„Prin 1970, era la moda nuvela, eu insa am vrut sa debutez cu un roman: Ultimii. «Genul scurt» era folosit de aproape toti scriitorii, eu insa am avut ambitia unei trilogii: Somnul vamesului.
Am fost martorul unei epoci, eram obligat sa-mi depun marturia [intr-]o incercare de recuperare, de investire cu sens a propriei biografii.
Este [Somnul vamesului] o cronica de familie, fresca, epopee? Ar fi o cronica de familie daca Madame Bovary, pastrand proportiile, ar fi romanul unui adulter. Roman-cautare? Romanul devenirii unei constiinte? O calatorie in timp pentru a intra in dialog cu destinul istoric? Nu. Un «roman-mozaic». Am vrut ca fiecare «fragment» sa reprezinte o trasatura, alteori un profil sau numai un gest care impreuna sa se integreze intr-un desen general. Un desen in miscare.“ - Bujor Nedelcovici