Vulpea albastră

Anul 1883, Islanda. Cu puţin timp înaintea nopţii polare, un bărbat, pastorul Baldur Skuggason, este atras ca prin farmec de o vulpe albastră în pustietatea îngheţată. Destinul său se va intersecta cu cel al botanistului Friðrik B. Friðjónsson, care se pregăteşte să înmormînteze o tînără cu sindrom Down, salvată cu ani în urmă dintr-un naufragiu. Din poveştile aparent disparate ale personajelor se întrupează un roman deopotrivă misterios şi poetic, o parabolă despre creaţie şi sacrificiu, un basm întunecat în care umorul şi lirismul se împletesc strălucit, confirmînd talentul literar al unui scriitor de talie internaţională. Romanul Vulpea albastră a fost recompensat cu Premiul pentru literatură acordat de Consiliul Nordic, cea mai înaltă distincţie literară nord-europeană.