Americanii consideră că al Doilea Război Mondial a fost „Războiul cel Drept“.
Însă chiar înainte de a fi izbucnit, aliatul lor Stalin a împuşcat şi a înfometat milioane de cetăţeni sovietici şi nu s-a oprit din asta nici în timpul războiului. Deşi soldaţii americani au eliberat mai multe lagăre de concentrare, nu a au ajuns niciodată să vadă fabricile morţii, zonele în care sau petrecut masacrele şi locurile în care au fost înfometaţi atâţia oameni. În aceste locuri, Hitler şi Stalin au ucis pe scară largă civili. În doisprezece ani, pe un tărâm al morţii întins între Berlin şi Moscova, punând în practică politici de exterminare care nu aveau nimic de a face cu operaţiunile militare, regimul sovietic şi cel nazist au ucis 14 milioane de oameni. La sfârşitul războiului, tărâmurile însângerate au fost izolate de o cortină de fier, iar istoria lor a fost dată uitării.
În Tărâmul morţii, reputatul istoric Timothy Snyder oferă o inedită investigaţie asupra locurilor în care europenii au fost omorâţi cu milioanele şi o temeinică explicaţie a motivelor şi metodelor folosite de Hitler şi Stalin. El stabileşte locul şi cronologia istoriei Holocaustului, de care a fost responsabil Hitler, şi a Marii Terori, de care s-a făcut vinovat Stalin, prezintă pentru prima dată episoade uitate ale masacrelor naziste şi sovietice şi vine cu o nouă viziune asupra relaţiilor dintre cele două regimuri. Valorificând istoriografia problemei şi sursele primare create în toate limbile importante, Snyder acordă o atenţie specială şi mărturiilor care provin chiar de la victime: scrisori trimise celor de acasă, petice de hârtie aruncate din tren, însemnări zilnice descoperite asupra celor ucişi.