In noile conditii istorice si pe baza prevederilor constitutionale, in perioada de dupa 1918, prin legi speciale s-a asigurat unificarea legislativa, monetara si financiara, a comunicatiilor si transporturilor, a invatamantului, asigurarilor sociale, asistentei sociale, apararii nationale si a altor domenii. Aceste prefaceri de mare insemnatate pentru destinele statului national unitar s-au realizat in primii zece ani dupa Unire, perioada caracterizata, cu justete, ca un deceniu de rascruce in dezvoltarea societatii romanesti interbelice, a Romaniei moderne in general. In acelasi timp pe plan international, statul roman s-a afirmat ca o forta activa in efortul general al popoarelor pentru apararea pacii globale, a granitelor nationale stabilite de tratatele de pace semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris.
Multiplele mutatii care au avut loc in societatea romaneasca in intervalul cuprins intre anii 1918-1928, cu semnificatiile lor importante in toate domeniile de activitate, dau masura importantei acestei secvente de istorie in retrospectiva si perspectiva evolutiei poporului roman.