In recenta sa scriere memorialistica al carei titlu trimite, evident, la Scurta istorie a timpului, steaua cea mai stralucitoare a unei intregi serii de carti despre misterele universului, Stephen Hawking se priveste pentru prima oara pe sine, trecându-si in revista viata si opera de fizician teoretician.
Bogat ilustrata cu fotografii putin cunoscute, aceasta autobiografie concisa si sincera are accente de umor fin si de intelepciune. Autorul n-a ocolit detaliile gravei maladii care, desi l-a transformat intr-un invalid, nu l-a impiedicat sa gândeasca si sa creeze. Un capitol e dedicat indelungatei geneze a Scurtei istorii a timpului. In alte capitole, Hawking isi prezinta cu modestie, in fraze simple, esentializate, remarcabilele contributii in cosmologie – ceea ce face ca Scurta istorie a vietii mele sa se adauge, de fapt, amintitei serii de carti despre univers.
„Pentru colegii mei sunt un fizician ca oricare altul, dar pentru publicul larg am devenit, probabil, cel mai cunoscut om de stiinta din lume. Am avut o viata plina si satisfacatoare. Am convingerea ca invalizii trebuie sa se concentreze asupra lucrurilor pe care handicapul nu-i impiedica sa le realizeze si sa nu regrete ceea ce nu pot realiza. In ceea ce ma priveste, am reusit sa fac aproape tot ce am vrut.“ (Stephen W. Hawking)