Actiunea romanului se petrece la Bucuresti, spre sfarsitul regimului comunist. Subiectul, punctat pe alocuri de date fictive (toponime imaginare, personaje aluzive, perioade istorice decalate), surprinde „ultimele o suta de zile” inainte de caderea comunismului si de executia lui Nicolae Ceausescu si a sotiei sale, in iarna anului 1989. Protagonistul cartii este un tanar de origine britanica, sosit la Bucuresti ca sa predea la catedra de limba engleza a universitatii, care se trezeste in mijlocul unei lumi duplicitare – pe de-o parte, populatia traieste ca in stare de asediu, cu magazine goale, in blocuri care se darama, fara apa sau curent electric, si cu un sentiment al paranoiei ce pune stapanire pe toate, in vreme ce Securitatea pandeste din umbra; pe de alta parte, exista o infloritoare piata neagra, nomenclaturistii se bucura de cartiere selecte, cluburi si restaurante, iar marele proiect de modernizare al lui Ceausescu preschimba orasul de la o zi la alta. Peisajul devine din ce in ce mai sumbru, pe masura ce insatisfactia acuta isi croieste drum spre suprafata, iar tara recurge la o revolutie sangeroasa.
„La cateva saptamini de la publicare, romanul de debut al lui Patrick McGuinness s-a regasit, pe buna dreptate, pe lista nominalizarilor la Man Booker Prize. Ultimele o suta de zile isi desfasoara actiunea in Bucurestiul anului 1989 si readuce la viata starea de neincredere din perioada in care tarile din blocul comunist isi duceau la capat propriile revolutii .” (The Independent)
„In timp ce cladirile sunt demolate, iar personalitatea orasului stearsa, identitatile par sa devina tranzitorii. Supravegherea si coruptia invadeaza atit de puternic aceasta lume, incat moneda de schimb a relatiilor umane se degradeaza, iar inocenta isi pierde valoarea pe zi ce trece.” (The Spectator)
„Ultimele o suta de zile dezvolta fara retinere atat scene de mare intimitate, cat si secvente fruste, care au ca personaj principal multimea, pe fundalul unui regim comunist care se dezintegreaza si capata o noua forma. Romanul reuseste sa fie in acelasi timp amuzant si inspaimintator, sceptic, dar nu otravit fatal de o asemenea experienta.” (The Times Literary Supplement)
„O revolutie povestita de un visator plimbandu-se printre umbrele unui oras in pragul disparitiei, devenit abstract.” (Lloyd Jones)