„Cum sa nu admiri neconditionat asa o fierbinte coregrafie meditativa, deopotriva juvenila si agil exersata, ingenua si experimentata, intr-un peisaj uman ireversibil alterat de prostie, rea-vointa, rea-credinta si neputinta?” (Dan C. Mihailescu)
„Dar Ciprian Macesaru scrie si proza, gen in care va deveni in scurta vreme, cu un grad mare de probabilitate, un autor de prim-plan. Analiza psihologica subtila si totusi succinta, constructia epica eleganta, umorul fin, datorita caruia fiecare schita pare o secventa dintr-o comedie a existentei, contribuie deopotriva la cucerirea cititorului.” (Alex. Stefanescu)
„Superhero este un roman de debut. L-am scris cu convingerea ca viziunea mea asupra moralitatii poate avea o nota de originalitate. Tot ce scriu are aceasta pornire. Asta nu inseamna ca ma declar un om fara pata. Scrisul este radarul cu care depistez fisurile de pe chipul nevinovatiei. Nu ma intereseaza viziunile care separa totul in bun si rau, in alb si negru. Personajele mele sint greu de definit. Ele nu pot fi niciodata asezate pina la capat intr-o anumita tabara.
Ma intereseaza oamenii care sint mai vinovati decit isi inchipuie, dar si cei care sint mai putin vinovati decit cred. Nu pot glorifica sfintenia, asa cum nu pot infiera diabolicul. Pentru niciuna dintre ipostaze nu sint suficient de moral.” (Ciprian Macesaru)
„Dar Ciprian Macesaru scrie si proza, gen in care va deveni in scurta vreme, cu un grad mare de probabilitate, un autor de prim-plan. Analiza psihologica subtila si totusi succinta, constructia epica eleganta, umorul fin, datorita caruia fiecare schita pare o secventa dintr-o comedie a existentei, contribuie deopotriva la cucerirea cititorului.” (Alex. Stefanescu)
„Superhero este un roman de debut. L-am scris cu convingerea ca viziunea mea asupra moralitatii poate avea o nota de originalitate. Tot ce scriu are aceasta pornire. Asta nu inseamna ca ma declar un om fara pata. Scrisul este radarul cu care depistez fisurile de pe chipul nevinovatiei. Nu ma intereseaza viziunile care separa totul in bun si rau, in alb si negru. Personajele mele sint greu de definit. Ele nu pot fi niciodata asezate pina la capat intr-o anumita tabara.
Ma intereseaza oamenii care sint mai vinovati decit isi inchipuie, dar si cei care sint mai putin vinovati decit cred. Nu pot glorifica sfintenia, asa cum nu pot infiera diabolicul. Pentru niciuna dintre ipostaze nu sint suficient de moral.” (Ciprian Macesaru)