Atât o frescă social-politică, cât mai ales un roman despre identitate, Turnul aduce în prim-plan evoluţia lui Christian Hoffman, un Wilhelm Meister în tradiţia bildungsromanului german, fiu al unui reputat chirurg şi aspirant el însuşi la o carieră medicală. Încă adolescent la începutul romanului, Christian se confruntă cu atitudinile opresive ale instituţiilor statului — şcoala, organizaţia de tineret, armata —, care urmăresc, prin sancţiuni şi propagandă, supunerea şi colonizarea culturală a individului în numele Omului nou.
Marginalizat şi izolat, Christian nu este însă singur: Turnul este populat de numeroase personaje, unele mai extravagante decât altele, şi poveşti întreţesute pe fundalul ultimilor ani dinaintea căderii Zidului, care construiesc o perspectivă de ansamblu asupra vieţii publice şi private a clasei de mijloc într-o Republică Democrată Germană aflată în declin, o ţară în care trei generaţii se îndreaptă — uneori involuntar, alteori cu nerăbdare — spre tumultul Revoluţiei din 1989, care, în cele din urmă, va pune Turnul la pământ.