed. I, 2011; ed. a II-a, 2021), Însemnări din vremuri tulburi şi ţinuturi exotice (2018) şi Tiranul cu nas mare şi cu suflet foarte mic. Lirică politică, sloganuri electorale şi versificaţii satirice de campanie de la 1834 până în zilele noastre (2020).

Philip Reeve s-a născut în Anglia, la Brighton, în 1966. A scris prima poveste – despre cosmonautul Spike și cîinele lui, Spook – la vîrsta de cinci ani. După trei ani de studenţie la Arte frumoase care aproape l-au adus în pragul falimentului, și-a petrecut sfîrșitul anilor ’80  și începutul anilor ’90 lucrînd pentru un mic librar independent  și colaborînd benevol ca scenarist, producător sau regizor de filme de comedie cu buget redus. Spre sfîrșitul acestei perioade a scris, în colaborare cu scriitorul și compozitorul Brian Mitchell, un musical, The Ministry of Biscuits; constrîns de nevoi financiare, a ajuns întîmplător și definitiv în lumea ilustraţiei de animaţie, moment hotărîtor pentru cariera lui. Printre cărţile sale celebre în toată lumea se numără Mortal Engines (roman ecranizat în 2018), Here Lies Arthur și Goblins (Goblinii). Alături de amica sa, ilustratoarea britanică Sarah McIntyre, a semnat Jinks O’Hare Funfair Repair (Emily și Bîlciul din Lună), Oliver and the Seawigs (Oliver și perucile-de-mare), Cakes in Space (Prăjituri în spaţiu) și Pugs of the Frozen North (Mopși la Polul Nord). Philip Reeve trăiește în prezent în Dartmoor, alături de soţia și fiul său.

George Banu este eseist și profesor universitar de studii teatrale. Stabilit la Paris din 1973. Ales de trei ori președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, este în prezent președinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, președintele Premiului Europa pentru teatru. A primit de trei ori premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franța. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate. În 2014 a primit Marele Premiu al Academiei Franceze și Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia al revistei Observator cultural. Coordonează colecția „Le Temps du théâtre” la Editura Actes Sud. A primit titlul de doctor honoris causa al mai multor universități românești și europene. Responsabil (alături de Mihaela Tonitza Iordache) al reputatei antologii Arta Teatrului și coordonator al volumelor colective Teatrul de artă, o tradiție modernă, Repetițiile și teatrul reînnoit, De la vorbă la cîntec. În 2020 revista Secolul 21 i-a consacrat două numere în seria „Contemporanul nostru”. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi. De același autor, la Editura Polirom au apărut: Peter Brook. Spre teatrul formelor simple (2005), Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet (2007), Iubire și neiubire de teatru (2013), Monologurile neîmplinirii (2014) și Scena lumii (2017).

Charles Michael „Chuck” Palahniuk (n. 1962, Pasco, Washington) este considerat unul dintre cei mai originali şi mai inventivi scriitori americani contemporani. A studiat jurnalismul la Universitatea din Oregon şi, după absolvire, în 1986, s-a stabilit în Portland, unde a schimbat diverse slujbe înainte să se dedice scrisului. Deşi primele cărţi i-au fost refuzate de editori, care le considerau prea riscante din cauza atmosferei lor sumbre, după publicarea romanului Fight Club (1996), cariera sa literară şi-a schimbat definitiv cursul. A scris pînă în prezent peste douăzeci de romane şi cărţi de non-ficţiune, traduse deja în numeroase limbi. La Editura Polirom au apărut, unele în mai multe ediţii, Fight Club, roman distins cu mai multe premii şi ecranizat în 1999, într-o producţie cu Edward Norton, Brad Pitt şi Helena Bonham Carter în rolurile principale, Jurnal, Bîntuiţii, Cîntec de leagăn, Monştri invizibili, Sufocare, Rant, Supravieţuitor, Pygmy, Snuff, Blestemaţi, Apocalipsa, Beautiful You, Inventează ceva, Fight Club 2. Gambitul seninătăţii (roman grafic) şi Ziua Ajustării.

Jeffrey Eugenides s-a născut la Detroit, în 1960, într-o familie de origine grecească. A absolvit magna cum laude Brown University şi, în 1986, a obţinut un masterat la Stanford University. A publicat povestiri în cele mai prestigioase reviste literare americane: The New Yorker, The Paris Review, The Yale Review, Granta. Primul său roman, Sinuciderea fecioarelor (1993; Polirom, 2005, 2014), s-a bucurat de un succes răsunător, fiind ecranizat de Sofia Coppola, într-o producţie cu James Woods, Kathleen Turner şi Kirsten Dunst în rolurile principale. Romanul Middlesex (2002; Polirom, 2005, 2014) i-a adus elogiile criticii, care l-a comparat cu monştrii sacri ai literaturii americane, Saul Bellow şi Philip Roth, şi a fost distins, în anul 2003, cu Premiul Pulitzer. Un alt celebru roman al său, Intriga matrimonială (2011; Polirom, 2011, 2021), s-a aflat pe lista celor mai bune 100 de cărţi a publicaţiei The New York Times Magazine. Eugenides este profesor de scriere creativă la Lewis Center for the Arts din Princeton. La Editura Polirom a mai apărut volumul de povestiri Marele Experiment (2018).

Dieter Schlesak a fost unul dintre cei mai reputaţi poeţi şi prozatori germani contemporani. S-a născut în România, la Sighişoara, în 1934, iar din 1969 s-a stabilit în Germania şi, ulterior, în Italia. A studiat la Universitatea din Bucureşti, iar din 1959 şi pînă la plecarea sa din ţară a lucrat ca redactor la Neue Literatur. A fost distins cu numeroase premii literare, iar în 2001 i s-a decernat premiul Fundaţiei Schiller pentru întreaga sa operă. A publicat volume de poezii (Herbst Zeit Lose, Tunneleffekt, Lippe Lust), romane şi eseuri despre experienţa exilului şi întîlnirea Estului cu Vestul, dar şi despre realităţile româneşti, cum ar fi volumul Wenn die Dinge aus dem Namen fallen, dedicat evenimentelor din decembrie 1989 şi tradus în româneşte cu titlul Revolta morţilor (1998). De asemenea, a realizat o impresionantă antologie de poezie românească în traducere germană, intitulată Gefährliche Serpentinen (Serpentine periculoase, 1998) şi cuprinzînd 114 autori. Aparţinînd din punct de vedere afectiv şi poetic generaţiei ’60, Dieter Schlesak păstrează un viu interes pentru problema limbajului şi experimentul artistic, după cum o dovedeşte şi Romans Netz (2004), un roman care investighează posibilităţile expresive ale comunicării virtuale. A încetat din viaţă în 2019.

Benjamin Carter Hett este profesor de istorie la Hunter College şi Graduate Center din cadrul The City University of New York. Dintre cărţile publicate menţionăm: Crossing Hitler: The Man Who Put the Nazis on the Witness Stand (2008), Burning the Reichstag: An Investigation into the Third Reich’s Enduring Mystery (2014) şi The Nazi Menace: Hitler, Churchill, Roosevelt, Stalin, and the Road to War (2020).

Keith Lowe este unanim recunoscut ca unul dintre principalii experţi în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Este autorul volumelor Inferno: The Devastation of Hamburg, 1943 şi Savage Continent (trad. rom. Continentul barbar, 2019), ultimul fiind situat printre cele mai vîndute zece cărţi în clasamentul publicat de The Sunday Times şi distins cu Premiul PEN Hessell-Tiltman în 2013. Lowe a avut numeroase apariţii televizate şi la radio, atît în Marea Britanie, cît şi în Statele Unite ale Americii, iar cărţile lui au fost traduse în douăzeci de limbi. Scrie de asemenea pentru diverse publicaţii, inclusiv The Daily Telegraph, The Times, The Wall Street Journal, El País şi Neue Zürcher Zeitung. La Editura Polirom i‑a mai apărut Frica şi libertatea. Cum ne‑a schimbat vieţile al Doilea Război Mondial (2020).

Françoise Sagan (pseudonimul lui Françoise Quoirez, inspirat de numele prinţului de Sagan, un personaj al lui Proust) şi-a făcut debutul la nici 19 ani, cu romanul Bonjour tristesse (1954; Polirom, 2015, 2018), distins cu Premiul Criticii în acelaşi an. A dus o viaţă intensă, plină de succes, fiind considerată copilul teribil al scenei culturale franceze din anii ’50-’60. A publicat peste 50 de titluri, romane, povestiri, piese de teatru, eseuri şi memorii, dintre care amintim: Un certain sourire (1956), Dans un mois, dans un an (1957), Aimez-vous Brahms... (1959; Vă place Brahms?, Polirom, 2015), Toxique (1964), Des bleus à l’îme (1972), Musiques de scènes (1981), Avec mon meilleur souvenir (1984), De guerre lasse (1985) şi Sarah Bernhardt: Le rire incassable (1987). În 1985 a fost recompensată cu Premiul Prinţul de Monaco pentru întreaga operă. S-a stins din viaţă în 2004. Multe dintre romanele ei s-au bucurat de ecranizări celebre, cu distribuţii de excepţie. În 2010, în onoarea mamei sale, Denis Westhoff a înfiinţat Premiul Françoise Sagan.

Scriitorul american John Williams s-a născut în 1922 în Clarksville, Texas. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a înrolat în aviaţia Statelor Unite, petrecînd doi ani şi jumătate în Birmania şi India. La sfîrşitul războiului s-a înscris la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 1950. În 1955, după obţinerea titlului de doctor în literatură engleză la Universitatea din Missouri, a revenit la Denver ca asistent universitar şi, ulterior, profesor. A debutat în 1948, cu romanul Nothing But the Night, urmat de volumul de poeme The Broken Landscape (1949). În 1960 i-a apărut al doilea roman, Butcher’s Crossing, o frescă a vieţii din Kansasul anilor 1870. În 1963, graţie unei burse Rockefeller, a făcut o călătorie de documentare în Italia, ce a stat la baza romanului Augustus. În 1965 a publicat romanul Stoner (Polirom, 2014, 2016), povestea ficţională a vieţii unui profesor de la Universitatea din Missouri. Revenit în atenţia publicului după aproape jumătate de secol, Stoner a devenit un fenomen editorial internaţional, traducerea în limba franceză fiind semnată de celebra scriitoare Anna Gavalda. Romanul Augustus (1972; Polirom, 2017), care înfăţişează Roma din timpul împăratului Caius Octavius Augustus, a primit prestigiosul National Book Award for Fiction, alături de Chimera de John Barth. John Williams a murit în 1994, înainte de a termina cel de-al cincilea roman al său, The Sleep of Reason.

Monika Fagerholm, prozatoare de limbă suedeză din Finlanda, s-a născut în 1961 la Helsinki. A făcut studii de literatură şi psihologie la Universitatea din Helsinki, pe care a absolvit-o în 1987, an în care a debutat ca scriitoare cu volumul de proză scurtă Sham. În 1990 a publicat un nou volum de povestiri, Patricia, iar în 1994, romanul Underbara kvinnor vid vatten, care a fost nominalizat la Premiul Finlandia şi a obţinut Premiul Runeberg şi Tack för boken-medaljen. Ulterior i-au apărut romanele Diva (1998), Den amerikanska flickan (2005), Glitterscenen (2009) şi Lola uppochner (2012). Den amerikanska flickan a obţinut în 2005 premiile August, Aniara şi Göteborgs-Postens, precum şi Marele Premiu al Asociaţiei Suedeze de Literatură. În 2016 prozatoarea a primit Premiul Nordic al Academiei Suedeze. În 2019 a publicat romanul Vem dödade bambi? (Cine a ucis-o pe Bambi?), care a fost recompensat cu premiile Tollander, Stina Aronson şi, în 2020, cu Premiul Selma Lagerlöf şi Nordic Council Literature Prize. Cărţile sale au fost traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională, iar romanul Underbara kvinnor vid vatten a fost ecranizat în Finlanda în 1998. În prezent scriitoarea locuieşte în oraşul finlandez Ekenäs.