Al treilea volum al Tratatului de psihanaliză contemporană reprezintă rezultatul eforturilor depuse de colectivul de cercetători de la Universitatea din Ulm de-a lungul mai multor ani în direcţia cercetării adecvate a procesului psihanalitic, centrată pe explorarea atentă a schimbului dintre pacient şi analist. Volumul introduce cititorii în domeniul cercetării moderne în psihanaliză, prezentând aspectele metodologice şi epistemologice ce ţin de utilizarea studiilor de caz individuale ca metodă de cercetare. După ce oferă o privire de ansamblu completă, clinică şi sistematică, sub forma unei prezentări longitudinale şi transversale a terapiei psihanalitice a Amaliei X, autorii prezintă studiile pe care le-au realizat de-a lungul anilor împreună cu mai mulţi colaboratori pornind de la acest specimen de caz. Cartea se adresează studenţilor, psihologilor, psihanaliştilor şi tuturor celor interesaţi de cercetarea în psihoterapie, de validarea empirică a teoriilor procesului psihanalitic şi de demonstrarea eficienţei psihanalizei ca formă de terapie.
Helmut Thomä este profesor universitar şi psihanalist formator, director al Institutului de Psihanaliză din Ulm, autor a numeroase lucrări. Între 1968 şi 1972 a fost preşedintele Societăţii Germane de Psihanaliză.
Horst Kächele este profesor universitar, psihanalist formator la Institutul de Psihanaliză din Ulm, şef al Catedrei de Psihoterapie şi Medicină Psihosomatică de la Universitatea din Ulm, autor prolific.
Cuprins:
Cuvânt-înainte
Indexul autorilor
1 Cercetarea psihanalitică a procesului terapeutic
1.1. Istoria nașterii proiectului
1.2. Cercetarea în psihanaliza contemporană
1.3. Statistica aplicată grupurilor vs. cazuri individuale
1.4. Inferenţa statistică în studiile de cazuri individuale
1.5. Versiunea contemporană a interconexiunii
1.6. Argumente și contraargumente pentru înregistrarea audio
1.7. Validarea teoriei
1.8. Modelele procesului
2 Probleme epistemologice și metodologice ale cercetării clinice psihanalitice (1973) — revizuite și completate după 30 de ani
2.1 Notă introductivă — după 30 de ani
2.2 Psihanaliza în controversa filosofică
2.3 Hermeneutică și psihanaliză
2.4. Limitele hermeneuticii
2.5 Practică interpretativă și teorii explicative
2.5.1 Observaţii despre instrumentalizarea ipotezelor psihanalitice
2.5.2 Validarea teoriilor clinice
2.6. Interpretări generale și istorice
2.7 Explicaţie și predicţie în psihanaliză
2.8 Circularitate și „profeţie autoîmplinită"
3 Despre locul istoricelor de boală în cercetarea clinic-psihanalitică
3.1 Cercetare psihanalitică
3.2 Istoricele de boală ale lui Freud ca paradigmă metodologică
3.3 Personalitatea individuală în calitate de obiect de cercetare în știinţele sociale
3.4 De la istoricul bolii la studiul de caz individual
4 Amalie X — un specimen de caz din Germania (Nivelul I și nivelul II)
4.1 De ce avem nevoie de specimene de caz?
4.2 Pacienta Amalie X
4.3 Desfășurarea terapiei psihanalitice
4.3.1 Despre teoria descrierii demersului terapeutic
4.3.2 Desfășurarea longitudinală a analizei
4.3.3 Desfășurarea transversală a analizei
4.4 Amalie X: după 25 de ani de la tratamentul ei psihanalitic
5 Cercetarea procesului realizată pe baza manualului (Nivelul III)
5.1 Psihanaliză comparată — cercetare clinică pe baza textului
5.1.1 Identificarea pacientului cu psihanalistul
5.1.2 Extrase cu titlu de exemplu din terapia psihanalitică a Amaliei X
5.1.3 Un dialog psihanalitic cu comentariu — observaţie preliminară despre forma de prezentare
5.1.4 Discuţii critice
5.2 Experienţă emoţională și transfer — Despre semnificaţia microevenimentelor relevante pentru schimbare
5.2.1 Prezentare clinică
5.2.2 Metoda Pacient’s Experience of the Relationship with the Therapist
5.2.3 Descrierea aspectelor insightului emoţional
5.2.4 Integrarea celor două procedee
5.2.5 Ședinţa 2 în detaliu
5.3 Modificări ale stimei de sine printr-o psihanaliză
5.3.1 Sentimentul stimei de sine ca un concept al cercetării terapeutice
5.3.2 Ipoteze și metodă
5.3.3 Rezultate
5.3.4 Discuţie
5.4 Bolnav de tine și de ceilalţi
5.4.1 Consideraţii clinic-teoretice
5.4.2 Problematizări și ipoteze
5.4.3 Metodologie
5.4.4 Rezultate
5.5 Schimbarea proceselor cognitive
5.5.1 Problematizare
5.5.2 Metodă: Analiză de conţinut bazată pe teorie, asistată de calculator
5.5.3 Rezultatele cercetării
5.5.4 Modificări pe parcurs
5.6 Conflictul relaţional central și modelul de proces de la Ulm
5.6.1 Tema conflictului relaţional central
5.6.2 Metodologie
5.6.3 Concepţii despre proces
5.6.4 Modelul de proces de la Ulm în lumina TCRC
5.6.5 Relaţia cu analistul
5.6.6 Discuţie
5.7 Metoda formulării planului: o aplicare exemplară, în spaţiul de limbă germană, a „Control Mastery Theory" de Joseph Weiss
5.7.1 Fundamente
5.7.2 Metoda formulării planului
5.7.3 Rezultatele cercetării empirice cu metoda formulării planului
5.7.4 Aplicarea în limba germană a formulării planului
5.7.5 Formularea planului pentru Amalie X
5.7.6 Discuţie
5.8 Reacţiile la întreruperi ca indicatori ai schimbării structurale
5.8.1 Modelul pierdere — separare
5.8.2 Material și metodă
5.8.3 Rezultate
5.8.4 Discuţie
5.9 Metoda Q-sort aplicată de Jones procesului terapeutic
5.9.1 Retrospectivă
5.9.2 Ce este tehnica Q-sort aplicată procesului terapeutic
5.9.3 Studii anterioare
5.9.4 Studiul de la Ulm
5.9.5 Discuţie
6 Studii asistate de calculator (Nivelul IV)
6.1. Istoria nașterii proiectului
6.2 Banca de texte de la Ulm
6.2.1 Scopurile proiectului băncii de date
6.2.2 Metode
6.2.3 Dezvoltări viitoare
6.3 Activitatea verbală în dialogul psihanalitic
6.3.1 Dialoguri terapeutice
6.3.2 Cât de mult vorbesc Amalie X și analistul ei?
6.3.3 Discuţie
6.4 Vocabularul emoţional al pacientei și al analistului ei
6.4.1 Analize de vocabular
6.4.2 ADU — Dicţionarul afectiv de la Ulm
6.4.3 Exemple
6.4.4 Analiza corpusului de text al Amaliei X
6.5 Vocabularul caracteristic al analistului
6.5.1 Clinică și cercetare
6.5.2 Un prim studiu empiric asupra vocabularului caracteristic
6.5.3 Discuţie
6.6 Reglare emoţională și cognitivă în procesul psihanalitic: un studiu microanalitic
6.6.1 Modelul ciclic terapeutic
6.6.2 Cazuistică: exemplu din ședinţa 152 a Amaliei X
6.6.3 Discuţie și concluzii
7 Concluzii
Bibliografie
Index de nume
Index
Helmut Thomä este profesor universitar şi psihanalist formator, director al Institutului de Psihanaliză din Ulm, autor a numeroase lucrări. Între 1968 şi 1972 a fost preşedintele Societăţii Germane de Psihanaliză.
Horst Kächele este profesor universitar, psihanalist formator la Institutul de Psihanaliză din Ulm, şef al Catedrei de Psihoterapie şi Medicină Psihosomatică de la Universitatea din Ulm, autor prolific.
Cuprins:
Cuvânt-înainte
Indexul autorilor
1 Cercetarea psihanalitică a procesului terapeutic
1.1. Istoria nașterii proiectului
1.2. Cercetarea în psihanaliza contemporană
1.3. Statistica aplicată grupurilor vs. cazuri individuale
1.4. Inferenţa statistică în studiile de cazuri individuale
1.5. Versiunea contemporană a interconexiunii
1.6. Argumente și contraargumente pentru înregistrarea audio
1.7. Validarea teoriei
1.8. Modelele procesului
2 Probleme epistemologice și metodologice ale cercetării clinice psihanalitice (1973) — revizuite și completate după 30 de ani
2.1 Notă introductivă — după 30 de ani
2.2 Psihanaliza în controversa filosofică
2.3 Hermeneutică și psihanaliză
2.4. Limitele hermeneuticii
2.5 Practică interpretativă și teorii explicative
2.5.1 Observaţii despre instrumentalizarea ipotezelor psihanalitice
2.5.2 Validarea teoriilor clinice
2.6. Interpretări generale și istorice
2.7 Explicaţie și predicţie în psihanaliză
2.8 Circularitate și „profeţie autoîmplinită"
3 Despre locul istoricelor de boală în cercetarea clinic-psihanalitică
3.1 Cercetare psihanalitică
3.2 Istoricele de boală ale lui Freud ca paradigmă metodologică
3.3 Personalitatea individuală în calitate de obiect de cercetare în știinţele sociale
3.4 De la istoricul bolii la studiul de caz individual
4 Amalie X — un specimen de caz din Germania (Nivelul I și nivelul II)
4.1 De ce avem nevoie de specimene de caz?
4.2 Pacienta Amalie X
4.3 Desfășurarea terapiei psihanalitice
4.3.1 Despre teoria descrierii demersului terapeutic
4.3.2 Desfășurarea longitudinală a analizei
4.3.3 Desfășurarea transversală a analizei
4.4 Amalie X: după 25 de ani de la tratamentul ei psihanalitic
5 Cercetarea procesului realizată pe baza manualului (Nivelul III)
5.1 Psihanaliză comparată — cercetare clinică pe baza textului
5.1.1 Identificarea pacientului cu psihanalistul
5.1.2 Extrase cu titlu de exemplu din terapia psihanalitică a Amaliei X
5.1.3 Un dialog psihanalitic cu comentariu — observaţie preliminară despre forma de prezentare
5.1.4 Discuţii critice
5.2 Experienţă emoţională și transfer — Despre semnificaţia microevenimentelor relevante pentru schimbare
5.2.1 Prezentare clinică
5.2.2 Metoda Pacient’s Experience of the Relationship with the Therapist
5.2.3 Descrierea aspectelor insightului emoţional
5.2.4 Integrarea celor două procedee
5.2.5 Ședinţa 2 în detaliu
5.3 Modificări ale stimei de sine printr-o psihanaliză
5.3.1 Sentimentul stimei de sine ca un concept al cercetării terapeutice
5.3.2 Ipoteze și metodă
5.3.3 Rezultate
5.3.4 Discuţie
5.4 Bolnav de tine și de ceilalţi
5.4.1 Consideraţii clinic-teoretice
5.4.2 Problematizări și ipoteze
5.4.3 Metodologie
5.4.4 Rezultate
5.5 Schimbarea proceselor cognitive
5.5.1 Problematizare
5.5.2 Metodă: Analiză de conţinut bazată pe teorie, asistată de calculator
5.5.3 Rezultatele cercetării
5.5.4 Modificări pe parcurs
5.6 Conflictul relaţional central și modelul de proces de la Ulm
5.6.1 Tema conflictului relaţional central
5.6.2 Metodologie
5.6.3 Concepţii despre proces
5.6.4 Modelul de proces de la Ulm în lumina TCRC
5.6.5 Relaţia cu analistul
5.6.6 Discuţie
5.7 Metoda formulării planului: o aplicare exemplară, în spaţiul de limbă germană, a „Control Mastery Theory" de Joseph Weiss
5.7.1 Fundamente
5.7.2 Metoda formulării planului
5.7.3 Rezultatele cercetării empirice cu metoda formulării planului
5.7.4 Aplicarea în limba germană a formulării planului
5.7.5 Formularea planului pentru Amalie X
5.7.6 Discuţie
5.8 Reacţiile la întreruperi ca indicatori ai schimbării structurale
5.8.1 Modelul pierdere — separare
5.8.2 Material și metodă
5.8.3 Rezultate
5.8.4 Discuţie
5.9 Metoda Q-sort aplicată de Jones procesului terapeutic
5.9.1 Retrospectivă
5.9.2 Ce este tehnica Q-sort aplicată procesului terapeutic
5.9.3 Studii anterioare
5.9.4 Studiul de la Ulm
5.9.5 Discuţie
6 Studii asistate de calculator (Nivelul IV)
6.1. Istoria nașterii proiectului
6.2 Banca de texte de la Ulm
6.2.1 Scopurile proiectului băncii de date
6.2.2 Metode
6.2.3 Dezvoltări viitoare
6.3 Activitatea verbală în dialogul psihanalitic
6.3.1 Dialoguri terapeutice
6.3.2 Cât de mult vorbesc Amalie X și analistul ei?
6.3.3 Discuţie
6.4 Vocabularul emoţional al pacientei și al analistului ei
6.4.1 Analize de vocabular
6.4.2 ADU — Dicţionarul afectiv de la Ulm
6.4.3 Exemple
6.4.4 Analiza corpusului de text al Amaliei X
6.5 Vocabularul caracteristic al analistului
6.5.1 Clinică și cercetare
6.5.2 Un prim studiu empiric asupra vocabularului caracteristic
6.5.3 Discuţie
6.6 Reglare emoţională și cognitivă în procesul psihanalitic: un studiu microanalitic
6.6.1 Modelul ciclic terapeutic
6.6.2 Cazuistică: exemplu din ședinţa 152 a Amaliei X
6.6.3 Discuţie și concluzii
7 Concluzii
Bibliografie
Index de nume
Index